Individualizarea măsurilor educative aplicate inculpaţilor minori. Stabilirea faţă de inculpatul minor a unei măsuri educative neprivative de libertate în detrimentul măsurilor educative privative de libertate

Deşi în speţă este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 114 alin. 2 lit. b Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită fiind închisoarea de 7 ani, se apreciază că luarea faţă de inculpat a unei măsuri educative privative de libertate nu este oportună în cauză şi că îndreptarea acestuia se poate realiza şi printr-o măsură educativă neprivativă de libertate, având în vedere aspectele cuprinse în referatul de evaluare socială şi ţinând seama de faptul că din anul 2013 inculpatul minor nu a mai reiterat comportamentul infracţional, dând dovezi temeinice de îndreptare.

Decizia penală nr. 379/29.03.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 1718/23.10.2015 a Judecătoriei Galaţi s-a dispus,  în baza art. 115 al. 1 pct. 2 lit. a Cod penal în referire la art. 124 Noul Cod penal, în referire la art. 124 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, stabilirea și aplicarea inculpatului minor B.M. măsura educativă privativă de libertate a „internării într-un centru educativ”, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

Având în vedere infracţiunea săvârşită de inculpat, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B.M., în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

 În baza art. 115 alin. 1 lit. b) și art. 118 Cod penal, s-a dispus stabilirea și aplicarea inculpatului minor V.DV. măsura educativă neprivativă de libertate a „supravegherii”, pe o durată de 5 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

În baza art. 121 alin. 1 Cod penal, s-a impus inculpatului V.DV. ca pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice să respecte următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară;

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați la datele fixate de către acesta.

Conform art. 118 Cod penal, supravegherea se va face sub coordonarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați, căruia i s-a comunicat o copie după hotărâre.

S-a atras atenția inculpatului V.D.V. asupra consecințelor prevăzute de art. 123 Cod penal, privind nerespectarea obligațiilor impuse și cu privire la săvârșirea de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative.

Având în vedere infracţiunea săvârşită, în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul V.DV., în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 19, art. 25 şi 397 Cod de procedură penală, s-a constatat că persoana vătămată T.G.C., prin reprezentant legal, T.S., cu domiciliul în G., str. G.C. nr. …, bl. …, ap. …, jud. G., nu s-a constituit parte civilă.

În baza dispoziţiilor art. 274 alin. 1 raportat la art. 272 Cod de procedură penală şi art. 6 din Protocolul încheiat între M.J. şi U.N.B.R., onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în cursul urmăririi penale av. P.J. – 600 lei, av. M.C. - 200 lei, av. G.D. – 200 lei și în cursul judecății av. M.C. – 260 lei, av. L.A.-M. – 600 lei, s-au plătit către Baroul de Avocaţi Galaţi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, acestea rămânând în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, au fost obligaţi inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei aferentă fazei de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 636/P/2013 emis la data de 31.07.2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.08.2014, sub dosar nr. 15445/233/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- B.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 N.C.P. cu aplicarea art. 5 alin. (1) şi art. 113 şi urm. C.P.;

- V.DV., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

Ca stare de fapt, s-a reţinut că inculpatul B.M., în data de 23.01.2013, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla la pe strada Gh.A. din municipiul G., în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan”, la instigarea inculpatului minor V.DV., a deposedat-o, prin violenţă (smulgere), pe persoana vătămată T.G.C., de un telefon mobil marca Iphone 3, pe care îl avea în buzunarul pantalonilor, iar inculpatul V.DV. în cursul lunii ianuarie 2013 (cu aproximativ o săptămână anterior comiterii faptei),  l-a determinat, cu intenţie, pe inculpatul minor B.M., să o deposedeze prin violenţă pe persoana vătămată T.G.C. de un telefon mobil marca Iphone 3, după care, în data de 23.01.2013, a înlesnit, prin acte de complicitate materială nemijlocită, acţiunea de sustragere prin violenţă a bunului menţionat.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de urmărire penală specifice, concretizate în următoarele mijloace materiale de probă: declaraţie persoană vătămată T.G.C.; declaraţii martor S.D.; declaraţie martor M.D.; declaraţii suspect/inculpat B.M.; declaraţii suspect/inculpat V.D.V.; dovadă de ridicare a telefonului mobil sustras, marca Iphone 3, de la inculpatul B.M.; dovadă de predare a telefonului  mobil sustras, marca Iphone, către persoana vătămată T.G.C.

