Civil - validare poprire. Conform art. 1200 pct. 4 cu referire la 1202 alin. 2 din Codul civil faptul că anterior s-a examinat de către o instanţă chestiunea suspendării executării silite, operează efectul pozitiv al lucrului judecat

Civil - validare poprire. Conform art. 1200 pct. 4 cu referire la 1202 alin. 2 din Codul civil faptul că anterior s-a examinat de către o instanţă chestiunea suspendării executării silite, operează efectul pozitiv al lucrului judecat

-Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 6

-O.U.G. nr. 71/2009

-Codul civil, art. 1200 pct.4, art. 1202 alin. 2

Având în vedere faptul că anterior s-a examinat de către o instanţă exact chestiunea suspendării executării silite pornite în dosarul execuţional prin efectul O.U.G. nr. 71/2009, suspendare care se invocă şi în acest dosar, Curtea a constat că operează efectul pozitiv al lucrului judecat conform art. 1200 pct.4 cu referire la 1202 alin. 2 din Codul civil, nemaiputându-se stabili într-o nouă acţiune contrariul a ceea ce s-a stabilit între părţi prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

O altă soluţie ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva principiului potrivit căruia o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă nu poate, în baza dreptului de acces la justiţie să fie repusă în discuţie, statul fiind obligat să garanteze faptul că soluţia obţinută în urma litigiului rămâne certă, întrucât în caz contrar întreaga procedură judiciară ar rămâne inutilă.

Prin decizia civilă nr. 406 din 20.12.2011 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. 704/215/2011 s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva sentinţei civile nr. 3867 din data de 28 februarie 2011, pronunţată de Judecătoria Craiova.

Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut că prima instanţă nu a soluţionat procesul în baza excepţiei procesuale a autorităţii de lucru judecat conform art.166 din Codul de procedură civilă (efectul negativ al lucrului judecat), excepţie a cărei admitere duce la respingerea cererii, ci a  făcut aplicarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti conform art. 1200 pct.4 şi 1202 alin. 2 din Codul civil, chestiunea litigioasă între părţi a suspendării executării silite prin O.U.G. nr. 71/2009 fiind tranşată irevocabil în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr.27807/215/2009 al Judecătoriei Craiova, ce a avut ca obiect contestaţia la executare formulată de debitorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

S-a mai reţinut că prima instanţă a luat în considerare plăţile efectuate de debitori, astfel cum rezultă din expertiza contabilă efectuată în dosarul execuţional nr. 450/E/2009 al BEJ T.N. şi T. de expert N.G.R., din care reiese că au fost luate în calcul atât tranşa I – suma netă de 3389 lei, plătită la data de 14.10.2008 cât şi tranşa II – suma netă de 3128 lei, plătită în data de 27.09.2010, însă debitorii mai datorează creditorului intimat, conform sentinţei civile nr. 5075/2007 a Tribunalului Dolj, suma netă de 6111 lei, sumă ce cuprinde actualizarea în raport cu indicele de inflaţie aferent lunii septembrie 2010.

Tribunalul a înlăturat susţinerile apelanţilor în sensul că, întrucât procedura de executare silită se suspendă de drept prin efectul art. 1 al O.U.G. nr. 71/2009 şi procedura de executare silită prin poprire se suspendă de drept, iar asupra acestor sume indisponibilizate de legiuitor nu au drept de dispoziţie, refuzul terţului poprit fiind temeinic justificat de ingerinţa impusă de legiuitor, reţinând în acest sens că problema suspendării executării silite prin O.U.G. nr. 71/2009 a fost tranşată irevocabil în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr.27807/215/2009 al Judecătoriei Craiova, ce a avut ca obiect contestaţia la executare formulată de debitorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs debitorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelurilor promovate.

În motivarea recursului, debitorii au arătat că decizia atacată este nelegală, întrucât a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al raporturilor juridice dintre părţi, fiind dată cu aplicarea greşită a legii şi conţinând motive contradictorii.

S-a invocat faptul că instanţa nu a motivat în ce constă încălcarea dispoziţiilor legale din partea debitorilor, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului neputând fi interpretată în sensul că s-ar stabili în sarcina statului o obligaţie absolută, de executare imediată a obligaţiilor ce incumbă acestuia, indiferent de situaţia bugetului general consolidat, subliniind că acestea constituie circumstanţe excepţionale care se circumscriu marjei de apreciere a statului.

Recurenţii au arătat că procedura de executare silită se suspendă de drept prin efectul art. 1 al O.U.G. nr. 71/2009, această dispoziţie având efect şi asupra executării silite prin poprire până la expirarea termenului de graţie instituit de lege.

S-a mai arătat că hotărârea criticată nu respectă nici Decizia nr. 1/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii, instanţa neanalizând în concret păstrarea justului echilibru între interesele statului şi cele ale reclamantului.

