Vătămare corporala

Dosar nr.

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.

Şedinţa publică de la 15.11.2011

Instanţa constituită din:

Preşedinte –

Grefier –

Ministerul Public reprezentat prin procuror D.B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Pe rol, soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul B.T. J., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul nr. --------al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 Cp, şi pe partea vătămată B.E.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la 11.11.2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 15.11.2011, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA :

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova  nr. -------înregistrat la Judecătoria Craiova sub nr. ------------la data de 17.02.2011  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea in judecata a inculpatului  B.T.J pentru savârşirea infracţiunii de loviri  prev. de art. 180 alin 2 Cp.

În actul de sesizare s-a reţinut că , în data de 04.10.2010 , inculpatul a agresat-o fizic pe partea vătămată B.E. în sensul că a îmbrâncit-o şi a proiectat-o pe un plan dur şi, urmare acestui fapt , aceasta din urmă a suferit leziuni ce au necesitat 14-15 zile de îngrijiri medicale .

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă plângerea şi declaraţia părţii vătămate , certificat medico-legal nr.  2234/A2/05.10.2010 şi completare la acesta , declaraţii martori şi declaraţii învinuit.

In cursul judecaţii  a fost audiata partea  vătămata, conform dispoziţiilor art 75, 77 si art. 326 Cpp, care a  menţionat ca se constituie parte civila cu suma de  200 lei daune materiale reprezentând contravaloarea controlului făcut de IML şi la spital şi contravaloarea medicamentelor pe care le-a achiziţionat si 3000 lei daune morale întrucât s-a simţit umilită de vecini , incidentul având loc în faţa  blocului, fiind depuse la dosar înscrisuri în dovedire.

 Inculpatul nu a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320/1 C.p.p arătând că nu recunoaşte cele reţinute în sarcina sa.

A fost audiat inculpatul conform prevederilor art. 323 Cpp , care a deşi nu a recunoscut săvârşirea faptei , a arătat că a împins-o pe partea vătămată însă doar pentru a se apăra .

Au fost audiaţi martorii C.N. , R. C. G. , C.A. , I.C., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

S-au depus la dosarul cauzei caracterizări ale inculpatului  şi ordonanţa nr. -------- Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj , precum şi certificatul medico-legal nr. 2206/A2/30.09.2010.

Instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru  a se stabili dacă leziunile constatate prin certificatul medico-legal nr. 2206/A2/30.09.2009 au fost avute în vedere la emiterea certificatului medico-legal nr. 2234/A2/05.10.2010 , astfel cum a fost completat la data de 13.10.2010 , raportul concluzionând că , la data de 28.09.2010 partea civilă B.E a prezentat leziuni de violenţă prin lovire cu sau de corpuri dure , care au necesitat pentru vindecare  2-3 zile de îngrijiri medicale de la data producerii. La data de 04.10.2010 numita a prezentat alte leziuni de violenţă produse prin lovire cu sau de corpuri dure care au necesitat pentru vindecare 14 – 15 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor. Leziunile de violenţă  constatate la prima agresiune prin certificatul medico-legal  nr. 2206/A2/30.09.2010 nu au influenţat numărul de zile de îngrijiri medicale stabilite prin certificatul medico-legal nr. 2234/A2/05.10.2010 şi completarea acestuia .

Inculpatul prin apărător a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit care au fost respinse de către instanţa de judecată.

La solicitarea instanţei, IML Craiova a comunicat cu adresa nr. 4191/27.10.2011 că  leziunile prezentate de numita B.E şi consemnate în certificatul medico-legal  nr. 2234/A2/05.10.2010 şi completare s-au produs cu cea mai mare probabilitate prin lovire cu corp dur,  dar  nu se poate  exclude şi mecanismul de producere  al acestora prin lovire  de corpuri dure sau prin cădere (fractura costală  şi tumefacţia la coapsa stângă).

 Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul judecaţii si al urmăririi penale, instanţa retine următoarea situaţie de fapt:

În ziua de 04.10.2010 , în jurul orelor 19.00 -20.oo între inculpat şi partea vătămată a izbucnit o ceartă determinată de relaţii conflictuale anterioare.