Date privind desfășurarea urmăririi penale:

Prin rezoluţia din data de 16.01.2013, ora 08:30, a organelor cercetare penală din cadrul Secţiei 2 Poliţie a fost începută urmărirea penală faţă de învinuiţii B.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c şi alin. 2 lit. a C. pen. 1969 cu aplic. art.99 şi urm. C.pen. 1969 şi V.D.V., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 25 C.pen. 1969 rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c şi alin. 2 lit. a C. pen. 1969 cu aplic. art.99 şi urm. C.pen. 1969, măsură confirmată în aceeaşi zi prin rezoluţia nr. 636/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.

Prin ordonanţa nr. 636/P/2013 din data de 27.02.2014 a organelor de cercetare penală din cadrul Secţiei 2 Poliţie, în temeiul art. 311 alin. 1 C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina suspectului B.M. din infracţiunea de  tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c şi alin. 2 lit. a C. pen. 1969 cu aplic. art.99 şi urm. C.pen. 1969  în infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen., precum şi a faptei reţinute în sarcina suspectului V.D.V. din infracţiunea de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 25 C.pen. 1969 rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c şi alin. 2 lit. a C. pen. 1969 cu aplic. art.99 şi urm. C.pen. 1969 în infracţiunea de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

La data de 03.06.2014, învinuiţilor B.M. şi V.D.V. li s-a adus la cunoştinţă că, în virtutea legii, noua calitate pe care o au în procesul penal, era aceea de suspect.

De asemenea, le-au fost aduse la cunoştinţă suspecţilor drepturile procesuale prevăzute la art. 10 şi art. 78 C.pr.pen. în referire la art. 83 din C.pr.pen., dar şi obligaţiile prevăzute de art. 108 alin. (2)  lit. a) şi b) C.pr.pen., şi au fost audiaţi în calitate de suspecţi, în prezenţa unui avocat din oficiu. (f. 13, 14, 21,22).

Prin ordonanţa nr. 636/P/2013 din data de 05.06.2014, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului B.M. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen., respectiv împotriva inculpatului V.DV. pentru săvârșirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen. (f. 1)

La data de 10.06.2014, inculpatului B.M. i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile procesuale prevăzute la art. 10 şi art. 83 din C.pr.pen., dar şi obligaţiile prevăzute de art. 108 alin. (2)  lit. a) şi b) şi alin. (4) C.pr.pen. şi a fost audiat în calitate de inculpat, în prezenţa unui avocat din oficiu. (f. 10,11, 12).

La data de 13.06.2014, inculpatului V.DV. i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile procesuale prevăzute la art. 10 şi art. 83 din C.pr.pen., dar şi obligaţiile prevăzute de art. 108 alin. (2)  lit. a) şi b) şi alin. (4) C.pr.pen. şi a fost audiat în calitate de inculpat, în prezenţa unui avocat din oficiu. (f. 18,19,20).

Latura civilă:

Persoana vătămată T.G.C., prin reprezentant legal, T.S. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, întrucât prejudiciul provocat prin comiterea infracţiunii căreia i-a fost victimă a fost recuperat.

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din 15.09.2014 a Judecătoriei Galaţi, judecătorul de cameră preliminară a constatat, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 636/P/2013 emis la data de 31.07.2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauză privind pe inculpații B.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 N.C.P. cu aplicarea art. 5 alin. (1) şi art. 113 şi urm. C.Pen. și V.DV., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

În faza de judecată, la primul termen cu procedura legal îndeplinită și cauza în stare de judecată, instanța a dat citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată și le-a adus la cunoștință inculpaților în ce constă învinuirea care li se aduce și încadrarea juridică a acesteia, precum și drepturile de care beneficiază: dreptul să nu dea nicio declarație, atrăgându-le, totodată, atenția că, dacă vor da declarație, tot ceea ce vor spune va putea fi folosit și împotriva lor; dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotesc necesar.

