Titlu de proprietate emis în baza legii nr. 18/1991. Nulitate absolută. Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite. Cerere de obligare a instanţei de a obliga Comisia municipală de aplicare a legii 18/...

Titlu de proprietate emis în baza legii nr. 18/1991. Nulitate absolută. Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite. Cerere de obligare a instanţei de a obliga Comisia municipală de aplicare a legii 18/1991 să emită titlu de proprietate doar pe numele persoanelor îndreptăţite. Netemeinicie.

Prin cererea formulată la data de 11.04.2006 şi înregistrată sub nr.4745/303/2006, reclamanţii DT, DC şi DN cu solicitat în contradictoriu cu pârâţii SUBCOMISIA DE APLICARE A LEGII 18/1991 din cadrul PRIMĂRIEI SECTOR 6, COMISIA MUNICIPALĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991 din cadrul Prefecturii Bucureşti, DA şi DS, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 11572/27.09.1994 emis de Comisia Municipală de Aplicare a Legii fondului funciar, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 900 m.p., pe numele DS, DG şi DA, motivat de faptul că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în favoarea persoanelor ce nu erau îndreptăţite potrivit legii la astfel de reconstituiri, neavând calitatea de moştenitori ai defunctului DN. S-a mai solicitat obligarea Comisiei Municipale de Aplicare a Legii nr. 18/1991 să emită titlul de proprietate pe numele reclamanţilor, în calitate de moştenitori ai defunctului DN, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii de 50 lei RON/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii defunctului DG, decedat la data de 13.09.1992, potrivit certificatului de moştenitor nr.611/19.03.1993 emis de Notariatul de Stat Sector 6, după cum urmează: DT, soţie supravieţuitoare, iar DC şi DT, fiii ai defunctului. DG este singurul moştenitor în calitate de fiu al defuncţilor DN şi DE, potrivit certificatului de moştenitor nr.830/08.08.1979 emis de Notariatul de Stat Local al Sectorului 6 Bucureşti. Potrivit aceluiaşi certificat, renunţători la moştenire de pe urma defuncţilor DN şi DE au fost DD şi DA, în calitate de fii ai acestora.

Prin titlul de proprietate nr.11572/27.09.1994 emis de Comisia Municipală de Aplicare a Legii nr.18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 9000 mp teren pe numele DS (soţia lui DD, renunţător la moştenirea lui DN), DG (care era decedat la data de 13.09.1992, potrivit certificatului de moştenitor nr.611/29.03.1993, deci înainte de emiterea titlului de proprietate şi pe numele său), şi DA (fiica lui DD, renunţător la moştenirea lui DN). Reclamanţii au arătat că potrivit Legii nr.169/1997 astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la  astfel de reconstituiri sau constituiri.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997, astfel cum  a fost modificată prin Legea nr.247/2005 şi ale art.64 alin.2 din Legea nr.18/1991.

Pârâta DA a depus întâmpinare la data de 08.05.2006 prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. A precizat pârâta că, pe lângă faptul că nu este corect formulat primul punct al cererii reclamanţilor, acesta nu are bază reală şi nici legală. Prin hotărârea nr.44/1992 a Comisiei Municipiului Bucureşti şi Sectorului Agricol Ilfov de aplicare a Legii nr.18/1991 a fost validat dreptul de proprietate în favoarea numiţilor DS, DG şi DA, în calitate de moştenitori ai defunctului DN pentru un teren în suprafaţă  de 0,9 ha, fiind înscrişi în anexa nr.3 la poziţia nr.43 şi fiind emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a Municipiului Bucureşti şi SAI, titlul de proprietate nr.11572/27.09.1994. Prin actul de partaj legalizat la notariat sub nr.2625/07.02.1995, părţile din prezenta cauză au stabilit că odată semnat actul de partaj nu mai au nicio pretenţie de nicio natură una împotriva celeilalte. Cei trei reclamanţi fac o gravă greşeală interpretând greşit datele din certificatul de moştenitor nr.830/08.08.1979, certificatul de moştenitor nr.611/29.03.1993 şi titlul de proprietate nr.11572/27.09.1994, neînţelegând semnificaţia declaraţiilor şi datelor din aceste acte şi faptul că datele din primele două acte nu au nicio legătură cu cel de-al treilea act. Cu privire la al doilea capăt de cerere, a precizat pârâta că nu se poate pronunţa decât asupra aspectului privind dovezile clare pe care trebuie să le aducă toţi cei trei reclamanţi în susţinerea faptului că ei sunt singurii moştenitori ai lui DN.

