Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligarea inculpatului de a nu depăşi pe durata termenului de încercare limita teritorială a României. Disproporţionalitate

Decizie 15/R din 04.01.2013


Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligarea inculpatului de a nu depăşi pe durata termenului de încercare limita teritorială a României. Disproporţionalitate.

C. pen., art. 86 ind1, art. 86 ind3

Legea nr. 78/2000, art. 18 ind1

Dacă infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 nu implică în concret vreun element de extraneitate, şi acuzatul, la momentul săvârşirii actelor materiale, nu a exercitat în mod abuziv dreptul său la liberă circulaţie, este disproporţionată şi nu se justifică obligarea sa ca, pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, să nu depăşească limita teritorială a României.

Prin sentinţa penală nr. 192/19 septembrie 2012, Judecătoria Odorheiu Secuiesc:

-a admis solicitarea inculpaţilor pentru aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală şi în consecinţă :

-în baza art. 18/1 al. 1 din Legea 78/2000 modificată cu aplicarea art. 41 al. 2  Cod penal, cu aplic. art. 320/1 al. 7 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul K. la 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al  Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor în formă continuată.

-în baza art. 18/1 al. 1 teza finală din  Legea 78/2000 modificată raportat la art. 65 al. 1 – 3 Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b şi c Cod penal pe durata de un an şi 10 luni.

-în baza art. 71 Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b,c Cod penal.

-în baza art. 86/1 al. 1,2 Cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2,10 ani închisoare, pe o  perioadă de 4 ani şi 10 luni  ce reprezintă termen de încercare stabilit în baza art. 86/2 Cod penal.

-în baza art. 86/3 al. 1,3 Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

•să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de  pe lângă Tribunalul Harghita, ca organ desemnat cu supravegherea.

•să anunţe, în prealabil, orice schimbare  de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea

•să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

•să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă

•să nu depăşească limita teritorială a ţării

-în baza art. 359 Cod procedură penală i-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 raportat la art. 83 Cod penal privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

-în baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, a suspendat şi pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b,c Cod penal.

-în baza art. 18/1 al. 1 din Legea 78/2000 modificată cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 al. 7 Cod procedură penală ,art. 71/1 al. 3 Cod penal a condamnat-o pe inculpata A. C. de T. O. de . prin reprezentantul F. A. la 15.000 lei amendă pentru comiterea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al  Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor în formă continuată.

-în baza art. 18/1 al. 1 teza finală din Legea 78/2000 raportat la art. 53/2 al. 1,2,4 Cod penal a aplicat inculpatei,persoană juridică, pedeapsa complementară prev. de art. 53/1 al. 3 lit.d,e Cod penal:

¤constând din interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de 2 ani

¤afişarea prezentei hotărâri de condamnare în extras la uşa instanţei şi la locul săvârşirii faptei ,respectiv Consiliul Local Praid, pe o perioadă de 2 luni, pe cheltuiala inculpatei, după rămânerea definitivă a acesteia.

-în baza art. 14 alin.3 lit. b Cod procedură penală art. 346 Cod procedură penală i-a obligat pe inculpaţii K.L. şi A. C. de T. din O. de S. să plătească părţii civile A. de P. şi I. în A. C. Judeţean Harghita 124.969,52 lei pretenţii civile.

-a menţinut sechestrul asigurator instituit prin procesele verbale din 28 iunie 2012, poprirea sumelor din conturile bancare, în baza Ordonanţei din 27 iunie 2012 asupra bunurilor inculpaţilor până la concurenţa sumei de 124.969,52 lei.

-în baza art. 191 Cod procedură penală i-a obligat pe inculpaţi să plătească statului câte 1000 lei cheltuieli judiciare.

Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut că la data de 11 aprilie 2011 s-a întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu privind posibile fapte comise prin folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete de către inculpatul K. L.- vicepreşedintele A. C. de T. din comuna Praid, sat. O. de S., judeţul Harghita, în scopul obţinerii de subvenţii pe suprafaţă de teren.

Aspectele sesizate se refereau la faptul că în anii 2007 – 2008 A.C. de T. din comuna P., sat. O. de S., judeţul Harghita ar fi obţinut pe nedrept subvenţii agricole de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Judeţean Harghita, în numele unor proprietari de terenuri ce nu aveau cunoştinţă de acest lucru şi în cazul unor păşuni montane – cu pajişti naturale ce nu au fost întreţinute cosite ori păşunate.

Din actele premergătoare efectuate a rezultat faptul că în anul 2007 şi 2008 A. C. de T. din comuna Praid, sat. Ocna de Sus, judeţul Harghita, prin intermediul reprezentantului său – inculpatul K.L., a solicitat (iar pentru anul 2007 a şi obţinut) sprijin financiar pentru suprafeţe de teren pentru care nu deţineau nici un titlu.

Prin Încheierea civilă nr.1253 din 14.05.2002, emisă de Judecătoria Odorheiu Secuiesc (dosarul 1353/2002) s-a dispus înregistrarea A. C. de T. din O. de S.

