Contestatie la executare

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caracal, sub nr. de dosar  ……/207/2016, contestatoarea L. L. a formulat în contradictoriu cu intimata U. P. I. (L….. ) S.A. - prin S. G. V. N. & P., contestatie la executare împotriva executării silite în bază titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 460756576/08.03.2011 emis de P. F. R. IFN S.A., şi a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 12168/2015 de către B.E.J. T. C. A.  , inclusiv împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, solicitând în principal să se constate ca fiind prescris dreptul de a mai obţine executarea silită, în temeiul dispoziţiilor art. 706 C.pr.civ. şi în consecinţă să se constate că titlul executoriu şi-a pierdut puterea executorie.

În subsidiar, contestatoarea a solicitat anularea tuturor formelor de executare, desfiinţarea executării silite în temeiul art. 720 alin. 1 C.pr.civ, întoarcerea executării silite, în temeiul art. 723 C.pr.civ., obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, s-a arătat  că la data de 08.03.2011, în calitate de împrumutat, a încheiat cu P. F. R. IFN S.A. convenţia de credit nr. 460756576, pentru suma de 2.000 lei, cu rambursare în 56 săptămâni/1 an.

Contestatoarea a menţionat ca a  achitat ratele săptămânale astfel cum au fost convenite în convenţie, însă, pe parcursul derulării contractului, respectiv la sfârşitul anului 2011, a înregistrat întârzieri la plată determinate de deteriorarea situaţiei materiale a familiei.

Creanţa izvorâtă din contractul de împrumut a fost cesionată către U. P. I. (L…..) S.A., care a devenit astfel creditoarea actuală. La cererea acesteia din urmă, s-a întocmit dosarul de executare silită nr. 12168/2015 de către Birou Executor T. C. D..

Contestatoarea a arătat  că nu a mai achitat ratele creditului menţionat, de la sfârşitul anului 2011, iar conform clauzelor contractuale , respectiv art. 13, creditul devine scadent anticipat de la momentul neachitării ratelor restante (după trecerea unui nr. de 15 zile calendaristice).

Conform art. 6 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a solicita executarea silită în  temeiul oricărui titlu executoriu, se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, dispoziţie prev şi de art. 706 C.pr.civ.

Conform art. 7 din Decret, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cerere executarea silită şi întrucât creditul a devenit exigibil anticipat, de la această dată s-a născut dreptul la acţiune în favoarea creditoarei, care pe lângă drepturile conferite de titlul executoriu, are şi obligaţia de a sesiza organele competente, de a nu sta în pasivitate.

Menţionează contestatoarea faptul că nu cunoaşte data exactă la care s-a efectuat ultima plată benevolă în anul 2011, însă prin emiterea unui extras de cont de către creditoarea iniţială (ori prin depunerea borderoului de efectuare plăţi, semnat de ea), se poate constata acest aspect, de asemenea nu cunoaşte data la care s-a realizat cesiunea de creanţă între cedenta cesionara actuală, deoarece nu a fost notificată în acest sens.

Astfel, solicită să se constate faptul că dreptul de a solicita executarea silită este prescris, dacă de la data efectuării ultimei plăţi, până la data formulării cererii de executare silită (având în vedere încheierea de încuviinţare a executării silite, din data de 23.12.2015, deduce că cererea de executare silită s-a formulat cel mai târziu la data de 20.12.2015), au trecut aprox. 4 ani.

In ceea ce priveşte procedura execuţională, aceasta este nelegală, pentru următoarele motive:

Societatea recuperatoare cesionară, nefiind o instituţie avizată de către BNR, nu  avea dreptul de a percepe dobânzi şi penalităţi contractuale, astfel că suma ce reprezintă  creanţa de 1927,16 lei, nu este certă, lichidă şi exigibilă, neîndeplinind condiţiile pentru putea fi pusă în executare, conform art. 663 alin. 1).

Prin contractul de cesiune de creanţe, cedenta a vândut doar creanţa existentă la acel  moment, deci nu s-a preluat de către cesionară universalitatea de drepturi şi obligaţii ce rezultă din contractul de credit, astfel că nu avea dreptul ca de la momentul rezilierii contractului şi preluarea creanţei, să perceapă si dobânzi contractuale şi penalităţi.

Astfel cum reiese din încheierea nr. 51917/23.12.2015 emisă de BEJ, au fost solicitate în mod nelegal accesorii ale costurilor contractuale („1927,16 reprezentând debit principal, dobânzi şi penalităţi şi 126,15 lei dobândă legală calculată pentru perioada 19.11.2014-21.12.2015), deşi cesionarea nu avea acest drept.

Contestatoarea a solicitat ca instanţa să pună în vedere acesteia, să depună la dosar contractul de cesiune de creanţă, documentele justificative ale plăţilor efectuate, precum şi cele doveditoare ale calculului creanţei, dar şi detalierea costurilor ce compun creanţa.

In ceea ce priveşte titlul executoriu, nefiind vorba de spre o hotărâre judecătorească, arătă faptul că acesta nu este învestit cu formulă executorie, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 641 alin. 1) C.pr.civ., astfel că nu putea fi pus în executare.

