Obligaţie de a face

Dosar nr.  5263.3/318/2006  Cod operator 2445

obligatie de a face

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU

SENTINTA CIVILA Nr. 444

Sedinta publica de la 29.01. 2008

Completul compus din:

PRESEDINTE: GEANINA DOGARU

GREFIER:  ELENA  CIORTAN

Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica din 22.01.2008 privind judecarea actiunii civile  pentru obligatie de a face si pretentii  formulata reclamantii  S S.  si S M. I  în contradictoriu  cu  pârâtii S.O C. E .C – S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B

La apelul nominal facut în sedinta publica au  lipsit partile.

Procedura legal îndeplinita, din ziua dezbaterilor.

Deliberând, instanta pronunta urmatoarea hotarâre.

J U D E C A T A

Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 14302/2005 pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, reclamantii S S. M si S M. Ion au chemat în judecata pe pârâtii S.O C. E .C – S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B, solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligati în solidar la acordarea unui teren siliste de casa pentru fiecare reclamant, în afara perimetrului minier si petrolier, pe care sa le construiasca casele si anexele gospodaresti în echivalentul suprafetelor construibile detinute de acestia în comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj.

Reclamantii au solicitat ca pârâtele sa fie obligate la plata daunelor interese de 1000 RON pentru fiecare zi întârziere în îndeplinirea obligatiei de „ a da" si de „ a face", de la data ramânerii definitive a hotarârii pâna la data predarii terenurilor si a anexelor gospodaresti pe noile amplasamente sau a despagubirilor globale pentru acestea care sa le permita cumpararea terenurilor si edificarea noilor gospodariri, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii locuintelor situate în comuna Bustuichin, sat Poiana, jud. Gorj, dobândite prin construire de catre reclamanti cu urmatoarele caracteristici si componente :

-Locuinta reclamantului S S. Mi este construita în anul 1961, înregistrata la nr. 133 si compusa din: 2 camere, hol , camara, balcon si beci, cu fundatie si temelie din piatra, zidita din caramida si acoperita cu tigla.

Anexele gospodaresti sunt compuse din garaj, grajd cu doua camere si fanar, sopron pentru lemne, patul, cotete pentru pasari si porci, bucatarie de vara, o anexa compusa din bucatarie, baie, camara si balcon, construita din ciment, caramida, acoperita cu tigla, fântâna din tuburi de ciment, gard la strada din placi de beton cu porti metalice, pe o lungime de 27 metrii, gard împrejmuitor din scândura, pe stâlpi de lemn, pe o lungime de 200 metrii.

-Locuinta lui S M. I este construita în anul 1973, înregistrata sub nr. 135 si este compusa din 47 camere, bucatarie, baie, balcon, beci si garaj, cu fundatie si temelie din beton, zidita din caramida si acoperita cu tigla.

Anexele gospodaresti sunt compuse din grajd cu fanar, magazie pentru lemne, parul, cotete pentru porci si pasari, o anexa compusa din bucatarie, camera si balcon, construita din piatra, caramida si acoperita cu tigla, fântâna din tuburi de ciment, gard la strada din ciment si fier, cu porti metalice, pe o lungime de 35 metrii, gard împrejmuitor din scândura, pe stâlpi din lemn, pe o lungime de 200 metrii.

Reclamantii au aratat ca, urmare a crearii unor goluri în subsolul pe care sunt amplasate locuintele, prin extragerea petrolului si a gazelor naturale de catre Schela de Productie Ticleni ce apartine pârâtei SC P SA - S Tg-Jiu, depunerii a milioane de m.c de steril

de catre Cariera Seciuri pe terenul din subsolul caruia se extrasesera petrolul si gazele naturale, precum si a traficului intens, de mare tonaj, creat în zona de societatile de petrol si de exploatare a carbunelui, în anul 2002 au început sa apara primele rupturi în scoarta pamântului.

S-a mai aratat ca, aceste fisuri s-au marit permanent din anul 2002 pâna în prezent, provocând o scufundare si alunecare a solului pe care sunt amplasate locuintele proprietatea reclamantilor, au distrus structura de rezistenta a locuintelor, fiind în pericol de prabusire în orice moment.

Reclamantii au aratat ca, stramutarea locuintelor, data fiind instabilitatea solului, impune si stramutarea tuturor anexelor gospodaresti mentionate, urmând ca acestea sa fie reconstruite pe terenul ce se va acorda pentru reconstruirea locuintelor.