Scopul A. C. de T. din Ocna de Sus prevăzut în actul constitutiv este sprijinirea directă a crescătorilor de bovine în vederea ridicării nivelului calitativ al creşterii şi îngrijirii animalelor proprii şi îmbunătăţirea condiţiilor de valorificare a produselor obţinute prin creşterea acestora.

Organele de conducere ale A. C. de T. din Ocna de Sus sunt Adunarea Generală şi Consiliul de Conducere, acesta din urmă fiind format din 5 membri, având ca preşedinte pe numitul F. A., care reprezintă gruparea în relaţiile cu terţii.

Statutul A. C. de T.  Ocna de Sus menţionează faptul că este o organizaţie profesională, fără scop lucrativ şi apolitică, constituită prin liberul consimţământ al crescătorilor particulari de bovine. Membrii A. C. de T. de Ocna de Sus sunt membrii fondatori şi orice persoană interesată, proprietar de bovine, care aderă ulterior constituirii acesteia pe baza unei cereri scrise, achitând o taxă de înscriere.

Printre activităţile prevăzute în statut la data constituirii se află negocierea cu primăriile a închirierii suprafeţelor de păşune destinate bovinelor pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât să poată fi îmbunătăţite pentru sporirea producţiei vegetale.

Veniturile Asociaţiei Crescătorilor de Taurine  Ocna de Sus se realizează din: taxa de înscriere, dobânzi asupra sumelor plasate, dividende, donaţii, Expoziţii, cursuri, festivaluri şi alte resurse.

Potrivit tabelelor depuse la înfiinţarea A. C. de T. Ocna de Sus au fost 56 de crescători de animale din comuna Praid, satul Ocna de Sus, care au semnat afilierea la aceasta, au achitat taxa de înscriere şi deţineau în proprietate între 1 şi 4 bovine.

Prin Încheierea nr.1030 din 22 iulie 2008 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, pronunţată în dosarul 1230/268/2008, s-a dispus modificarea actelor constitutive, ale A. C. de T..  Ocna de Sus, conform menţiunilor din Actul adiţional autentificat sub nr.39 din 03.07.2008.

Astfel, obiectul de activitate al A. C. de T. Ocna de Sus a fost completat cu activităţi de „îmbunătăţire, fertilizare şi întreţinere în bune condiţii a păşunilor, precum şi efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a drumurilor spre păşuni, în acest sens folosindu-se toate resursele financiare disponibile, inclusiv prin accesarea fondurilor naţionale şi/sau europene create în acest scop.” Totodată au fost schimbaţi membrii Consiliului de Conducere al A. C. de T.  Ocna de Sus, fiind numit, în calitatea de vicepreşedinte inculpatul K. L.

Persoanele împuternicite să reprezinte A. C. de T. din Ocna de Sus în relaţiile cu terţii sunt, potrivit Actului adiţional, preşedintele F. A. şi inculpatul K. L., în calitate de vicepreşedinte.

În calitate de reprezentant, inculpatul K. L. a depus cererea de plată nr.5870/15.05.2007 – de acordare a sprijinului direct către A. C. de T. Ocna de Sus, pentru suprafaţa de 492,17 ha, categoria de folosinţă păşuni şi fâneţe amplasate pe raza comunei Praid, judeţul Harghita.

În campania pentru anul 2008, inculpatul a depus o altă cerere de plată înregistrată sub nr.68 din 13.05.2008, pentru suprafaţa de 333 ha, amplasată pe raza comunei Praid.

Este de menţionat că ambele cereri au fost depuse în ultimele zile ale perioadei de depunere.

Prin cererile depuse, inculpatul K. L. a solicitat (şi pentru anul 2007 a şi obţinut) acordarea de sprijin financiar, cu toate că A. C. de T. Ocna de Sus nu deţinea în patrimoniu terenurile respective şi nu le folosea.

Suprafeţele de teren pentru care s-a solicitat sprijin în parte aparţineau A.C. de T. Ocna de Sus, dar o altă parte aparţinea altor cetăţeni ai comunei.

Membrii A. C. de T. Ocna de Sus nu au cedat terenurile sau folosinţa acestora către persoana juridică şi o parte dintre aceşti membrii au solicitat şi obţinut în nume propriu, sprijin financiar.

Obţinerea de sprijin financiar de către Asociaţie, pentru terenurile aparţinând altor persoane (fără a deţine un titlu asupra acestor terenuri), a fost posibilă, întrucât atât în anul 2007, cât şi în anul 2008, inculpatul K.L. a avut cunoştinţă despre parcelele pentru care alţi fermieri au formulat cerere în vederea acordării subvenţiei pe suprafaţă.

Fiind în posesia acestor date, inculpatul a reuşit astfel, prin excludere, să stabilească acele parcele pentru care nu s-a formulat o astfel de cerere.