Inculpații au arătat că recunosc în totalitate faptele astfel cum sunt reținute în rechizitoriu, nu doresc să facă alte precizări și nu solicită readministrarea probatoriului.

Au fost depuse la dosar, la solicitarea instanței, fișele de cazier judiciar ale inculpaților,  precum și sentința penală nr. 157/18.12.2013 a Judecătoriei Liești, cu referat privind data și modalitatea rămânerii definitive.

De asemenea, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați a întocmit referate de evaluare inculpaților minori.

Instanţa a încuviinţat pentru inculpați proba cu acte, sens în care au fost depuse înscrisuri la dosar.

Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpații au avut asigurată asistența juridică de apărător desemnat din oficiu, av. L.A.M., iar partea civilă minoră a avut asigurată asistența juridică de apărător desemnat din oficiu, av. M.C.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, instanţa a reținut următoarele:

Starea de fapt:

La data de 24.01.2013, Secţia 2 Poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Galaţi a fost sesizată prin plângere penală de către persoana vătămată T.G.C., în vârstă de 16 ani, cu încuviinţarea reprezentantului legal T.S., cu privire la faptul că, în ziua de 23.01.2014, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla împreună cu inculpatul V.D.V., a fost deposedat, prin violenţă, de către inculpatul B.M., de telefonul mobil marca Iphone 3, pe care îl avea în buzunarul pantalonilor, în timp ce se afla pe strada Gh.A. din municipiul Galaţi, în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru  Copii „Sf. Ioan”Galaţi.

Din coroborarea declaraţiilor date în faţa organelor de cercetare penală a rezultat faptul că persoana vătămată T.G.C. era coleg de clasă cu inculpatul V.D.V., la Colegiul Tehnic „T.V.” din municipiul G.

Inculpaţii V.D.V. şi B.M. se cunoşteau de mai mult timp, întrucât au fost vecini de bloc.

În cursul lunii ianuarie 2013, cu aproximativ o săptămână anterior comiterii infracţiunii, inculpaţii V.D.V. şi B.M. s-au întâlnit în municipiul G., ocazie cu care inculpatul B.M. i-a spus inculpatului V.D.V. că are o datorie de 100 euro către o altă persoană şi nu dispune de suma de bani necesară pentru a o achita.

În acest context, inculpatul V.D.V. i-a spus că are el o soluţie la rezolvarea acestei probleme, în sensul că o cunoaşte pe persoana vătămată T.G.C., un fost coleg de clasă, care deţine un telefon mobil marca Iphone 3, pe care ar putea să i-l fure şi apoi să îl vândă pentru a face rost de bani, întrucât acesta este mai timid. Inculpatul B.M. a fost determinat în urma acestei discuţii să sustragă telefonul mobil pentru a-l valorifica ulterior.

Cu această ocazie, cei doi inculpaţi au stabilit modul în care vor acţiona pentru a pune în executare rezoluţia infracţională, hotărând de comun acord, ca, în ziua de 23.01.2013, inculpatul V.D.V. să-l aducă, sub un anumit pretext, pe colegul său, T.G.C., în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” din Galaţi, după care inculpatul B.M. să îi sustragă acestuia telefonul mobil. Aceste aspecte au fost aduse şi la cunoştinţa martorului S.D., de către inculpatul V.D., vecinul său.