S-a mai  precizat ca,  într-o  speta similara prin  sentinta civila nr.  3611/20047  a Judecatoriei Tg-Jiu, ramasa definitiva prin decizia 3689/2004 a Curtii de Apel Craiova, a fost obligat C E R  sa reconstruiasca locuinta numitului  S.  D din com., Farcasesti, sat Timiseni, jud. Gorj, pe un teren stabil aflat în afara zonei afectate  de lucrarile  miniere.

În drept reclamantii si-au întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 1 din Protocolul nr., 1 la CEDO, art. 998-1000, art. 1073 si urm. Cod civil.

În dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar, în xerocopie : autorizatia de  constructie locuinta a reclamantului S Matei, a reclamantului S I, planse fotografice cu degradarile suferite de cele doua locuinte, HG 103/2004 prin care Cariera Seciuri a intrat în componenta Complexului Energetic Craiova, decizia nr. 3689/2004 si n, 577/2005 a Curtii de Apel Craiova si chitanta pentru plata taxei de timbru.

Pârâta, E M B a formulat întâmpinare prin care s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a solicitat respingerea cererii reclamantilor pe motivul ca, reclamantii au fost constienti ca pârâta nu poate sta legal în aceasta calitate în litigiul de fata, de vreme ce se învedereaza disp. HG nr. 103/2004 privind unele masuri pentru  restructurarea activitatii de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit si având în vedere ca odata cu divizarea CNL O, pârâta a predat C E C  si Si M P toate documentatiile referitoare la activitatea miniera din zona de Rosia de Amaradia si Bustuchin, depunând în sustinerea celor precizate HG 103/2004.

Pârâta SNL O a depus întâmpinare prin care s-a invocat exceptia lipsei calitatii ca. procesuale pasive pe motivul ca nu este succesoarea în drepturi si obligatii a CNLO SA Tg-  Jiu si potrivit art. 64 C.pr.civila se impune introducerea în cauza cu calitate procesuala pasiva  a SC C EC, întrucât terenul se afla în perimetrul de exploatare a  carierei Ruget-Seciuri, care prin reorganizare face parte integranta din entitatea juridica nou  înfiintata ( conform art. 5 pct. 2 din HG 103/2004, solicitând admiterea exceptiei, iar pe fond lasând solutia la aprecierea instantei. 

Prin sentinta civila nr. 7300/2005 a Judecatoriei Tg-Jiu, s-a admis exceptia  necompetentei teritoriale invocata de pârâta SC P SA - S Tg-Jiu si s-a declinat  competenta în favoarea Judecatoriei Tg-Carbunesti.

Prin sentinta civila nr. 487/2006 a Judecatoriei Tg-Carbunesti, s-a admis exceptia de SN necompetenta teritoriala a Judecatoriei Tg-Carbunesti, s-a declinat competenta de solutionare a cererii în favoarea Judecatoriei Tg-Jiu si  constatându-se ivit conflictul negativ de competenta, s-a trimis cauza la Tribunalul Gorj, care prin încheierea nr. 59/2006 a trimis  dosarul în vederea solutionarii Judecatoriei Tg-Jiu, care 1-a înregistrat sub nr. 9242/C/2006 .

Pârâta SC P SA – S.P. Tg-Jiu a formulat întâmpinare ( fila 11 din dosar) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata.

În motivarea acestor sustineri s-a aratat ca sustinerea reclamantilor ca degradarea sunt caselor si a anexelor gospodaresti ca urmare alunecarilor de teren se datoreaza activitatii desfasurate de pârâta, este de rea credinta si dovedeste o necunoastere a procesului de  extractie a petrolului si a gazelor naturale, care nu conduce la formarea de goluri subterane.

S-a mentionat ca exploatarea prin sonde a zacamântului se face printr-o instalatie speciala, iar titeiul si gazele naturale ies la suprafata printr-o coloana a carui diametru este de cea 75 mm.

S-a precizat ca, fenomenul alunecarilor de teren din comuna Bustuchin este de notorietate, antrenând implicatii ale administratiei publice, studii, cercetari si mediatizari, care 

nu au identificat nici macar cu titlu de supozitie extractia titeiului si gazelor ca fiind generatoare de alunecari de terenuri. De altfel, pârâta a aratat ca prin numeroase acte normative s-a dispus repararea sub diverse forme a prejudiciilor cauzate locuitorilor comunei

Bustuchin.