Profitând de faptul că în acea perioadă nu se solicitau documente justificative privind dreptul de folosinţă al terenurilor pentru care se solicită sprijin (la depunerea cererii, în perioada 2007 – 2008, fermierii aveau obligaţia să prezinte doar actul de identitate, în copie şi original, împreună cu copia adeverinţei de la banca unde are un cont bancar activ), inculpatul a solicitat sprijin în anul 2007 pentru o suprafaţă totală de 492,17 ha, iar în anul 2008 pentru o suprafaţă de 333 ha, cu toate că nu deţinea cu nici un titlu aceste terenuri.

În ceea ce priveşte informaţiile primite referitor la cererile care au fost deja depuse de către alte persoane atât în anul 2007, cât şi în anul2008, inculpatul a arătat că a obţinut aceste informaţii de la numita M. I., care cunoştea situaţia parcelelor pentru care s-a formulat cerere.

Inculpatul a solicitat, deci, sprijin pentru suprafeţe de teren (unele aparţinând membrilor A.C. de T. Ocna de Sus, altele nu), cu toate că nu deţinea nici un titlu valabil pentru aceste terenuri.

Pentru a stabili dacă existau terenuri în patrimoniul A. C. de T. Ocna de Sus, care să fie menţionate în actele contabile din perioada 2007 – 2008 ori dacă au fost încheiate contracte de închiriere sau arendare a unor suprafeţe ce puteau face obiectul sprijinului financiar, precum şi contracte de prestări servicii privind lucrări de îmbunătăţire a păşunilor, s-a dispus un control efectuat de Garda Financiară – Secţia Harghita.

Din Nota de Constatare seria HR nr.4234/13.10.2011, rezultă faptul că A. C. de T. Ocna de Sus nu a avut contracte de închiriere pentru terenurile menţionate în cererea de sprijin financiar, întrucât, aşa cum a motivat în nota explicativă inculpatul K. L., acestea nu au fost cerute de către APIA Harghita. Terenurile pentru care s-au primit subvenţii aparţin, conform notei explicative, în marea majoritate a cazurilor, membrilor A. C. de T. Ocna de Sus, dar şi a altor persoane fizice.

Tot în vederea identificării, pe baza datelor din Registrul agricol a terenurilor aflate în proprietatea sau folosinţa A. C.de T. Ocna de Sus,, s-au solicitat informaţii de la Primăria Comunei Praid, judeţul Harghita.

Din datele comunicate de Primărie, cu adresa nr.1907/2011, rezultă că A. C. de T. Ocna de Sus respectivă nu este înscrisă în Registrul agricol, deci nu figurează cu terenuri în proprietate, arendate ori concesionate.

Având în vedere aspectele de mai sus, a fost solicitat un control privind modul de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă campania 2007 – 2008 către A. C. de T. Ocna de Sus, efectuat de Serviciul Antifraudă – D.A.C.I.S. din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Procesul verbal de constatare cu nr.2081 din 25.11.2011, încheiat de consilierii A.P.I.A. – Serviciul Antifraudă, conţine indicii privind posibile fraude în obţinerea şi utilizarea fondurilor comunitare comise de către A. C. de T. Ocna de Sus, reprezentată de inculpatul K. L.

Din actul de control sus arătat rezultă că plata stabilită prin Decizia nr.2045952 din 29.05.2008 în sumă de 124.969,52 lei şi achitată către A. C. de T. Ocna de Sus, a fost efectuată din fonduri europene (F.E.G.A. – F.E.A.D.R.) şi din bugetul naţional aferent cofinanţării F.E.A.D.R.

Urmare a selectării exploataţiei pentru efectuarea controlului pe teren la data de 09.12.2008, inspectorii M. D. şi N. C. de la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Harghita au întocmit Raportul de Control nr.RO/08/HR/001695, pe care, la rubrica „Observaţii ale inspectorilor”, este menţionat „producătorul agricol a făcut imposibilă realizarea controlului”. În cuprinsul actului de control la rubrica „Observaţii ale persoanei participante”, este precizat că: „refuzul controlului parcelelor agricole solicitate”.

Cu toate acestea, prin Nota înregistrată la A.P.I.A. – Serviciul Antifraudă – D.A.C.I.S. sub nr.2081/14.11.2011, la solicitarea echipei de verificare, inculpatul K.L. a declarat că nu a refuzat controlul şi că au fost efectuate măsurători şi fotografii ale terenurilor.

În vederea clarificării acestor aspecte, echipa de control a solicitat date şi informaţii de la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Harghita. Din datele transmise rezultă că nu a fost efectuat şi finalizat un control propriu-zis pe teren, fiind identificată în timpul verificărilor o declaraţie datată 18.12.2008, semnată de membrii Consiliului de conducere al A. C. de T. Ocna de Sus, prin care  aceştia renunţă expres la sprijinul pe suprafaţă din anul 2008, cu motivaţia „fiindcă nu am putut finaliza contractele între A. şi persoanele care sunt deţinători a acestei suprafeţe”.