 În data de 23.01.2013, în jurul orelor 12:00, inculpatul V.D.V. şi persoana vătămată T.G.C. s-au întâlnit în staţia de autobuz din zona Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Galaţi şi au plecat împreună spre şcoală. Astfel, s-au luat deplasat cu un autobuz până în staţia din cartierul …, timp în care inculpatul V.D.V. l-a anunţat printr-un SMS pe inculpatul B.M. (care se afla deja în zona Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan”Galaţi, însoţit de martorul S.D., vărul său, cu care se întâlnise întâmplător în zonă, în jurul orelor 11:30 şi căruia i-a arătat conţinutul mesajului) că urmează să vină pe jos împreună cu persoana vătămată, având în vedere faptul că Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” Galaţi se afla pe traseul către şcoală, loc în care inculpatul V.D.V. ştia că îi aştepta inculpatul B.M.

Conform înţelegerii, în momentul în care inculpatul V.D.V. şi persoana vătămată T.G.C. au ajuns pe strada Gh.A., în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” Galaţi, s-au întâlnit cu inculpatul B.M. şi cu martorii S.D. şi M.D. Au stat cu toţii de vorbă, după care inculpatul V.D.V. i-a propus persoanei vătămate T.G.C. să îl însoţească după un magazin din zonă, pentru a fuma într-un loc retras, lucru cu care aceasta a fost de acord, cu menţiunea că în prealabil o întrebase cât este ceasul, pentru a se asigura că are telefonul mobil asupra sa.

Cei doi au fost urmaţi la scurt timp şi de inculpatul B.M. care s-a dus direct la persoana vătămată şi i-a cerut pe un ton imperativ telefonul mobil pe care îl avea asupra sa, în buzunarul de la pantaloni, lucru pe care aceasta l-a refuzat.

Conform planului initial, inculpatul V.D.V. a intervenit în apărarea persoanei vătămate, pentru a părea că vrea să o ajute, moment în care inculpatul B.M. l-a îmbrâncit, lovindu-l cu palma peste faţă pe inculpatul V.D.V. şi i-a spus să plece, simulând astfel o agresiune, pentru a nu fi bănuit de implicare în comiterea faptei. Astfel, inculpatul V.D.V. s-a îndepărtat de cei doi.

Din declaraţiile persoanei vătămate, T.G.C., coroborate cu declaraţiile inculpatului V.D.V., a rezultat faptul că, persoana vătămată a refuzat iniţial să îi dea telefonul mobil inculpatului B.M. la solicitarea imperativă şi pe un ton ridicat a acestuia, motiv pentru care inculpatul B.M. a exercitat acte de violenţă asupra sa pentru a sustrage bunul, în sensul că a tras-o de mână, rupându-i geaca, apoi i-a pus piedică şi aceasta a căzut, după care a băgat cu forţa mâna în buzunarul pantalonilor, şi în timp ce persoana vătămată încerca să opună rezistenţă, ţinând cu mâna telefonul mobil marca Iphone 3 din buzunar, inculpatul B.M. a reuşit să smulgă telefonul mobil.

După comiterea faptei, inculpatul B.M. a fugit spre strada S., fiind urmărit de către inculpatul V.D.V. şi de persoana vătămată, care a început să ţipe că i-a fost furat telefonul, dar aceştia nu au reuşit să îl prindă.

Audiat în cauză, martorul S.D. a declarat că nu a văzut momentul în care inculpatul B.M. a exercitat actele de violenţă fizică şi a sustras bunul persoanei vătămate, întrucât nu i-a însoţit pe cei trei în momentul în care au plecat de lângă el şi s-au dus după magazin, dar a declarat că a auzit ţipete dinspre zona în care se aflau aceştia, după care, imediat l-a văzut pe inculpatul B.M. fugind spre C.R., apoi pe persoana vătămată şi pe inculpatul V.D.V. care fugeau la rândul lor după acesta. După aproximativ 3-5 minute, cei doi au venit la el şi persoana vătămată i-a spus că inculpatul B.M. i-a furat telefonul mobil. A doua zi, inculpatul B.M. l-a sunat şi i-a spus că este în posesia telefonul mobil pe care l-a furat şi că îl va preda organelor de poliţie.