S-a invocat faptul ca nu sunt întrunite cumulativ conditiile prev.de art. 998-1000 C.civil, privind raspunderea civila delictuala, întrucât nu exista fapta ilicita în sarcina pârâtei si nici legatura de cauzalitate a acesteia cu prejudiciul.

Cu privire la solicitarea de a se acorda daune interese pentru fiecare zi de întârziere s-a precizat ca cererea nu are temei juridic.

În cauza  a fost încuviintata  proba  cu expertiza  tehnica  specialitatea mine–geologie, specialitate a petrol si gaze si  evaluari bunuri  fiind  numiti  ca  experti Albulescu Dumitru, Costoiu Dorel si Banciu Dumitru.

Prin sentinta civila  nr.8325/20.12.2006, Judecatoria Tg-Jiu  a respins  actiunea dedusa judecatii  retinând  în esenta ca în ceea  ce  priveste  pârâta SC P SA, nu  i se poate retine  o culpa  în cauzarea  alunecarilor  de  teren  din  zona, întrucât  conform  raportului  de expertiza  întocmit de expert Costoiu (  filele 71-78) rezulta  ca  cele  doua  gospodarii  ale  reclamantilor  din satul Poiana nu  se  afla în perimetrul de activitate petroliera, iar  extragerea  titeiului si a gazelor  naturale  nu conduce  niciodata  la producerea de  alunecari e  teren  la suprafata. În ceea  ce  priveste  pârâta  SNL Oltenia,  a retinut  instanta ca prin HG  103/2004  SNL O SA  s-a reorganizat  si  SC CE C  s—a  constituit  prin  fuziunea  sucursalelor  prevazute  în art. 5 pct.1 din HG 103/2004, constituindu-si  capitalul  social  în care a fost  inclus  si cel  aferent  carierei  Ruget-Seciuri  din cadrul  EMC  B; aceasta  societate  nou  înfiintata  preluând  toate drepturile  si  asumându-si  toate  obligatiile  aferente  minelor, carierelor si  exploatarilor miniere  divizate  din cadrul  CNLO, , subrogându-se în drepturile si obligatiile ce decurg din raporturile juridice ale acestora cu tertii, inclusiv de litigiile în curs. În ceea ce priveste pârâta SC Complexul Energetic Craiova SA a  retinut  instanta ca, în conformitate cu disp. Legii 575/2001 privind zonele de risc natural, comuna Bustuchin este unitate administrativ teritoriala cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, proprietarul gospodariilor situate pe raza acestei comune beneficiind de sprijinul Ministerului Lucrarilor Publice pentru  construirea unor noi  locuinte,  constatându-se din rapoartele  extrajudiciare si studiile întocmite depuse la dosar ( filele 199-208 la dosar ) ca locuintele, sunt afectate de evenimente de forta majora.

Împotriva sentintei, reclamantii  au declarat  recurs criticând  solutia  pentru  netemeinicie  si nelegalitate.

Prin decizia  civila nr. 237/31.05.2007, Tribunalul Gorj  a admis recursul, a desfiintat  sentinta  si a trimis  cauza spre  rejudecare  la Judecatoria Tg-Jiu.

În considerentele  deciziei  de  casare, a retinut  instanta  de  control  judiciar  ca  prima  instanta  nu a rezolvat  fondul dedus  judecatii, pe  lânga  evaluarea gospodariilor si  terenurilor  detinute de  reclamanti  în satul Poiana  se  impunea si stabilirea  valorii locuintelor  construite  cu  sprijinul M.L.P.A.T.- lui, daca  exista o  diferenta  între acestea cine  urmeaza  sa o  suporte. A  mai  retinut  Tribunalul Gorj  ca, nu  s-a rezolvat  problema  terenurilor  pe  care  au  fost  reconstruite  locuintele, terenurile  nefiind  proprietatea  reclamantilor, ci fiind atribuite  în  folosinta  pe  durata  existentei  constructiilor. Mai  retine  instanta  e  control  ca  instanta  de  fond  nu  si-a  motivat  solutia  cu  privire  la C Energetic C si, de asemenea, constata ca, potrivit  rapoartelor  de expertize  întocmite  în cauza  la instanta  de  fond, rezulta ca pagubele  suferite  de reclamanti  se datoreaza  blocarii vaii, unuia  dintre  afluentii  râului  Amaradia, ceea ce  a  permis alimentarea  cu  apa  a nisipurilor  marnoase si  prafoase  care  au  antrenat  dupa  sine  planul de  frictiune, antrenând distrugerea gospodariilor reclamantilor.