Pârâta Primăria Sector 6 - Subcomisia de Aplicare a Legii nr.18/1991 a depus întâmpinare la data de 11.05.2006 prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În ceea ce priveşte actele a căror nulitate se solicită, Primăria Sector 6 Subcomisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar nu are calitatea să dispună sau să constate anularea acestor acte, deoarece nu această instituţie le-a emis. A mai precizat pârâta că prezenta cerere este inadmisibilă, întrucât reclamanţii nu au depus contestaţie la Comisia de Aplicare a Legii nr.18/1991 pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, nefiind îndeplinită condiţia prealabilă procedurii prevăzute de Legea nr.18/1991. Cererea privind obligarea sa la plata de daune cominatorii, aceasta este neîntemeiată în condiţiile în care reclamanţii nu fac dovada culpei procesuale a pârâtei.

Prin încheierea din 26.05.2006, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Subcomisiei de Aplicare a Legii nr.18/1991 şi a dispus scoaterea din cauză a acesteia.

Prin sentinţa civilă nr. 3905/02.06.2006 pronunţată în dosarul nr. 4745/303/2006, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti - Subcomisia de aplicare a Legii Fondului Funciar, a admis în parte acţiunea reclamanţilor şi, în temeiul art. III alin 1 lit. a, pct. i din Legea nr. 169/1997, astfel cum a fost modificată şi completată prin titlul V al Legii nr. 247/2005, a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 11572/27.09.1994 emis de Comisia Municipiului Bucureşti şi a Sectorului Agricol Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pârâtele DS şi DA neavând calitate de moştenitoare ale defunctului D N şi a respins ca prematur capătul de cerere de obligare a comisiei Municipale Bucureşti de aplicare a Legii nr. 18/1991 din cadrul Prefecturii Municipiului Bucureşti, de a emite titlul de proprietate exclusiv pe numele reclamanţilor.

Prin decizia civilă nr. 1495 R/14.09.2006 Tribunalul Bucureşti Secţia a III  a Civilă a admis recursul declarat de recurenta pârâtă DA împotriva sentinţei civile nr. 3905/02.06.2006 pronunţată în dosarul nr. 4745/303/2006, de către Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în contradictoriu cu intimaţii DT, DC şi DN, intimaţii pârâţi Comisia de Aplicare a Legii 18/1991 Sector 6, Comisia Municipală a Legii 18/1991 şi DS, a casat în tot sentinţa civilă recurată şi a trimis cauza spre rejudecare  aceleaşi instanţe.

Cauza a fost reînregistrată  pe rolul Judecătoriei Sectorului  6 Bucureşti sub nr.1933/303/2007.

Prin sentinţa civilă nr. 2172/28.03.2007, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasivă a pârâtei PRIMĂRIA SECTOR 6-Subcomisia de aplicare a legii 18/1991, ca neîntemeiată, a admis în parte acţiunea, a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr.11572 din 27.09.1994, respectiv cu privire la pârâţii DS şi DA, şi a respins cererea de emitere a unui nou titlu de proprietate, ca neîntemeiată.

Analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Sector 6 -Subcomisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar, conform art.137 Cod procedură civilă, instanţa a reţinut următoarele: Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele lor .

Competentă pentru soluţionarea cererii de emitere a titlului de proprietate este Comisia locală, potrivit art.12 din Legea nr.18/1991: în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu,  se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar.

Potrivit art. 52 alin.2  din Legea nr.18/1991, Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. De asemenea, conform  art.64 din Legea nr.18/1991 în cazul în care Comisia Locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de Comisia Judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază  teritorială este situat terenul, ... sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi  de întârziere, anume stabilite de instanţă.

Pentru aceste considerente, instanţa a apreciat că pârâta PRIMĂRIA SECTOR 6-Subcomisia de aplicare a legii 18/1991 are calitate procesuală pasivă în cauză, excepţia invocată de aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei instanţa a reţinut că, la data de 27.09.1994 a fost emis titlul de proprietate nr.11572 de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului  de Proprietate asupra Terenurilor Municipiul Bucureşti şi SAI pe numele numitului DGe şi a pârâtelor DS şi DA, moştenitori ai defunctului DN, pentru suprafaţa de 9000 mp situaţi pe teritoriul Sectorului şi al Sectorului 6 Bucureşti. Titlul  de proprietate a fost emis ca urmare a cererilor depuse de DG (înregistrată sub nr.21695/09.04.1991) şi DA (cerere înregistrată  sub nr.56274/04.04.1991). DN era proprietarul terenului, conform testamentului autentificat sub  nr.184745/1924 de Tribunalul Ilfov-Secţia Notariat şi actelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr.15208/923/895/1913.

Potrivit certificatului de moştenitor nr.830/1979 emis de Notariatul de Stat Local Sector 6, moştenitorii defunctului DN, decedat la data de 06.07.1976, au fost DE, în calitate de soţie şi DG, în calitate de fiu. Au fost străini  de succesiunea defunctului DN prin renunţare, DD în calitate de fiu, conform declaraţiei înregistrată sub nr.10/1979 şi DA, în calitate de fiică, potrivit declaraţiei înregistrate sub nr.11/1979. Conform certificatului de moştenitor sus menţionat, de pe urma defunctei DE, decedată la data de 31.12.1978, a rămas ca unic moştenitor DG, în calitate de fiu, fiind străin de succesiune prin renunţare DD, în calitate de fiu, prin declaraţia înregistrată sub nr.12/1979 şi DA, în calitate de fiică, prin declaraţia înregistrată sub nr.13/1979.