Cu ocazia audierilor, inculpatul V.D.V. a recunoscut fapta comisă în modalitatea expusă mai sus, în timp ce inculpatul B.M. a recunoscut că a sustras telefonul mobil persoanei vătămate din buzunarul pantalonilor, dar a declarat, în mod mincinos, că nu a întrebuinţat violenţe pentru a rupe contactul material pe care aceasta îl avea cu bunul, aspecte infirmate însă de declaraţiile persoanei vătămate şi de declaraţiile inculpatului V.D.V.

În data de 25.01.2013, inculpatul B.M. a predat telefonul mobil marca Iphone 3 organelor de cercetare ale poliţiei , iar bunul a fost restituit persoanei vătămate T.G.C.

Instanţa a reţinut astfel că, din ansamblul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cel al cercetării judecătorești, respectiv: declaraţie persoană vătămată T.G.C.; declaraţii martor S.D.; declaraţie martor M.D.; declaraţii suspect/inculpat B.M.; declaraţii suspect/inculpat V.D.V.; dovadă de ridicare a telefonului mobil sustras, marca Iphone 3, de la inculpatul B.M.; dovadă de predare a telefonului  mobil sustras, marca Iphone, către persoana vătămată T.G.C., coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților din faza de judecată, rezultă, fără putinţă de tăgadă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați, respectiv că, inculpatul B.M. în data de 23.01.2013, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla la pe strada Gh.A. din municipiul G., în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan”, la instigarea inculpatului minor V.D.V., a deposedat-o, prin violenţă (smulgere), pe persoana vătămată T.G.C., de un telefon mobil marca Iphone 3, pe care îl avea în buzunarul pantalonilor, iar inculpatul V.D.V. în cursul lunii ianuarie 2013 (cu aproximativ o săptămână anterior comiterii faptei),  l-a determinat, cu intenţie, pe inculpatul minor B.M., să o deposedeze prin violenţă pe persoana vătămată T.G.C., de un telefon mobil marca Iphone 3, după care, în data de 23.01.2013, a înlesnit, prin acte de complicitate materială nemijlocită, acţiunea de sustragere prin violenţă a bunului menţionat.

Încadrarea juridică a faptei:

În drept, fapta inculpatului B.M. care, în data de 23.01.2013, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla la pe strada Gh.A. din municipiul G., în zona Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan”, la instigarea inculpatului minor V.D.V., a deposedat-o, prin violenţă (smulgere), pe persoana vătămată T.G.C., de un telefon mobil marca Iphone 3, pe care îl avea în buzunarul pantalonilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 233 N.C.P. cu aplicarea art. 5 alin. (1) şi art. 113 şi urm. C.Pen. și fapta inculpatului V.D.V. care în cursul lunii ianuarie 2013 (cu aproximativ o săptămână anterior comiterii faptei),  l-a determinat, cu intenţie, pe inculpatul minor B.M., să o deposedeze prin violenţă pe persoana vătămată T.G.C., de un telefon mobil marca Iphone 3, după care, în data de 23.01.2013, a înlesnit, prin acte de complicitate materială nemijlocită, acţiunea de sustragere prin violenţă a bunului menţionat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la infracţiunea de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.Pen. raportat la art. 233 C.Pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.Pen. şi art. 113 şi urm. C.Pen.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de tâlhărie, instanţa a constatat că existenţa elementului material, respectiv săvârșirea acțiunii de luare a bunului mobil s-a realizat prin utilizarea de către inculpatul B.M. a violenței, respectiv prin smulgere, aceste aspecte rezultând din probele administrate în cauză. Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la dreptul de proprietate, a posesiei bunurilor mobile corporale ale persoanei vătămate, prin imposedarea inculpatului cu bunurile sustrase, dar și cu privire la starea de pericol referitoare la vătămarea integrității corporale a persoanei vătămate, valori sociale ocrotite penalmente. Legătura de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciul suferit de persoana vătămate rezultă ex re.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa a reţinut că inculpații au săvârşit faptele cu intenţie directă, în accepţiunea art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, acesta prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârşirea faptelor.