Cauza  a fost  înregistrata  pe  rolul Judecatoriei  Tg-Jiu  sub nr.  5263.3/318/2006, în raport  de  îndrumarile  date  prin decizia  de casare instanta,  din oficiu, a dispus  efectuarea  în cauza a unei  expertize tehnice  specialitatea agricultura  si  a unei expertize  tehnice specialitatea  constructii civile.

În cauza  a fost  numit expert agricol d-na  Basaraba Rodica  cu  obiective:  sa  se identifice prin  dimensiuni,  vecinatati, terenul siliste  de casa, detinut  de reclamanti în comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj, sa se precizeze daca acesta mai poate fi folosit, sa se evalueze, la evaluare urmând sa se tina seama si de sporul de valoare adus terenului prin eventuale plantati de pomi si de vita de vie edificate de reclamanti, sa se identifice terenul pe care au fost edificate constructiile realizate de stat si sa se precizeze daca acest teren este echivalent din punct de vedere tehnic si calitativ  cu terenul identificat la obiectivul nr.1.

De asemenea,  a fost  numit  în cauza  expert  constructii  civile dl. expert Hodajeu Gheorghe  cu urmatoarele obiective: sa se identifice gospodariile reclamantilor – casa de locuit si anexe gospodaresti,  situate în comuna Bustuchin , sat Poiana, jud. Gorj; sa se descrie stadiul în care se gasesc si sa se evalueze; sa se identifice constructiile edificate  de stat reclamantilor, sa se evalueze si sa se precizeze daca aceste constructii sunt similare din punct de vedere tehnic si valoric cu gospodariile reclamantilor detinute în comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj.

A  fost stabilit  ca onorariu  400 lei  pentru  fiecare  expert în sarcina  reclamantilor, la  cererea d-nei expert Basaraba Rodica,  s-a dispus  majorarea  onorariului  stabilit  pentru expertiza agricola  cu  200 lei  tot în sarcina  reclamantilor.

Lucrarile  tehnice  întocmite  de experti au  fost  depuse la  26.11.2007, împotriva acestora  pârâtii  C.E. Craiova  si  SNL Oltenia  formulând  obiectiuni, la  care  expertii au  raspuns la  17.01.2008.

Analizând  actele si lucrarile  dosarului, instanta  retine  urmatoarea stare  de fapt:

Reclamantii S M  si S I  au în proprietate gospodarii compuse din case de locuit , anexe gospodaresti , teren aferent constructiilor si arabil , situate în com. Bustuchin, sat. Poiana ,jud. Gorj  .

Potrivit opiniei exprimate de expertii Costoiu Dorel ( specialitatea petrol si gaze ) si Albulescu Dumitru( specialitatea geologie ), în lucrarile tehnice întocmite în dosarul nr. 9242/C/2006 , filele 71-78 si 94-111 , satul Poiana face parte dintr-o regiune colinara situata la sud de Carpatii Meridionali, zona fiind brazdata de râul Amaradia si afluentii acestuia. Cursul Amaradia si afluentii acestuia au determinat formarea unei depresiuni intradeluroasa cu eroziune diferentiata; formarea versantilor si vailor din perimetru se datoreaza unui proces de adâncire rapida a cursurilor de apa si a faptului ca pâna la 15-20 m exista o alternanta de roci fiabile neconsolidate alcatuite din straturi de nisipuri si argile .  Au concluzionat cei doi experti ca datorita prezentei apei în planurile de alunecare ce se formeaza la contactul dintre materialele cu compozitii si structuri diferite, apar fenomene de instabilitate si alunecari de teren, în zona trebuind evitata prezenta apei, acesta fiind factorul care , în timp, determina instabilitatea si alunecarea terenurilor.

Au mai aratat cei doi experti ca , cresterea nivelului pânzei acvifere, producerea fenomenului de instabilitate si degradarea bunurilor imobile edificate în zona sunt datorate blocarii Vaii Soimului , afluent al râului Amaradia , de catre lucrarile miniere din halda Carierei Bustuchin si negospodarirea apelor din corpul halzii. 