Pe fondul acestui conflict verbal inculpatul B.T. J a prins-o de mâini pa partea vătămată şi a îmbrâncit-o aceasta căzând pe sol .

Ulterior , partea vătămată s-a ridicat, s-a îndreptat spre inculpat având asupra sa un spray cu care a încercat să pulverizez spre acesta , moment în care inculpatul i-a pus o mână în zona feţei , iar cu cealaltă a împins-o , partea vătămată căzând din nou pe sol.

Urmare acţiunii inculpatului aceasta a prezentat leziuni de violenţă care au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngrijiri medicale , astfel cum rezultă din certificatul medico-legal depus la dosarul cauzei şi completare la acesta.

În reţinerea acestei situaţii de fapt , instanţa a avut în vedere întreg materialul probator administrat în cursul procesului penal.

Potrivit dispoziţiilor art. 63 C.p.p constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că probele nu au o valoare dinainte stabilită , aprecierea fiecărei probe se face de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate , în scopul aflării adevărului.

Forţa probanta a declaraţiilor parţilor este  condiţionata de coroborarea cu alte  fapte si împrejurări  care rezulta din probele administrate in cauza . Instanţa reţine că declaraţia părţilor este divizibilă iar aspectele relatate de către acestea vor fi avute în vedere doar în măsura în care se coroborează cu alte fapte sau împrejurări .

Potrivit art. 75 C.p.p. declaraţia părţii vătămate poate servi la aflarea adevărului în măsura în care se coroborează cu fapte şi împrejurări care rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

În speţă dedusă judecăţii instanţa reţine că declaraţia părţii vătămate cu privire la faptul că a fost prinsă de mână de către inculpat şi împinsă, urmare acţiunii acestuia căzând pe sol se coroborează cu concluziile certificatului medico-legal depus la dosarul cauzei  şi completarea la acesta , cu declaraţiile martorului Chiriac Nicolae date în faza de urmărire penală care a afirmat că între inculpat şi partea vătămată a izbucnit un conflict , iar inculpatul a împins-o de două ori pe partea vătămată care a căzut pe alee.

De altfel, însuşi inculpatul recunoaşte în declaraţia dată în faza de judecată că, la data conflictului, a împins-o cu forţă pe partea vătămată şi aceasta a căzut. Susţinerea acestuia că partea vătămată în momentul în care a căzut pe sol nu s-a lovit va fi înlăturată întrucât este infirmată de declaraţiile martorei C. A. care a afirmat că a ajutat-o pe partea vătămată să se ridice şi aceasta i-a spus că s-a lovit . În plus,  instanţa reţine că este de domeniul evidenţei  ca, în momentul în care eşti împins cu forţă şi cazi pe un plan dur,  să te loveşti.

Vor fi înlăturate şi menţiunile inculpatului din declaraţie că a  îmbrâncit-o pe partea vătămată doar în momentul în care s-a îndreptat spre el având asupra sa un spray întrucât sunt infirmate de declaraţiile martorului ocular C.N.din faza de urmărire penală.

Nu va fi  luata in considerare la soluţionarea cauzei  declaraţia parţii vătămate prin care a susţinut ca nu a avut vreun spray asupra sa întrucât  nu se coroborează cu declaraţiile martorului  ocular C.N. ,  proba din administrarea căreia rezulta in mod evident ca partea vătămată l-a drăcuit pe inculpat , a avut asupra sa un spray pe care l-a îndreptat spre acesta  în cel de-al doilea moment al agresiunii. 

Instanţa constată că un rol determinant în stabilirea împrejurărilor în care a avut loc conflictul dintre partea vătămată şi inculpat îl are declaraţia martorului ocular C.N.  .

Cu privire la depoziţiile acestuia instanţa constată că  martorul deşi a declarat la urmărire penală că între cele două părţi conflictul s-a desfăşurat în doi timpi , respectiv după ce a început o ceartă între inculpat şi partea vătămată , inculpatul a îmbrâncit-o pe partea vătămată şi aceasta  a căzut , iar ulterior  s-a ridicat şi s-a îndreptat către inculpat cu un spray pulverizând spre acesta , inculpatul îmbrâncind-o din nou , ulterior în faza de judecată revine şi arată că a existat doar o acţiune de îmbrâncire a părţii vătămate de către inculpat în momentul în care aceasta s-a îndreptat cu un spray asupra sa.