În cazul celor doi inculpați, au fost avute în vedere și dispozițiile art. 113 și următ. Cod penal, având în vedere starea de minoritate a acestora.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa a constatat că faptele pentru care au fost trimiși în judecată există, au fost săvârşite de inculpați şi constituie infracţiune în sensul art. 15 Noul Cod penal, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, având în vedere starea de minoritate a acestora, la individualizarea măsurii educative ce le va fi aplicată, instanţa a avut în vedere, potrivit art. 115 alin. 2 Cod penal, criteriile generale de individualizare prevăzute de dispoziţiile art. 74 Cod penal, respectiv a ţinut seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Instanța a avut în vedere că cei doi inculpați au recunoscut comiterea faptei, încă din cursul urmăririi penale, colaborând cu organele de cercetare penală, descriind contribuția fiecăruia dintre ei la săvârșirea faptei.

Instanța a reținut, de asemenea, concluziile Referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.

Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul B.M. instanța a avut în vedere pe de o parte gravitatea faptei săvârșită de inculpat (tâlhărie), modul de comitere a acesteia, dar și faptul că este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce denotă periculozitatea ridicată a inculpatului.

Din fişa de cazier judiciar rezultă că inculpatul B.M. a fost condamnat la 6 luni asistare zilnică pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prin sentinţa penală nr. 157 din data de 18.12.2013 a Judecătoriei Lieşti, iar în cursul anilor 2012 şi 2013 a fost cercetat în două dosare penale de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lieşti pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat şi violare de domiciliu, fiind aplicate în sarcina sa amenzi administrative.

Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că inculpatul trebuie să își asume responsabilitatea pentru întreaga conduită infracțională, motiv pentru care, a considerat că un astfel de deziderat poate fi obținut doar dacă inculpatului minor i se stabilește o măsură educativă privativă de libertate, motiv pentru care, a aplicat inculpatului B.M., în baza art. 124 Cod penal, măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată de 1 an.

Instanța s-a orientat asupra acestei măsuri educative întrucât, raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, precum și la persoana inculpatului, considerând că nu se impune aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate, o astfel de măsură nefiind suficientă și proporțională. Astfel, în perioada internării, inculpatul va putea urma un program de pregătire școlară sau de formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de reintegrare socială. 

Referitor la inculpatul V.D.V. s-a reținut că acesta a fost implicat în prezentul dosar datorită imaturității specifice vârstei și de dorința de recunoaștere în grupul de prieteni. Mediul familial în care acesta a crescut este unul prosocial, însă părinții nu au reușit să identifice metode eficiente de monitorizare a preocupărilor minorului, context în care el a început să absenteze de la cursurile școlare și să-și petreacă timpul în compania unor tineri cu preocupări antisociale.

În cazul acestuia, instanța a observat o schimbare comportamentală pozitivă pe parcursul procesului penale.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanța a apreciat că o măsură educativă neprivativă de libertate este proporțională cu gravitatea faptei comise și circumstanțele persoanele ale celor doi minori, fiind totodată și aptă să-i readucă pe un drum corect, dincolo de paternul infracțional.

Inculpatul are însă nevoie de o supraveghere continuă și reală, ceea ce nu poate fi efectuată numai de familie, astfel încât a aplicat acestuia, în baza art. 118 Cod penal, măsura educativă a supravegherii, pe durata de 5 luni, sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.

Raportat la persoana inculpatului, instanța a apreciat că urmarea unui curs de pregătire școlară ar avea un efect benefic asupra acestuia, motiv pentru care, în baza art. 121 alin. 1 lit. a) Cod penal, şi a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative dispuse:

- să urmeze un curs de pregătire școlară;

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați la datele fixate de către acesta.

Instanța a atras atenția inculpatului V.D.V. asupra consecințelor prevăzute de art. 123 Cod penal, privind nerespectarea obligațiilor impuse și cu privire la săvârșirea de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a supravegherii, respectiv prelungirea acesteia sau înlocuirea cu măsura neprivativă a asistării zilnice.