La fila 105 ( dosar nr. 9242/C/2006) în raportul de expertiza întocmit de expert Albulescu D-tru , se mentioneaza ca în perioada în care s-au executat lucrari de exploatare în halda din Valea Soimului s-a realizat un dren principal lung de circa 900 ml, cu reteaua de drenare aferenta. La abandonarea lucrarilor , la 1.09.1997, SNL Oltenia si EMC B, nu au luat nici o masura tehnica sau de alta natura pentru amenajarea terenurilor afectate , gospodarirea apelor si conservarea lucrarilor deja executate . Ca urmare a lipsei de preocupare cu privire la gospodarirea apelor în interiorul halzii , astfel ca drenurile s-au blocat, formându-se în diverse puncte ale halzii cinci lacuri , apele au migrat pe diferite planuri argiloase producând alunecari de teren si deteriorarea constructiilor.

A concluzionat expertul Albulescu ca , cauza alunecarilor de teren si degradarii bunurilor imobile se datoreaza blocarii Vaii Soimului prin depunerea haotica a sterilului pâna la înfratirea cu versantii , fara sa fie protejate si mentinute în functiune lucrarile de gospodarire a apelor, drenurile ramânând blocate sub halda.

Având în vedere raportul de expertiza întocmit de expert Costoiu Dumitru instanta retine ca, în ceea ce priveste pârâta S.N. P aceasta nu are calitate procesuala pasiva în cauza nefacându-se vinovata de prejudiciul cauzat reclamantilor, gospodariile acestora nefiind afectate de activitatea petroliera desfasurata de aceasta societate.

De altfel, a aratat expertul ca gospodariile reclamantilor nu sunt situate în perimetrul de activitate petroliera, iar pe de alta parte zacamintele de titei si gaze naturale nu se gasesc în straturi ca zacaminte solide, iar prin exploatare nu conduc la gauri în subsol si pe cale de consecinta la alunecari de terenuri.

În functie de concluziile celor doua rapoarte de expertiza analizate anterior , instanta retine ca vinovati de alunecarile de teren din satul Poiana , com. Bustuchin si pe cale de consecinta de degradarea locuintelor celor doi reclamanti ( în situatia lor fiind un numar mai mare de cetateni ) se fac  societatile pârâte SNL Oltenia si unitatea subordonata acesteia EMC Berbesti , SC Complexul Energetic Craiova , unitati care dupa închiderea lucrarilor de exploatare în halda Vaii Soimului nu s-au mai preocupat de conservarea lucrarilor si implicit de  conservarea si întretinerea retelei de drenare a apei al carui scop era împiedicarea apei sa migreze pe diferite planuri argiloase si care au condus la producerea alunecarilor de teren .

Cu privire la apararea pârâtei SNL Oltenia si EMC B în sensul ca nu au calitate procesuala pasiva în cauza ,motivând ca potrivit HG 103/2004  patrimoniul Companiei Nationale a Lignitului Oltenia a fost divizat,  patrimoniul aferent carierei Ruget Seciurile din cadrul EMC Berbesti  fiind preluat de societatea nou înfiintata Complexul Energetic Craiova ;  o astfel de  aparare nu poate fi primita întrucât , potrivit actelor si lucrarilor din dosarul cauzei , lucrarile de exploatare în halda Carierei Bustuchin al fost abandonate în 1997 ori pâna la intrarea în vigoare a HG nr. 103/ 2004 fosta CNL Oltenia si EMC Berbesti aveau obligatia sa ia masuri tehnice pentru amenajarea terenurilor afectate de lucrarile de exploatare executate de nimeni altcineva decât de aceste doua societati comerciale si sa se preocupe de gospodarirea apelor , însa aceste institutii nu au avut astfel de preocupari , dezinteresul acestora  datorându-se mai mult ca sigur lipsei obtinerii unui profit din aceste lucrari , protectia mediului înconjurator si respectarea dreptului de proprietate privata probabil neintrând în categoria „ profit „ în întelesul acestor  societati .

Este evident ca în fata unui total dezinteres din partea acestor doua institutii , pe parcursul celor 7 ani scursi de la momentul abandonarilor lucrarilor si pâna la adoptarea HG 103/2004 , si au facut simtita prezenta fenomenele de instabilitate , fenomene datorate tocmai prezentei apei în planurile de alunecare care se formeaza la contactul dintre straturile de materiale cu compozitii si structuri diferite .