O astfel de declaraţie olografă, datată 21.07.2009 şi semnată de inculpatul K. L., a fost găsită şi cu ocazia ridicării documentelor contabile ale A. C. de T. Ocna de Sus, motivaţia fiind aceea că „… contractele de comodat nu au fost clarificate în timpul controlului, organul de control nu a completat raportul de control al parcelelor.

La data de 28.06.2009, după efectuarea controlului administrativ al datelor din dosarul fermierului introduse în sistem, s-a emis Decizia nr.2.549.125, înregistrată la A.P.I.A. Harghita cu nr.409/21.09.2009, conform căreia cererea de plată se respinge, deoarece fermierul a făcut imposibilă realizarea controlului.

Ulterior, s-a emis Decizia nr. 2.712.238/26.10.2009, prin care s-a stabilit excluderea de la plată pe suprafaţă campania 2008 a fermierului şi sancţiuni multianuale.

Pentru obţinerea sprijinului financiar acordat pe suprafeţele de pajişti permanente – păşuni şi fâneţe, beneficiarii trebuiau să exploateze terenul pentru care solicită plata în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi ori administratori, în cazul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte forme. Dacă sunt utilizate în comun pajiştile comunale, solicitanţii de sprijin vor trebui să prezinte la cererea A.P.I.A. şi copia contractului de păşunat, încheiat cu administratorii păşunilor comunale.

Condiţiile generale de acordare a plăţilor directe şi plăţilor naţionale directe complementare ce se acordă în agricultură începând cu anul 2007 fermierilor sunt reglementate de art. 7 din OUG. nr. 125/2007, astfel:

-să exploateze teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, arbuştilor fructiferi, pepinierelor suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.;

-să înscrie sub sancţiunea legii penale, date reale complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

-să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

-să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care a depus cererea.

Etapele procedurale privind fluxul cererii de plată în anii 2007 – 2008 sunt următoarele:

-perioada în care se poate face solicitarea fără penalizări este 1 martie 15 mai, iar termenul limită cu penalizări de 1%/zi lucrătoare de întârziere este de 9 iunie a anului pentru care se cere sprijinul financiar;

-completarea formularului cererii de plată pe suprafaţă şi delimitarea parcelelor agricole pe materialul grafic/hărţi;

-depunerea formularului cererii de plată la centrul local sau judeţean şi a materialului grafic cu parcelele agricole delimitate;

-controlul administrativ vizual al cererii de plată pe suprafaţă;

-introducerea datelor din cererea de plată în baza de date IACS şi controlul administrativ în sistem. Acest control administrativ vizează corectitudinea informaţiilor înscrise în cererea de plată, prin verificarea încrucişată automată a tuturor cererilor de plată din aceiaşi bază de date (IACS) sau din alte baze de date (LPIS) ale A.P.I.A., controlul pe teren se efectuează doar asupra unui eşantion de 5%, selectat din totalul cererilor de plată din anul în curs.

În baza art. 5 din Regulamentul C.E. nr.1782/2003, Statele Membre trebuie să se asigure că tot terenul agricol şi în special cel nefolosit pentru producţie este menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu. În acest sens a fost emis de către Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ordinul cu nr.791/2006 cu modificările şi completările ulterioare privind bunele condiţii agricole şi de mediu.

Referitor la pajiştile permanente păşuni şi fâneţe, conform normelor legale, era necesar a fi asigurat un nivel minim de păşunat sau trebuiau cosite cel puţin o dată pe an, precum şi lucrări de evitare a instalării vegetaţiei nedorite, de fertilizare etc., toate în scopul menţinerii în bune condiţii a suprafeţei existente la nivel naţional în data de 01 ianuarie 2007.

Pentru situaţiile de neconformitate a suprafeţelor de teren cu bunele condiţii agricole şi de mediu din cauza unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile fermierului, vor fi aplicate acestuia sancţiuni constând în reducerea parţială a plăţilor directe ori excluderea de la plată (Regulamentul CE nr.796 şi nr. 73/2009).

Cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, înregistrată la A.P.I.A. – Harghita Centrul Odorheiu Secuiesc sub nr. 5870/15 mai 2007, ce cuprindea o suprafaţă de 492,17 ha categoria de folosinţă păşuni, a fost preluată de numita T. M.

Suprafeţele de teren identificate şi indicate în cerere şi pe hărţile aferente sunt poziţionate în 25 parcele, situate în 22 de Blocuri fizice, toate pe raza  administrativă a comunei Praid, judeţul Harghita.

La data de 14.05.2007, A. C. de T. Ocna de Sus, prin inculpatul K. L. şi numitul M. L., au solicitat la Raiffeisen Bank – Agenţia Sovata, deschiderea unui cont curent în care să fie viraţi banii reprezentând subvenţia agricolă.

Ulterior la data de 14.09.2007, au fost făcute modificări ale numerelor Blocurilor fizice (B.F) de pe declaraţia iniţială de suprafaţă, în cazul parcelelor nr. 07 şi 13, iar la data de 18.12.2007, fermierul a semnat un formular tipizat, prin care a reamplasat o parte din suprafaţa de 10,10 ha din parcela 10 – B.F. nr. 515 în alt B.F. nr.544, cu motivaţia „supradeclararea parcelei 10 a”.