Având în vedere infracţiunea săvârşită, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Latura civilă:

Persoana vătămată T.G.C., prin reprezentant legal, T.S., nu s-a constituit parte civilă.

Cheltuieli judiciare:

În baza dispoziţiilor art. 274 alin. 1 raportat la art. 272 Cod de procedură penală şi art. 6 din Protocolul încheiat între MJ şi UNBR, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în cursul urmăririi penale av. P.J. – 600 lei, av. M.C. - 200 lei, av. G.D. – 200 lei și în cursul judecății av. M.C. – 260 lei, av. L.A.M. – 600 lei, vor fi plătite către Baroul de Avocaţi Galaţi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, rămânând în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură penală, a obligat inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei aferentă fazei de urmărire penală.

În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul B.M. solicitând aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate invocând situaţia personală şi familială, precum şi împrejurarea că în prezent lucrează în străinătate şi nu a mai reiterat comportamentul infracţional.

Apelul declarat de inculpatul B.M. este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului B.M. au fost în mod corect reţinute de instanţa de fond, având în vedere probele administrate în cauză în faza de urmărire penală şi în faza de judecată.

Inculpatul B.M. a recunoscut comiterea faptei, încă din cursul urmăririi penale, colaborând cu organele de anchetă şi descriind contribuţia sa infracţională, arătând totodată că regretă săvârşirea infracţiunii.

Referitor la solicitarea formulată de inculpatul apelant B.M. privind aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată.

Astfel, potrivit art. 114 alin. 1 şi 2 Cod penal (1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.

 (2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:

 a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;

b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.

Din cele mai sus expuse rezultă că regula în cazul inculpaţilor care au comis fapte în perioada minorităţii, este luarea faţă de aceştia a unei măsuri educative neprivative de libertate, o măsură educativă privativă de libertate putând fi luată doar în anumite cazuri.

În speţă, este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 114 alin. 2 lit. b Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită fiind închisoarea de 7 ani, însă Curtea apreciază că luarea faţă de inculpat a unei măsuri educative privative de libertate nu este oportună în cauză şi că îndreptarea acestuia se poate realiza şi printr-o măsură educativă neprivativă de libertate.

În acest sens se are în vedere că, deşi infracţiunea comisă de inculpat prezintă în concret o gravitate relativ ridicată, din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Galaţi rezultă că inculpatul a fost crescut de bunicii paterni, necunoscându-şi mama, iar tatăl decedând în anul 2007, că în prezent a renunţat la vechiul grup de prieteni, făcând eforturi pentru schimbarea comportamentului şi că este implicat în activități lucrative cu un nivel salarial mulţumitor astfel încât îşi poate câştiga mijloacele de existenţă în mod onest, concluzionându-se că poate beneficia de o ultimă şansă prin aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate, aceasta putându-i oferi oportunitatea de a demonstra că se poate schimba în bine.

Având în vedere aspectele cuprinse în referatul de evaluare socială, ţinând seama şi de faptul că din anul 2013 inculpatul B.M. nu a mai reiterat comportamentul infracţional, Curtea apreciază că pentru îndreptarea conduitei inculpatului este suficientă aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate, respectiv măsura asistării zilnice pentru perioada maximă prevăzută de lege, de 6 luni, timp în care comportamentul său va fi supravegheat de Serviciul de Probaţiune Galaţi.

Faţă de aceste aspecte, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul minor B.M., va desfiinţa în parte sentinţa apelată înlăturând dispoziţiile privind aplicarea faţă de inculpat a măsurii educative a internării într-un centru educativ pe o durată de 1 an, iar în rejudecare, în baza art. 114 alin. 1 şi art. 120 Cod penal, în referire la art. 134 alin. 1 Cod penal, va lua faţă de inculpatul minor B.M. măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni sub coordonarea Serviciului de Probaţiune Galaţi pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 113 şi următoarele Cod penal.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menţinute. 

Domenii speta

Spete similare