În ceea ce priveste Complexul Energetic Craiova,  potrivit art. 5 din HG 103/2004  aceasta institutie a preluat în patrimoniul sau , la înfiintare, perimetrul carierei Bustuchin ; acest aspect este recunoscut de pârâta în raspunsul dat în adresa nr. 13642/1.10.2007(fila 38) si completat prin adresa nr. 15539/1.11.2007 ( fila 49 din dosar nr. 5263.3/318/2006) . În raport de aceasta situatie , apreciaza instanta ca si aceasta societate avea obligatia sa ia masuri pentru deblocarea Vaii Soimului . Apreciaza instanta ca proiectul propus de CE Craiova pentru realizarea unor lucrari de colectare, drenare si canalizare a apelor pluviale  este tardiv , o astfel de preocupare venind dupa ce procesul de alunecare a terenurilor a devenit evident , nemaiputând fi ignorat .

În raport de actele si lucrarile dosarului instanta retine ca între faptele ilicite ale celor trei societati pârâte -  SNL O, EMC B si CE C  - si prejudiciul cauzat celor doi reclamanti, ca urmare a degradarii imobilelor case de locuit, anexe gospodaresti  si teren aferent , exista o legatura de cauzalitate, în cauza  fiind incidente disp. art. 998, 999 C.civ., pentru repararea prejudiciului cauzat urmând sa se angajeze raspunderea civila delictuala a acestor societati pârâte .

 Nu poate fi primita apararea pârâtelor , potrivit carora locuintele reclamantilor au fost afectate de evenimente de forta majora , plecându-se de la argumentul ca potrivit Legii 575/2001 privind zonele de risc natural, comuna Bustuchin este unitate administrativ teritoriala cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren  , întrucât asa cum rezulta din probele administrate în prezenta cauza alunecarile de teren din zona se datoreaza nu unor fenomene naturale ci atitudinii pasive în care au stat SNL Oltenia , EMC Berbesti si CE Craiova . 

Pe de alta parte, observându-se considerentele deciziei nr. 237/31.052007 pronuntata de Tribunalul Gorj se constata ca  aceasta problema de drept a fost dezlegata de instanta de recurs care în considerentele deciziei de casare retine ca pagubele suferite de reclamanti se datoreaza blocarii  vaii unuia dintre afluentii râului Amaradia ; ori în conditiile art. 315 al 1 Cpc problemele de drept dezlegate de instanta de recurs sunt obligatorii pentru instanta de fond .

Cu privire la întinderea prejudiciului produs celor doi reclamanti faptele ilicite ale celor 3 societati pârâte, potrivit concluziilor raportului de expertiza întocmit de expert Banciu Dumitru ( filele 94-101 dosar nr. 9242/2006) proprietatile reclamantilor sunt într-o zona de alunecare –scufundare pe verticala a terenului, care a afectat toate constructiile , inclusiv drumul judetean . Casele de locuit prezinta crapaturi majore în structura de rezistenta, pardoseli umflate, ziduri deplasate, acoperisul deformat, tâmplarie distrusa, ceea ce le face nelocuibile. Anexele gospodaresti se afla în pericol de prabusire si nu mai pot fi folosite în scopul construirii lor. Aceleasi concluzii  au fost mentinute si de expert Hodarjeu Gheorghe în lucrarea tehnica întocmita în dosar nr. 5263.3/318/2006 , acesta concluzionând ca locuintele nu prezinta siguranta în exploatare , dat fiind tipul de avarii pe care constructiile le prezinta .

Potrivit literaturii juridice principiul general dupa care se solutioneaza problema  întinderii despagubirii este acela al repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita , acest principiu urmarind a se asigura restabilirea situatiei anterioare a victimei prejudiciului .

Fata de cele expuse anterior, instanta retine ca pentru repararea prejudiciului cauzat reclamantilor nu sunt suficiente executarea unor lucrari de reparatii la  casele de locuit si anexele gospodaresti , datorita alunecarilor de teren din zona aceste constructii în timp se vor prabusii, singura solutie de reparare integrala a prejudiciului  fiind acea de  a pune la dispozitia reclamantilor gospodarii similare din punct de vedere  valoric si tehnic cu cele detinute de acestia în com. Bustuchin , sat. Poiana .