Faţă de acestea , instanţa va avea în vedere doar declaraţia martorului din faza de urmărire penală întrucât, pe de o parte,  declaraţia dată în cursul judecăţii fiind  în evidentă contradicţie chiar cu declaraţia inculpatului, iar, pe de altă parte, retractarea totala sau parţiala a unei declaraţii anterioare  nu este de natura prin ea înseşi să înlăture acea declaraţie făcuta anterior în cursul procesului, căci astfel s-ar ajunge la  lipsirea de efecte a unei probe  administrate în mod legal.  Înlăturarea unei declaraţii  se poate face numai in măsura in care  retractarea este temeinic motivata, iar împrejurările cauzei formează convingerea ca relatările anterioare nu reprezintă realitatea.

Având în vedere aspectele anterior enunţate instanţa reţine că  rezultă cu certitudine faptul că în ziua de 04.10.2010 între inculpat şi partea vătămată a existat un conflict , generat în mare parte de ambele părţi , că în timpul acestui conflict inculpatul a îmbrâncit-o pe partea vătămată de două ori – în primă fază urmare conflictului verbal pe care l-au avut , iar în a doua fază în momentul în care  aceasta se apropiase spre el având asupra sa un spray , urmare acţiunilor inculpatului partea vătămată  a căzut pe un plan dur suferind leziuni de violenţă ce au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngirjiri medicale.

Susţinerile apărătorului inculpatului potrivit cărora nu se poate stabili cu certitudine dacă leziunile prezentate de partea vătămată au fost produse urmare acţiunii inculpatului , vor fi apreciate de instanţă ca neîntemeiate.

Atâta vreme cât în declaraţia dată de partea vătămată aceasta a afirmat că a fost prinsă de mâini  de către inculpat – declaraţie din plângerea iniţial formulată (fila 7 d.up.) iar în certificatul medico-legal depus la dosarul cauzei se menţionează că pe faţa laterală 1/3 superioară braţ stâng zona 10/5 cm aceasta prezintă multiple echimoze roşii violacee de 0,5-0, 5 cm dispuse regulat la distanţă egală (model de flannel imprimat) , rezultă că aceste leziuni au fost produse urmare acţiunii inculpatului .

Cu privire la leziunile de pe coapsa stângă instanţa reţine că şi acestea au fost produse urmare acţiunii inculpatului de a o îmbrânci  pe partea vătămată şi a faptului că aceasta din urmă a căzut pe sol.

După cum s-a menţionat anterior chiar inculpatul a declarat că a împins-o cu forţa pe partea vătămată,  de două ori iar aceasta a căzut.

De altfel, din adresa nr. 4191/27.10.2011 a IML Craiova rezultă că în ceea ce priveşte această leziune nu se poate exclude  mecanismul de producere al acesteia  prin lovire de corpuri dure sau prin cădere , aceeaşi concluzie fiind şi în cazul fracturii costale.

Referitor la suplimentarea numărului de zile de îngrijiri medicale contestată de către apărătorul inculpatului , instanţa reţine că prin raportul de expertiză medico –legală efectuată în faza de judecată (f.63-64 dosar) se concluzionează în mod clar că leziunile de violenţă constatate la agresiunea din 28.09.2010  prin certificatul medico-legal nr. 2206/A2/30.09.2010 nu au influenţat numărul de zile de îngrijiri medicale  stabilite prin certificatul medico-legal nr. 2234/A2/05.10.2010 . În plus din certificatul medico-legal nr. 2234/A2/05.10.2010 rezultă că la momentul examinării la data de 05.10.2010 partea vătămată prezenta dureri hemitorace stâng lateral , astfel încât leziunea constând în  fractura costală recentă  este  determinată de acţiunea inculpatului.

Pe de altă parte , instanţa constată că leziunile atestate prin certificatul medico-legal din 30.09.2010 prezentat de partea vătămată în dosarul nr. 873/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în care a sesizat o altă infracţiune de loviri sau alte violenţe , sunt în alte zone ale corpului .

Simplul fapt al existenţei unor leziuni ale părţii vătămate anterioare conflictului cu inculpatul , leziuni situate în alte zone ale corpului,  nu determină aplicarea principiului „ in dubio pro reo”.