Pentru a stabili cui aparţineau suprafeţele de teren pentru care A. C. de T. Ocna de Sus a cerut sprijin agricol în perioada supusă verificărilor, organele de control au cerut explicaţii inculpatului K.L. – vicepreşedintele A. C. de T. Ocna de Sus.

Acesta a prezentat două liste nominale cu membrii A. C. de T. Ocna de Sus din perioada 2007 – 2008 şi numărul de bovine deţinut de aceştia.

Totodată, susnumitul a menţionat faptul că suprafeţele de păşune pentru care s-a cerut subvenţie au fost utilizate de circa 1200 ovine şi 200 bovine, aparţinând cetăţenilor din Ocna de sus, dar nu a putut prezenta o evidenţă a suprafeţelor deţinute de membrii A. C. de T. Ocna de Sus, deoarece la înfiinţare, în anul 2002, membrii au declarat la Asociaţie doar animalele, nu şi terenurile.

Pentru a lămuri acest aspect, echipa de control a solicitat primăriei Praid comunicarea din evidenţele aferente anilor 2007 – 2008 a suprafeţelor de teren şi animalelor aflate în proprietatea membrilor A. C. de T. Ocna de Sus nominalizaţi pe tabelele arătate mai sus.

Din adresa de răspuns a Primăriei nr.4.133/2011 rezultă că aceste persoane deţineau în proprietate o suprafaţă totală de 199,03 ha,  care la data depunerii cererilor de plată pentru campania 2007 – 2008 nu era inclusă în patrimoniul A. C. de T. Ocna de Sus, iar diferenţa de suprafaţă de 289,51 ha, aparţine altor locuitori din comună.

Referitor la acest aspect, în declaraţia olografă din data de 28.06.2011, inculpatul K.L. a arătat că:

„Ştiu că la primărie era o doamnă I., în prezent decedată, care îndruma cetăţenii pentru completarea cererilor de suprafaţă. De la această doamnă am aflat ce acte sunt necesare, adică copie după certificatul de înregistrare fiscală a asociaţiei, un număr de cont bancar şi buletinul de identitate. Eu m-am dus la primăria Praid cu aceste documente şi doamna I. mi-a dat să semnez şi să ştampilez cererea de subvenţie şi hărţile cu parcele. Arăt că cererea de subvenţie era completată cu datele asociaţiei şi datele mele de identificare pe care le avea de la alte întâlniri anterioare iar pe hărţi erau delimitate parcelele pentru care a fost solicitat sprijin financiar”

În ceea ce priveşte persoanele implicate în activităţi de pregătire a dosarelor fermierului din perioada 2007 – 2008 la Primăria Praid, la care face referire inculpatul K. L., au fost efectuate verificări în dosarul 33/P/2009 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, constatându-se că M. I. este în prezent decedată (certificatul de deces seria D.S. nr.954124 din 06 aprilie 2010).

În vederea stabilirii persoanelor fizice sau juridice care au solicitat subvenţii, indicând blocurile fizice conţinând suprafeţele de teren la care a renunţat A. C.de T. Ocna de sus în campania 2008, s-a solicitat o situaţie centralizatoare de la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Harghita.

Din documentele transmise cu Adresa nr.6863/16.08.2011 rezultă că în fiecare an a crescut numărul persoanelor fizice ce au solicitat sprijin financiar pentru suprafeţele la care a renunţat A. C. de T. Ocna de Sus (ex. BF 414; BF 450; BF 605; BF 607; BF 634; BF 700; BF 881).

Totodată, din actele aflate la dosarul fermierului se poate constata că în anul 2008 unele parcele de teren ale A. C. de T. Ocna de Sus au fost poziţionate pe hărţi în alte zone ale blocurilor fizice faţă de anul precedente, ar există şi suprafeţe înscrise pentru care nu a fost solicitat sprijin financiar în anul 2007 de către A.C. de T. Ocna de Sus.

Pentru toate aceste suprafeţe noi incluse în cererea A. C. de T.  Ocna de Sus depusă în anul 2008, s-au solicitat informaţii privind persoanele fizice sau juridice ce le-au utilizat în anul 2007 şi le-au declarat la A.P.I.A. Harghita, în vederea obţinerii subvenţiei agricole.

Potrivit situaţiei centralizatoare primite cu adresa de mai sus se poate concluziona faptul că suprafaţa eligibilă a blocurilor fizice în care au fost indicate parcelele, declarate suplimentar de asociaţie în anul 2008, nu era acoperită de cererile depuse de persoanele fizice sau juridice în anul 2007.

Cunoscând această situaţie, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Ocna de Sus, prin inculpatul K. L., a solicitat în anul 2008 sprijin financiar pentru diferenţa de teren ce nu era cuprinsă în cererile fermierilor depuse în anul anterior.