In ceea ce priveşte încheierea nr. 51917/23.12.2015 de încuviinţare a executării silite emisă de BEJ, se invocă de către contestatoare nulitatea acesteia şi a tuturor actelor de executare subsecvente, motivat de faptul că prin Decizia din 17.12.2015 a Curţii Constituţionale, s-a declarat neconstituţional art. 666 din C.pr.civ., cu consecinţa suspendării efectelor art. 666, de la data de 17.12.2015 şi până la publicarea în Monitorul Oficial, implicit cu consecinţa nulităţii actelor de executare emise în temeiul art. 666, după data de 17.12.2015.

De asemenea, prin încheierea nr. 13090/28.01.2016, emisă de BEJ, s-au calculat cheltuieli de executare în cuantum de 1478 lei, aferente creanţei de 2.053,31 lei (1927,16 + 126,15 - 2.053,31), pe care le considerăm excesive şi nejustificate, raportat la activitatea descrisă şi procedura execuţională de urmat în dosar, la cuantumul creanţei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privitor la întoarcerea executării, învederează instanţei faptul că pentru suma de bani pretinsă de către creditoare, a fost înfiinţată poprire pe contul de salariu, reţinându-i-se 1/3 din venituri/lună.

În  drept, se invocă dispoziţiile art. 663, 706, 712 alin. 1 şi 723 C.pr.civ.

În dovedire, s-au solicitat probele cu înscrisuri, eventual cu expertiză de specialitate, la dosar fiind depus împuternicire avocatială şi înscrisuri privind dosarul de executare 12168/2015.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 145 lei.

Intimata U. P. I. (L…… ) S.A. - prin S. G. V. N. & P. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulate de debitorul menţionat mai sus, având drept consecinţă continuarea executării silite.

În fapt, debitorul menţionat a încheiat un contract de împrumut (de credit) cu creditorul iniţial P. F. R. Instituţie Financiară Nebancară S.A. Ca urmare a nerespectării de către debitor a ratelor de plată stabilite prin contract, creditorul a suferit o pierdere semnificativă pe care a acoperit-o parţial, cesionând contractul de împrumut creditorului subsecvent U. P. I. (L…..) S.A. Toţi debitorii cedaţi au fost notificaţi despre existenţa cesiunii de creanţă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar formalităţile de publicitate, respectiv înscrierea cesiunii de creanţă în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Imobiliare, au fost îndeplinite.

Iniţial, creditorul subsecvent U. P. I. (L…..) S.A. a încercat colectarea amiabilă a ratelor, iar când eforturile s-au dovedit nefructuoase a purces la executarea silită a creanţei prin intermediul executorului judecătoresc, conform legii.

 Cu privire la titularul cererii de executare silită, se arata ca acesta este U. P. I. (L…..) S.A. în calitate de creditor cesionar, acesta dobândind creanţa executată silit prin intermediul unui contract de cesiune de creanţă.

Noul cesionar, U. P. I. (L…..) S.A., a solicitat instanţei competente învestirea cu formulă executorie a titlului, iar instanţa astfel învestită a examinat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 641 C.pr.civ., respectiv competenţa teritorială a instanţei; dacă înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, respectiv valabilitatea titlului executoriu, în speţă contractul de împrumut; valabilitatea cesiunii de creanţă, prin examinarea contractului de cesiune de creanţă şi a notificării debitorului cedat, conform legii.

Îndeplinirea formalităţilor de publicitate, respectiv înregistrarea în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a contractului de cesiune de creanţă, prin înscrierea contractului de credit nr. 460756576 în avizul nr. 2015-00038610379678-HBO, nr. ordine 1843 şi nr. crt. 134211.

Prin urmare, încheierea instanţei prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie respectă toate formalităţile cerute de lege, fiind legală şi temeinică. Astfel, nu se poate reţine drept motiv întemeiat al contestaţiei la executare lipsa raporturilor contractuale dintre debitor şi creditorul cesionar U. P. I. (L…….) S.A..

Cu privire Ia titlul executoriu se arata de intimată că contractul de credit (de împrumut) este titlu executoriu în temeiul art. 52 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare:  Contractele de credit încheiate de o instituţie financiară nebancară, precum şi garanţiile reale şi personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii.

Instanţa căreia i s-a solicitat învestirea cu formulă executorie a titlului deţinut de creditor a verificat, desigur, dacă acest înscris are calitatea cerută de Codul de Procedură Civilă şi a dispus în consecinţă. Prin urmare, nu se poate reţine drept motiv întemeiat al contestaţiei la executare o pretinsă lipsă a caracterului executoriu al titlului executat silit.

 Cu privire la executorul judecătoresc, după cum reiese şi din textul încheierii de încuviinţare emise de executorul judecătoresc, pentru debitorii care nu domiciliază în raza Curţii de Apel Bucureşti, executarea silită a fost încuviinţată numai pentru modalitatea de executare prin poprire. în privinţa executării prin poprire, legiuitorul stabileşte competenţa teritorială alternativă a executorului: de la sediul debitorului sau de la sediul principal al terţului poprit sau de la sediul secundar al terţului poprit.