Chiar dacă în raport de situaţia de fapt reţinută , în cauză nu sunt întrunite condiţiile pentru reţinerea disp. art. 73 C.p  şi nu exista nicio cauza  exoneratoare de răspundere  juridica pentru inculpat, acţiunea acestuia de a o îmbrânci  cu forţa pe partea vătămată de două ori  neîndeplinind condiţiile stării de legitimă apărare,  instanţa va retine totuşi  o contribuţie proprie a parţii  vătămate la declanşarea si  întreţinerea conflictului , având în vedere împrejurările anterior arătate. 

Conform prevederilor art. 345 C.p.p. instanţa va dispune condamnarea inculpatului dacă va constata că fapta penală există, constituie infracţiune şi este săvârşită de către inculpat.

Potrivit art. 17 C.p. constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi care prezintă pericol social, infracţiunea fiind singurul temei al răspunderii penale.

Rezultă deci că una din condiţiile  angajării răspunderii penale a inculpatului o constituie întrunirea gradului de pericol social specific unei infracţiuni.

In prezenta cauză se constată că  fapta inculpatului nu întruneşte gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Astfel, la aprecierea acestei trăsături esenţiale a infracţiunii, se va avea în vedere modul şi mijloacele de săvârşirea a faptei anterior descrise , scopul urmărit şi urmările produse , împrejurările în care a fost comisă , rolul părţii vătămate în declanşarea conflictului  şi menţinerea conflictului  precum şi persoana inculpatului .

 Aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ  se impune având in vedere si culpa concurentă a părţii vătămate  constând în conduita acesteia de a menţine conflictul .

Totodată, inculpatul este o persoană  fără antecedente penale, care s-a prezentat  constant în faţa instanţei şi care a dovedit o atitudine relativ  sinceră , recunoscând că a împins-o de două ori pe partea vătămată şi aceasta a căzut. 

Instanţa constată că aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ în cuantum de 600 lei  este suficientă  pentru a realiza  îndreptarea şi resocializarea  sa având în vedere şi caracterizările depuse la dosarul cauzei , vârsta acestuia .

In plus , instanţa apreciază că numărul de zile de îngrijiri medicale nu este un criteriu singular  pentru a se aprecia dacă fapta întruneşte gradul de pericol social al unei infracţiuni urmând ca acest aspect să se stabilească în raport de toate criteriile prev. de art. 18/1 C.p.

Latura civila  

Se constată că  fapta inculpatului,  deşi nu întruneşte trăsăturile esenţiale ale unei infracţiuni, prin neîndeplinirea gradului de pericol social concret, totuşi a produs suferinţe fizice şi psihice.

Pe parcursul judecăţii partea civilă a solicitat suma de 200  lei daune materiale care reprezintă, potrivit  propriilor susţineri, contravaloarea medicamentelor, a  controlului efectuat la IML şi la spital şi suma de 3000 lei reprezentând daune morale şi cheltuieli de judecată onorariu apărător .

În dovedirea acestora partea civilă a depus la dosar chitanţe , o trimitere medicală şi  un bilet de tratament balnear .

Prejudiciul material  si cel moral este  supus  reparaţiunii  in cadrul procesului penal daca sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale  prev. de art. 998 Cciv  prin raportare la art. 14 Cpp  :  existenta unei fapte  ilicite, in speţa a unei infracţiuni ce a atras declanşarea atât a actinii  penale, cat si a acţiunii civile, accesorie fata de prima, temeiul juridic unic al celor doua  acţiuni fiind  o  caracteristica  esenţiala a acţiunii civile; producerea unui prejudiciu material sau moral; legătura de cauzalitate dintre  fapta ilicita si prejudiciul produs; acesta din urma trebuie sa fie cert atât sub  aspectul existentei cat si a posibilităţii de evaluare, prejudiciul sa nu fie reparat  si sa existe manifestarea de voinţa a parţii vătămate de a i se repara prejudiciul produs prin infracţiune ( aceasta din urma condiţie nefiind  necesara decât in situaţia in care partea vătămata  este o persoana  cu capacitate deplina de exerciţiu).