Referitor la utilizarea fondurilor europene acordate ca sprijin pe suprafaţă, deşi regulamentele europene şi legislaţia naţională nu specifică în mod expres destinaţia sumelor primite de fermieri, organele de control au solicitat explicaţii în acest sens.

Din analiza documentelor justificative s-a stabilit că pentru campania 2007 nu au fost încheiate contracte pentru efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a păşunilor.

Conform constatărilor Gărzii Financiare – Secţia Harghita, suma primită sub formă de sprijin financiar a fost utilizată parţial în perioada iulie 2008 – mai 2010 pentru plata contravalorii unor lucrări de întreţinere a drumurilor de acces la păşuni, a adăpătoarelor pentru animale şi pentru achiziţionarea a două motocositoare, a unui răcitor de lapte şi un aparat GPS.

Inculpaţii, în faţa instanţei, au recunoscut comiterea faptelor aşa cum a fost reţinută în actul de sesizare şi au solicitat să judecaţi potrivit procedurii simplificare.

Fapta inculpatului K.L. recunoscută de către acesta şi confirmată prin probele administrate în faza de urmărire penală întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr.78/2000 – modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, iar fapta inculpatei A. C. de T. Ocna de Sus reprezentat prin preşedinte F. A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea în numele lor în formă continuată faptă prev. şi ped. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr.78/2000 – modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În cauză s-au luat măsuri asigurătorii, respectiv aplicarea sechestrelor asiguratorii prin procesele-verbale din data de 28 iunie 2012, poprirea sumelor din conturile bancare, în baza Ordonanţei din data de 27 iunie 2012, prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor, până la concurenţa sumei de 124.969,52 lei.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpaţilor, instanţa a luat în considerare pericolul social concret al faptei care a fost săvârşită în formă continuată inculpatul insistând în activitatea sa infracţională pe parcursul anilor 2007 şi 2008, procedând identic prin atestarea neadecvată a menţiunilor din cererile întocmite şi depuse, cauzând un prejudiciu într-un cuantum ridicat de 124.969,52 lei, iar până în prezent nu s-a făcut dovada acoperirii vreunei părţi din pagubă, persoana inculpaţilor care nu au antecedente penale, urmând ca inculpatul K. L. să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prev. de lege în cazul pedepsei închisorii, apreciind astfel că aplicarea unei pedepse spre minimul special prin raportarea la limitele pedepsei închisorii reduse ca urmare a aplicării procedurii prevăzute de art.320 indice 1 alin. 7 Cod procedură penală, respectiv 2 ani şi 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în condiţiile dispoziţiilor art. 86 indice 1 alin.1, 2 Cod penal, pe o perioadă de 4 ani şi 10 luni ce reprezintă termen de încercare stabilit în baza art. 86 indice 2 Cod penal, va avea efectul preventiv şi educativ scontat.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs inculpaţii A. C. de T. Ocna de Sus şi K. L.

În motivarea căilor de atac promovate, inculpaţii au contestat legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe, susţinând, pe de o parte, că este greşită încadrarea juridică dată infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Astfel, în condiţiile în care legea nu prevede sancţionarea tentativei la infracţiunea incriminată de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, iar inculpaţii au săvârşit un singur act material consumat al acestei infracţiuni şi unul care a rămas în faza de tentativă, nu este posibilă reţinerea formei continuate prevăzute de art. 41 alin. 2 C. pen.

Pe de altă parte, în raport cu gravitatea infracţiunii şi particularităţile care caracterizează persoana inculpatului K. L. şi activitatea inculpatei A. C. de T. Ocna de Sus, pedepsele aplicate în prim grad sunt prea grele. În plus, scopurile pedepsei pot fi atinse şi prin suspendarea condiţionată a executării acestora.

Analizând recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 2069/268/2012 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a motivelor invocate, a susţinerilor şi concluziilor recurenţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi din oficiu, în limitele efectelor devolutiv şi neagravării situaţiei în propria cale de atac, s-au  reţinut următoarele:

1. Asupra recursului promovat de inculpata A. C. de T. O. de S., s-a constatat, în primul rând, că probele instrumentate în cursul urmăririi penale confirmă existenţa infracţiunii continuate de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, săvârşirea ei de către inculpată şi comiterea acesteia cu forma de vinovăţie prescrisă de lege.

S-a retinut că, la 15 mai 2007, d-l K.L., în calitate de reprezentant al inculpatei Asociaţia Crescătorilor de Taurine Ocna de Sus a depus cerea nr. 5870/15 mai 2008, prin care a solicitat de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Harghita acordarea subvenţiilor agricole pentru suprafaţa de 492,17 ha –teren din categoria de folosinţă păşuni şi fânaţe, amplasat pe raza com. Praid, jud. Harghita, deşi inculpata nu avea dreptul să utilizeze suprafaţa pentru care solicita plata în calitate de proprietar, arendaş, concesionar, locatar ori în alte forme prevăzute de OUG nr. 125/2006. în acest fel, a obţinut din fonduri europene, pe nedrept, o sumă de 124.969,52 lei.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 13 mai 2008, asociaţia, prin reprezentantul său K. L., a depus o nouă cerere de plată cu nr. 68/13 mai 2008 pentru suprafaţa de 333 ha, amplasată pe raza com. Praid, cerere care conţine din nou date nereale şi prin care s-a solicitat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Harghita sprijin financiar aferent acestei suprafeţe, cu toate că inculpata nu avea dreptul de a utiliza terenul în calitate de proprietar, arendaş, concesionar, locatar ori în alte forme prevăzute de OUG nr. 125/2006. în acest fel, inculpata a încercat să obţină pe nedrept, fonduri europene, însă cererea sa, de această dată, nu a avut efectul scontat, subvenţia nefiindu-i acordată.