În ceea ce priveste constructiile edificate de stat în satul Cojani, asa cum rezulta din raportul de expertiza întocmit de expert. Hodarjei acestea  nu corespund nici valoric si nici tehnic cu gospodariile reclamantilor din com.Bustuchin . Diferenta între gospodariile reclamantilor si constructiile edificate de stat în satul Cojani este  evidenta  numai privind fotografiile depuse la dosar, realizate de catre experti cu ocazia deplasarilor în teren , observând aceste fotografii chiar si o persoana fara studii tehnice de specialitate evaluari constructii poate concluziona ca cele doua constructii nu sunt echivalente valoric si tehnic .

Un alt aspect esential este regimul juridic al constructiilor edificate de stat în satul Cojani  este regimul juridic al acestor constructii , astfel potrivit procesului verbal de predare primire , aceste constructii sunt atribuite beneficiarilor cu titlu gratuit , însa acestia nu au posibilitatea sa dispuna de bun , în sensul înstrainarii, o durata de 5 ani , în caz contrar urmând sa fie tinuti sa restituie catre bugetul de stat contravaloarea sumelor cheltuite cu edificarea acestor constructii ; se constata asadar o îngradire a dreptului de proprietate de care ar trebui sa se bucure reclamantii în mod nestingherit. 

În ceea ce priveste terenul aferent locuintelor edificate de stat în satul Cojani, potrivit raportului de expertiza întocmit de expert Basaraba Rodica , acest teren nu este echivalent din punct de vedere tehnic si valoric cu terenul curti constructii si arabil proprietate  reclamantilor din satul Poiana, unde erau edificate casele de locuit . Astfel , în completarea la raport (fila 118) expert Basaraba arata ca din punct de vedere calitativ , terenurile reclamantilor din com. Bustuchin, sunt superioare celor din satul Cojani , exista diferente semnificative sub aspectul suprafetei  dar si ca valoare .  A concluzionat expertul ca terenurile din satul Cojani sunt situate într-o zona mlastinoasa, sunt lipsite de orice cultura si nici nu pot fi cultivate , cu pomi, vita de vie, legume etc. , decât dupa executarea unor lucrari de îmbunatatire funciara.

De asemenea , la fel ca si constructiile , din punct de vedere al regimului juridic exista diferente majore, terenurile din sat. Cojani fiind date în folosinta gratuita si nu în proprietate.

În raport de cele expuse anterior retine instanta ca locuintele edificate de stat în satul Cojani si oferite reclamantilor în schimbul bunurilor imobile detinute de acestia în proprietate în satul Poiana, com. Bustuchin nu reprezinta o reparare integrala a prejudiciului produs reclamantilor  faptele ilicite savârsite unitatile pârâte .

Retine instanta, ca o satisfactie echitabila  poate fi realizata  numai prin obligarea pârâtelor sa le edifice reclamantilor  gospodari similare cu cele detinute în satul Poiana , oferirea în folosinta a unor locuinte care nu corespund calitativ si valoric cu gospodariile acestora neputând fi considerata o repunere în situatia anterioara în întelesul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului .

Potrivit disp. art. 1 din Protocolul Aditional al Conventiei Drepturilor Omului „ orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.

Fata de probatoriul administrat în cauza, instanta retine ca reclamantilor li s-a îngradit dreptul de proprietate, fiind lipsit de folosinta normala a gospodariilor lor , ca urmare a activitatilor desfasurate de societatile pârâte.

Cu privire la capatul de cerere referitor la obligarea pârâtelor la plata de daune interese instanta va respinge aceasta cerere ca fiind neîntemeiata, pe de o parte în actiunea  principala  nu se motiveaza în fapt aceasta cerere, iar pe de alta parte cererea nu este întemeiata întrucât potrivit literaturii juridice creditorul poate sa solicite obligarea debitorului la plata de daune interese numai în situatia în care sunt întrunite conditiile raspunderii civile contractuale si daca debitorul a fost pus în întârziere.

Asa cum s-a aratat în motivarea hotarârii în prezenta cauza sunt incidente dispozitiile legale privind angajarea raspunderii civile delictuale si nu contractuale, iar pe de alta parte nu este îndeplinita conditia punerii în întârziere a debitorului.