Având în vedere declaraţiile exprese de renunţare la moştenirile defuncţilor DN şi DE, numiţii DD şi DA sunt străini de moştenirile acestora. Astfel, potrivit art.696 Cod civil, eredele care renunţă la moştenire este considerat că nu a fost niciodată erede, iar conform art.697 C.civil, partea renunţătorului profită coerezilor săi.

Dispoziţiile art.13 din Legea 18/1991, potrivit cărora calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatullui de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive, ori în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii, iar moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate întrucât  terenurile nu s-au găsit în circuitul civil sunt socotiţi repuşi de drept în  termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor, ei fiind consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei, nu li se poate aplica pârâţilor.

Aceştia sau autorii lor şi-au exprimat opţiunea succesorală prin renunţare, fiind consideraţi străini de succesiune conform art.696 Cod civil; renunţarea la moştenire este un act juridic indivizibil, priveşte toate bunurile prezente şi viitoare din patrimoniul  defunctului. Succesibilul nu poate renunţa în parte la dreptul său succesoral pentru a accepta restul. De asemenea, renunţarea nu poate fi retractată de renunţători sau moştenitorii acestuia, întrucât cotele de moştenire ce se cuveneau moştenitorilor (DG) au fost acceptate(art.701 C.civil).

Astfel, deşi pârâta DA a formulat cerere de reconstituire, iar DS a semnat cererea formulată de numitul DG în numele celor  trei moştenitori, aceste cereri nu pot avea eficienţă juridică întrucât DS şi DA nu erau îndreptăţite potrivit legii la  reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitori ai defunctului DN. De altfel, dispoziţiile art.13 din Legea nr.18/1991 se referă la moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate şi nu la succesibili, astfel cum susţine pârâta DA.

Reclamanţii sunt moştenitorii defunctului DG, singurul care a acceptat succesiunile părinţilor săi defuncţi DN şi DE, după cum rezultă din  certificatul  de moştenitor nr.611/29.03.1993 emis de Notariatul  de Stat Sector 6 Bucureşti.

Instanţa nu a reţinut susţinerea pârâtei Primăria Sector 6-Subcomisia de Aplicare a Legii nr.18, în sensul că prezenta cerere ar fi inadmisibilă pentru neîndeplinirea condiţiilor prealabile formulării cererii, deoarece legea nr.18/1991 nu prevede o procedură prealabilă cererilor de constatare a nulităţii titlurilor de proprietate care să nu fi fost respectată de reclamanţi. Instanţa a mai reţinut aplicabilitatea în cauză a disp.art.III alin.1 lit.a pct.1 din Legea nr.169/1997 modificată şi completată prin Legea nr.247/2005: sunt lovite de nulitate absolută potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii Fondului Funciar nr.18/1991, respectiv actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite potrivit legii la astfel  de reconstituiri sau constituiri.

În ce priveşte al doilea capăt  de cerere, instanţa a reţinut că acesta nu  este întemeiat. Instanţa a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate, doar cu privire la pârâţii DS şi DA, care nu erau îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate, astfel încât titlul este legal emis  pentru numitul DG.

S-a apreciat că nu se poate dispune emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele reclamanţilor atâta timp cât aceştia nu au formulat cerere de emitere a titlului de proprietate şi nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr.18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, ci aceştia îl moştenesc doar pe numitul DG, având posibilitatea să-şi împartă toate bunurile succesorale în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun în materie.

Prin decizia civilă nr. 1514/11.10.2007 pronunţată în dosarul nr. 1933/303/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V –a Civilă, s-a respins ca neîntemeiat recursul promovat de pârâta DA împotriva acestei sentinţe, reţinându-se că, renunţând expres la moştenirea după autorul lor (DN), DE, DD şi DA au devenit străini de succesiune şi nu le  mai sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 18/1991, care prevăd repunerea în termenul de acceptare a moştenirii, doar pentru moştenitorii care nu au acceptat în termen suucesiunea, nu şi pentru succesibilii care au renunţat expres la aceasta şi care au devenit străini de moştenire prin însăşi exercitarea dreptului lor de optiune succesorală în termenul legal. De altfel acest punct de vedere a fost împărăşit şi de ICCJ care a statuat în acest sens printr-o decizie adoptată în recursul în interesul legii privind acest aspect, astfel încât soluţia este obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti. Având în vedere că moştenirea lui DN a fost acceptată doar de DG, căsătorit cu reclamanta DT, şi numai acesta era îndreptăţit să formuleze cerere în baza legii nr. 18/1991, în mod corect instanţa de fond a decis înlăturarea din titlu a numitelor DA şi DD

Domenii speta

Spete similare