Activitatea inculpatei, descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în forma continuată, prev. de art. 41 alin. 2 C. pen.

Obiectul juridic similar lezat prin acţiunile inculpatei din 15 mai 2007 şi 13 mai 2008, modalităţile identice de efectuare a activităţilor ilicite, scopul identic urmărit cu prilejul efectuării celor două acte materiale, precum şi perioada scurtă scursă între activităţile deduse judecăţii duc la concluzia că actele materiale au fost comise în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice. În această situaţie, actele sale realizează conţinutul constitutiv al unei infracţiuni unice continuate de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, forma consumată absorbind tentativa. În aceiaşi ordine de idei, contrar susţinerilor apărării, amintim că, potrivit art. 184 din Legea nr. 78/2000, „tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 181-183 se pedepseşte”, prin urmare actul material rămas în formă de tentativă intră în conţinutul material al infracţiunii continuate, operaţiunea nefiind contrară principiului legalităţii incriminării.

În al doilea rând, facem trimitere la criteriile de individualizare judiciară a pedepsei enunţate în art. 72 C. pen. şi dezvoltate în considerentele sentinţei primei instanţe, considerente care nu au fost combătute credibil de către inculpată. Observăm, în acest context, împrejurările concrete în care inculpata a acţionat, modalitatea comiterii activităţii infracţionale, numărul participanţilor, repetabilitatea activităţii infracţionale, timpul scurs din momentul consumării şi până la epuizarea infracţiunii, faptul că suma obţinută în urma cererii depuse în 15 mai 2007 a fost totuşi utilizată potrivit destinaţiei sale, urmările de rezultat cauzate. Nu omitem nici absenţa antecedentelor penale ale inculpatei şi atitudinea sinceră manifestată în faţa autorităţilor judiciare prin reprezentantul său. Toate aceste circumstanţe au fost valorificate în prim grad, atât odată cu reţinerea dispoziţiilor art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. la stabilirea pedepsei, cât şi prin aplicarea unei pedepse principale orientate spre minimul său special, aşa cum a fost redus cu o pătrime. În acelaşi timp, natura infracţiunii comise, precum şi gravitatea acesteia justifică impunerea în sarcina inculpatei şi a pedepselor complementare prevăzute de art. 531 alin. 3 lit. d şi e C. pen., prima pe durata de doi ani fixată de judecătorie.

În raport de particularităţile expuse mai sus, nu s-a identificat niciun motiv care să justifice aplicarea în sarcina inculpatei a unor pedepse mai blânde sau cu o altă natură ori conţinut.

În al treilea rând, chiar dacă suma de 124.969,52 lei obţinută ca urmare a cererii depuse în 15 mai 2007 a fost utilizată de inculpată potrivit destinaţiei la care s-a obligat, această câtime i-a fost acordată tocmai ca urmare a săvârşirii de către inculpată a infracţiunii incriminate de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, astfel că nu i se cuvenea şi în mod corect a fost obligată A. C. de T. Ocna de Sus să o plătească, împreună cu inculpatul K. L., părţii civile. Cum prejudiciul a fost cauzat împreună atât de inculpată, cât şi de inculpatul K. L., repararea acestuia se impune în solidar celor doi. Din maniera în care a fost redactată hotărârea recurată rezultă că prima instanţă a avut în vedere solidaritatea, de altfel necontestată de procuror sau de părţi, însă a omis să o indice expres în dispozitivul sentinţei. Cum această omisiune nu este o greşeală de judecată, ci una de tehnoredactare, ea poate fi corectată de chiar prima instanţă pe calea simplă instituită de art. 194 C. pr. pen., fără să atragă o casare a sentinţei pentru acest motiv.

Instituirea şi menţinerea măsurii asiguratorii se justifică tocmai pentru a garanta repararea integrală a pagubei cauzate părţii civile, iar luarea măsurii asiguratorii nu a împiedicat-o sub nicio formă pe inculpată să restituie benevol suma obţinută pe nedrept de la data primirii ei sau chiar din momentul declanşării procedurilor judiciare şi până în 27 iunie 2012 când s-a emis ordonanţa de instituire a măsurii asiguratorii.

În aceste circumstanţe, recursul declarat de inculpata A. C. de T. Ocna de Sus împotriva sentinţei penale nr. 192/19 septembrie 2012 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc este nefondat, si a fost  respins ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. Pen.