În baza art. 274 C.p.civ. pârâtele S.N.L. Oltenia – E.M.C. B., C.E.C., vor fi obligate în solidar  la plata catre reclamatul S.M. a sumei de 8.500 lei si catre reclamantul S I a sumei de 5.500 lei  cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat  achitat în cele doua faze procesuale parcurse de dosar, onorarii experti Basaraba Rodica, Hodarjeu Gheorghe, Banciu Dumitru si Albulescu Dumitru.

De asemenea reclamantii vor fi obligati la plata catre S.N.Petrom SA a 1.000 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu expert Costoiu Dorel.

Vazând si disp.art. 480 , 483 C.civ. 998, 999 C.civ, art. 1 Protocolul Aditional al CEDO.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMLE LEGII

HOTARASTE

Respinge  exceptia  de  necompetenta  materiala  a Judecatoriei  Tg-Jiu, exceptie  invocata  de pârâta C.E. C..

Respinge exceptia  lipsei  calitatii  procesual  pasive  a pârâtelor S.O C. E .C – S  M P, S.C. P SA  exceptie  invocata  de aceste  pârâte.

Admite exceptia  lipsei calitatii  procesual  pasive a pârâtei  SN P., exceptia  invocata  de  instanta din  oficiu.

Pe fond: Admite  în parte  actiunea  civila  formulata  de reclamantii S. M.  si S. Ion, ambii  domiciliati în comuna Bustuchin , sat Poiana, judetul Gorj împotriva  pârâtilor SNL O. SA cu  sediul în localitatea Tg-Jiu,  strada Tudor  Vladimirescu, nr. 1-15, judetul Gorj, SC C.E.C., S.  M. P.  cu  sediul în comuna Isalnita, strada  Mihai Viteazul, nr. 101, judetul Dolj, EMC  B.  cu  sediul în comuna Berbesti, judetul Vîlcea.

Obliga  pârâtele  S.O C. E .C – S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B, sa  predea  în proprietate  celor  doi  reclamanti  suprafete  de teren  situate  în afara  perimetrului minier si petrolier, echivalente  ca  valoare  si categorie  de folosinta  cu  cel  detinut  de  acestia  în  comuna Bustuchin,  sat Poiana, respectiv  reclamantului S. M.  teren intravilan  în valoare de 28.902 lei  si  teren  extravilan  în valoare de  17196 lei (  total  46098 lei) iar  reclamantului S.  I. teren  intravilan în valoare de  33160  lei  si teren  extravilan  în valoare de  18442 lei ( total  51602 lei).

Obliga  pârâtele  SNL Oltenia, EMC  Berbesti  si CE Craiova  sa  construiasca  si sa predea  reclamantilor în stare de  folosinta, gospodarii  echivalente  din  punct de  vedere  valoric  si  tehnic  cu  cele  detinute  de reclamanti  în comuna Bustuchin, sat Poiana, judetul Gorj, asa  cum au  fost identificate  în raportul  de expertiza întocmit d expert Hodajeu Gheorhe, respectiv  reclamantului Safaliu Matei case de  locuit în valoare de 290.089  lei si  anexe  gospodaresti  si împrejmuiri  în valoare de  82.567 lei  iar reclamantului Safaliu Ion  case de  locuit în valoare de  380.880  lei si  anexe  gospodaresti  si împrejmuiri  în valoare de  100.620 lei.

Respinge capatul de cerere  privind obligarea  pârâtelor  la  plata  de daune  interese.

Respinge  actiunea  fata  de  pârâta SN PSA  cu  sediul în localitatea  Tg-Jiu, strada  Siretului, nr. 24, judetul Gorj, ca  fiind  formulata împotriva  unei  persoane  fara calitatea procesuala  pasiva  în cauza.

Obliga  pârâtele S.O C. E .C – S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B la plata  în solidar  catre  reclamantul S M  a  8500  lei  cheltuieli de  judecata  si  catre reclamantul S Ia  5500 lei  cheltuieli de  judecata.

Obliga  reclamantii S M si S I la plata  în solidar  catre SN P SA  a 1000 lei cheltuieli de  judecata.

Cu  apel.

Pronuntata în sedinta publica din  29.01.2008,  la Judecatoria Tg-.Jiu.

PRESEDINTE

 GEANINA DOGARU

GREFIER

ELENA  CIORTAN

Red .G.D/ tehn. E.C.

8  EX.

Domenii speta

Spete similare