De asemenea, recurenţii au invocat faptul că hotărârea nu cuprinde argumentele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, nepronunţându-se asupra excepţiilor şi apărărilor de fond invocate. Totodată, au arătat că instanţa a interpretat şi a aplicat greşit dispoziţiile O.G. nr. 22/2002 şi a apreciat în mod greşit probatoriul administrat, ignorând faptul că înfiinţarea popririi asupra conturilor ordonatorilor secundari şi terţiari de credite pune în pericol interesul public şi bunul mers al activităţii Ministerului Public.

În drept, recurenţii au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7, 8 şi 9 din Codul de procedură civilă.

Intimata Administraţia Finanţelor Publice Craiova a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului promovat de debitori, arătând că orice executare silită este suspendată în baza art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009, iar dispoziţiile din dreptul intern în materia executării silite nu sunt contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Examinând decizia atacată din perspectiva motivelor invocate, instanţa de control judiciar constată că recursul promovat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Analizând cu prioritate motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, în susţinerea căruia recurenţii au invocat faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, fiind motivată sumar şi nici nu a analizat toate excepţiile şi apărările de fond formulate, Curtea a constat că este nefondat.

Astfel, decizia ce face obiectul prezentei analize cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, instanţa de apel răspunzând argumentelor invocate de apelanţi în apelul promovat, inclusiv în ceea ce priveşte excepţiile şi apărările de fond formulate.

În ceea ce priveşte argumentele referitoare la împrejurarea că procedura de executare silită se suspendă de drept prin efectul art. 1 al OUG nr. 71/2009 şi procedura de executare silită prin poprire se suspendă de drept, iar asupra acestor sume indisponibilizate de legiuitor nu au drept de dispoziţie, refuzul terţului poprit fiind temeinic justificat de ingerinţa impusă de legiuitor, Curtea constată că această  chestiune a fost tranşată irevocabil în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr.27807/215/2009 al Judecătoriei Craiova, ce a avut ca obiect contestaţia la executare formulată de debitorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.27807/215/2009 al Judecătoriei Craiova. Cu acea ocazie  a fost examinată chestiunea suspendării executării silite din dosarul execuţional nr. 450/E/2009 al BEJ T.N. şi T. prin efectul O.U.G. nr. 71/2009, Judecătoria Craiova pronunţând sentinţa civilă nr. 19103 din 09.12.2009, prin care a respins contestaţia la executare formulată de debitorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi cererea de suspendare a executării silite pornite în dosarul execuţional nr. 450/E/2009 al BEJ T.N. şi T.. În considerentele acelei hotărâri s-a reţinut că executarea silită nu este suspendată ca urmare a apariţiei OG nr. 22/2002, O.U.G. nr. 75/2008 şi O.U.G. nr. 71/2009, că ori de câte ori se invocă prevederile acestor acte normative pentru a bloca sau amâna executarea silită acest impediment nu poate fi luat în considerare,  deoarece refuzul autorităţilor de a aloca sumele necesare plăţii debitului constituie o atingere a drepturilor conferite creditorilor de către art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Sentinţa civilă nr.19103/09.12.2009 a Judecătoriei Craiova a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului, prin decizia civilă nr. 465/17.03.2010 a Tribunalului Dolj.

Având în vedere faptul că anterior s-a examinat de către o instanţă exact chestiunea suspendării executării silite pornite în dosarul execuţional nr. 450/E/2009 al BEJ T.N. şi T. prin efectul O.U.G. nr. 71/2009, suspendare care se invocă şi în acest dosar, Curtea a constat că operează efectul pozitiv al lucrului judecat conform  art. 1200 pct.4 cu referire la 1202 al.2 din Codul civil, nemaiputându-se stabili într-o nouă acţiune contrariul a ceea ce s-a stabilit între părţi prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

O altă soluţie ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva principiului potrivit căruia o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă nu poate, în baza dreptului de acces la justiţie să fie repusă în discuţie, statul fiind obligat să garanteze faptul că soluţia obţinută în urma litigiului rămâne certă, întrucât în caz contrar întreaga procedură judiciară ar rămâne inutilă.

Din acest motiv nu pot fi primite argumentele recurenţilor referitoare la împrejurarea că executarea silită este suspendată de drept şi inadmisibilitatea înfiinţării popririi din această perspectivă, întrucât ea nu mai poate fi analizată. Având în vedere aceste considerente, constatând că nu este incident nici un motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 din Codul procedură civilă, în temeiul prevederilor art. 312 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul promovat de debitorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj împotriva deciziei civile nr. 406 din 20.12.2011 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 704/215/2011.

Domenii speta

Spete similare