2. Asupra recursului declarat de inculpatul K. L., aceste este fondat, iar împrejurarea pe care o vom expune în continuare determină admiterea căii de atac, cu consecinţele casării în parte a deciziei penale nr. 240/A/20 decembrie 2011 a Tribunalului Mureş, desfiinţării parţiale a sentinţei penale nr. 93/4 februarie 2010 a Judecătoriei Tg.-Mureş şi rejudecării în recurs a pricinii, în următoarele limite:

Infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru comiterea căreia a fost condamnat inculpatul K. L. nu implică în concret vreun element de extraneitate, iar acuzatul, la momentul săvârşirii actelor materiale care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, nu a exercitat în mod abuziv dreptul său la liberă circulaţie. În considerarea acestor idei, obligarea inculpatului ca, pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, să nu depăşească limita teritorială a României este disproporţionată şi nu se justifică. Prin urmare, în rejudecare vom înlătura dintre obligaţiile şi măsurile de supraveghere fixate în prim grad pe cea referitoare la obligarea inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să nu depăşească limita teritorială a ţării.

În schimb, restul dispoziţiilor sentinţei penale recurate, privind condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, încadrarea juridică dată faptei, natura şi durata pedepselor impuse, individualizarea modalităţii de executare a pedepselor principale aplicate, modalitatea de soluţionare a acţiunii civile deduse judecăţii, obligarea inculpaţilor la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză şi cuantumul acestor cheltuieli, este la adăpost de critici, răspunde strictei legalităţi şi este temeinic, astfel că va fi menţinut.

Nu vom primi, în acest context, celelalte apărări invocate de inculpat cu prilejul adresării în al doilea grad, pentru următoarele motive:

În considerarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corect surprinse şi analizate de prima instanţă, precum şi a faptului că aplicarea pedepsei nu trebuie să echivaleze unei acţiuni de răzbunare, ci are ca obiectiv atingerea scopurilor general şi special prescrise de art. 52 C. pen., fiind, totodată, necesar, ca sancţiunea să fie individualizată într-o manieră care să îl convingă pe inculpat de necesitatea respectării legii şi să îl determine în viitor să nu mai comită fapte penale, constatăm că pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare aplicată inculpatului K.L. răspunde principiului proporţionalităţii şi satisface, în concret şi în mod eficient, nevoile reinserţiei sociale şi ale prevenţiei generale, această instanţă neidentificând nicio raţiune care să determine aplicarea unei sancţiuni cu o durată mai uşoară.

În aceiaşi ordine de idei, conduita inculpatului în societate anterioară şi ulterioară faptei atitudinea de căinţă manifestată de acesta în faţa instanţelor, precum şi faptul că deţine pârghiile şi motivaţia necesare menţinerii pe mai departe a unei conduite de conformitate cu normele şi valorile sociale sunt tot atâtea aspecte care duc la concluzia că aplicarea pedepsei este pentru d-l K. L. un semnal serios pentru îndreptare, iar scopurile sancţiunii privative de libertate pot fi atinse şi fără executarea efectivă a acesteia, dar prin suspendarea sub supraveghere a executării ei pe durata termenului de încercare de 4 ani şi 10 luni şi prin supunerea inculpatului, pe durata acestui termen, măsurilor şi obligaţiei de supraveghere fixate în prim grad şi modificate prin prezenta decizie. Natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, repetabilitatea actelor materiale, maniera în care au fost săvârşite, valoarea prejudiciului cauzat sunt argumente care întăresc concluzia că o suspendare condiţionată doar de abţinerea de la săvârşirea altor infracţiuni pe durata termenului de încercare este ineficientă şi nu este aptă să răspundă scopurilor pedepsei general şi special, prescrise de art. 52 C. pen.

Totodată, cum menţionam şi în analiza recursului inculpatei, suma de 124.969,52 lei nu i se cuvenea şi a fost primită de inculpata A. C. de T. Ocna de Sus ca urmare a acţiunii ilicite şi a inculpatului K. L., iar între activitatea infracţională a inculpatului şi prejudiciul produs în dauna părţii civile există raport de cauzalitate direct. Îndeplinite fiind elementele angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului în procesul penal, în mod corect a procedat instanţa de prim grad când l-a obligat pe acesta şi pe inculpată să plătească în favoarea Asociaţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a sumei precizate anterior, neavând relevanţă, pentru soluţionarea acţiunii civile, că o parte din această valoare a fost folosită tocmai în scopul precizat în cererea de acordare a subvenţiei.

Notă: Similar, prin dec. pen. nr. 9/R/4 ianuarie 2013, Curtea de Apel Tg.-Mureş a decis că, în condiţiile în care inculpatul a avut şi are un loc de muncă stabil, singura lui problemă părând să fie viciul alcoolului, sub imperiul căruia devine violent, nu se justifică obligarea lui de a presta, pe durata termenului de încercare, 100 de ore de muncă în folosul comunităţii.