Din suma solicitată instanţa va obliga inculpatul doar la plata sumei de 59, 52 lei , reprezentând contravaloarea consultaţiei la ortopedie din data de 07.10.2010, apreciind că aceste cheltuieli au fost determinate urmare acţiunii inculpatului .

Cu privire la diferenţă instanţa reţine că partea civilă nu a făcut dovada acestor cheltuieli , reţeta depusă la dosar nu confirmă şi achiziţionarea medicamentelor prescrise , aceeaşi situaţie fiind şi în cazul biletului de trimitere.

In ceea ce priveşte prejudiciul moral  , cu  privire la  cuantificarea acestuia , legea civila nu prevede criterii de determinare. In consecinţa , cuantumul daunelor morale se stabileşte  prin apreciere, urmare a aplicării  de către instanţa de judecata  a criteriilor subiective  referitoare la consecinţele negative  suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si măsura lezării lor,  intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vatamarii,  măsura afectării, precum si măsura in care  parţii vătămate i-a fost afectata  situaţia profesionala sau sociala.

Daunele morale  constau in atingerea adusa  valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, la sănătatea si integritatea corporala, la cinste, demnitate si onoare, prestigiu profesional si alte valori similare.

Vătămarea  integrităţii corporale,  sentimentul părţii vătămate de stânjenire întrucât la vârsta înaintată pe care o are a fost pusă într-o astfel de situaţie  sunt dovezi in sensul lezării unor  valori nepatrimoniale, pentru care se impune  reparaţia patrimoniala , astfel încât  suma de 500  lei reprezintă o  forma de reparaţie  justa si echitabila, luând in considerare gradul de participare  a inculpatului la  producerea rezultatului socialmente periculos, numărul de  zile de îngrijiri medicale .

La stabilirea cuantumului despăgubirilor civile se va ţine seama de culpa concurentă a părţii vătămate  deoarece  în caz contrar s-ar determina o îmbogăţire fără justă cauză a acesteia in defavoarea inculpatului, astfel incat  suma  care s-ar cuveni partii civile  cu acest titlu se va diminua in mod corespunzator.

Instanţa va lua act că partea vătămată nu s-a prezentat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale , astfel încât Spitalul Clinic de Urgenţă Craiova nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 193 alin. 2 C.p.p va obliga inculpatul la plata sumei de 264 lei cheltuieli de judecată avansate de partea civilă având în vedere că a fost admisă în parte acţiunea civilă a acesteia , reţinând că suma de 64 lei reprezentând cheltuielile ocazionate cu examinările medico-legale a căror restituire este solicitată în cuantumul daunelor materiale reprezintă cheltuieli judiciare . 

In temeiul art. 192 pct. 1 lit. d C. pr.pen va fi obligat  inculpatul, aflat in culpa procesuala, la plata sumei de 300  lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

In baza art. 11 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. b/1 C. pr.pen achita inculpatul B.T. J., ------------, născut la data de -----------în Craiova, cu domiciliul în Craiova, str. Spania, bl. P 1, sc. 1, ap. 39, judeţul Dolj, CNP 146083016398,  pentru savarsirea  infracţiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 Cp.

In temeiul art. 18/1 alin. 3 Cp, art. 91 lit. c Cp, art. 345 alin. 4 C. pr.pen aplica inculpatului amenda cu caracter administrativ de 600  lei .

Admite în parte acţiunea civilă a părţii civile B.E.  şi , în temeiul art. 14 si 346 C. pr.pen, art. 998-999 C.civ obliga inculpatul la plata sumei de 59, 52 lei reprezentând daune materiale şi 500 lei daune morale către aceasta.

Ia act că Spitalul Clinic de Urgenţă Craiova nu s-a constituit parte civilă în procesul penal întrucât partea civilă nu s-a prezentat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

In baza art. 193 alin. 2  C. pr.pen obliga inculpatul  la plata către partea civila a sumei de 264  lei  cheltuieli de judecata avansate de partea civilă (200 lei onorariu apărător şi 64 lei contravaloare examinări IML ).

În temeiul art. 192 pct. 1 lit. d C. pr.pen obliga inculpatul  la plata sumei de 300  lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu recurs in termen de 10 zile de la pronunţare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele care au lipsit.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.11.2011.

Preşedinte Grefier

Domenii speta

Spete similare