Intimata a invocat disp. prevăzute de art. 782 alin. 2 Cpc, art. 783 Cpc.

Somaţia a fost emisă de executorul judecătoresc numai pentru debitorii cu domiciliul pe raza Curţii de Apel Bucureşti, dosare în care executorul judecătoresc a încuviinţat executarea prin toate formele prevăzute de lege. Pentru debitorii domiciliaţi în afara Curţii de Apel Bucureşti, executarea fiind încuviinţată numai prin poprire, somaţia nu ar fi avut nici un fundament, dată fiind lipsa temeiului legal pentru ca emiterea acesteia să producă efecte.

Astfel că afirmaţia potrivit căreia executorul judecătoresc nu ar avea competenţă în cazul popririi conturilor debitorului nu poate fi primită şi  nu se poate retine drept motiv întemeiat al contestaţiei la executare o pretinsă lipsă a caracterului executoriu al titlului executat silit.

Cu privire la debitorul a invocat prescrierea dreptului de a executa silit creanţa ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie de 3 ani. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. Această dată nu este în mod necesar data împlinirii termenului contractual din contractul de credit încheiat cu P. F. R. Instituţie Financiară Nebancară S.A., ci data ultimei plăţi efectuate de debitor. Această dată poate fi anterioară împlinirii termenului contractual, dar şi ulterioară, întrucât nimic nu împiedica debitorul să plătească una sau mai multe rate chiar şi după împlinirea termenului contractual. Prin urmare, debitorul ar fi trebuit să dovedească instanţei, eventual depunând chitanţa cu data ultimei plăţi, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie.

Simpla invocare a împlinirii termenului de prescripţie nu dovedeşte ipso facto că dreptul material la acţiune al titularului ar fi fost prescris, în lipsa unor înscrisuri doveditoare care să fi fost depuse la dosarul cauzei.

In drept, se invocă art. 716 C.pr.civ., art. 205 C.pr.civ., precum şi prevederile legale citate mai sus.

In probatoriu, înţelege să se folosească de înscrisurile existente la dosarul cauzei, solicitând judecarea în lipsa subscrisei, în baza art. 223 (2) C.pr.civ.

La solicitarea instanţei a fost depus la dosar prin serviciul registratura de către BEJ T. C. D. copia dosarului de executare nr. 12168/2015.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 Cod. pr.civ, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În ceea ce priveste invocarea de catre contestator a disp. art. 706 Cpc, care prevad ca dreptul de a obţine executarea silită se prescrie in termen de 3 ani daca legea nu prevede altfel, instanţa urmează să constate ca fiind prescris dreptul de a obţine executarea silită privind formele de executare emise de către BEJ T. C. D. în dosarul de executare nr. 12168/2015.

Astfel, instanţa constată că, la data de 08.03.2011 contestatoarea  L. L. în calitate de împrumutat, a încheiat cu P. F. R. IFN S.A. convenţia de credit nr. 460756576, pentru suma de 2.000 lei, cu rambursare în 56 săptămâni/1 an.

Reţine instanţa că ratele stabilite prin  convenţie au fost achitate de către contestatoarea, însă, pe parcursul derulării contractului, respectiv la sfârşitul anului 2011, a înregistrat întârzieri la plată determinate de deteriorarea situaţiei materiale a familiei.

Ulterior, creanţa izvorâtă din contractul de împrumut a fost cesionată către U. P. I. (L…..) S.A., care a devenit astfel creditoarea actuală.

 La cererea acesteia din urmă, s-a întocmit dosarul de executare silită nr. 12168/2015, de către Birou Executor T. C. D..

Instanţa reţine că ratele creditului  nu au mai fost achitate de la sfârşitul anului 2011, iar conform clauzelor contractuale , respectiv art. 13, creditul devine scadent anticipat de la momentul neachitării ratelor restante (după trecerea unui nr. de 15 zile calendaristice).

Conform art. 6 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a solicita executarea silită în  temeiul oricărui titlu executoriu, se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, dispoziţie prev. şi de art. 706 C. pr. civ.

Conform art. 7 din Decret, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cerere executarea silită şi întrucât creditul a devenit exigibil anticipat, de la această dată s-a născut dreptul la acţiune în favoarea creditoarei, care pe lângă drepturile conferite de titlul executoriu, are şi obligaţia de a sesiza organele competente, de a nu sta în pasivitate.

De asemenea, potrivit art. 706 alin. 2 Cpc, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

Instanţa urmează să constate faptul că ultima plată a creanţei către intimată a fost efectuată în cursul anului 2011, iar încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată pe data de 23.12.2015, cu încălcarea termenului de 3 ani prevăzut de art. 706 alin. 1 Cpc, fapt pentru care va fi admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea  L. L. şi va constata prescris dreptul de a obţine executarea silită în dosarul nr. 12168/2015 al BEJ T. C., cu consecinţa  anulării formelor de executare.

În baza art. 453 Cpc, instanţa urmează să oblige intimata la plata sumei de 745 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.

Postat 30.06.2016

Domenii speta

Spete similare