Procedura de majorare a capitalului social al societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate privată , reglementată prin art. 12 din Legea 137/2002 ,derogă de la art. 215 din Legea 31/1990.
Potrivit alineatelor 1 şi 5 ale acestui articol, toate societăţile comerciale, indiferent de structura capitalului social, cărora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor întocmi şi vor înainta instituţiilor îndreptăţite să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, documentaţiile necesare în vederea eliberării acestuia. În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate.
Sentinţa comercială nr.37/CC/21.09.2006 ,definitivă prin decizia com . nr. 109/AC/19.10.2007 a Curţii de Apel Piteşti,şi irevocabilă prin dec. Com 1965/23.05.2008 a ICCJ .
Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, Secţia civilă, sub nr.3879/CAF/2005, reclamantul I A a chemat în judecată pe pârâta GI SA , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea hotărârii nr.110 a Consiliului de Administraţie al SC G I SA .
In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în fapt, în data de 16.06.2005 consiliul de administraţie al SC G I SA a adoptat hotărârea 110 prin care se majorează capitalul social al societăţii în baza Hotărârii AGEA nr.75/29.11.2002 cu suma de 3.558.175.000 ROL emiţându-se un număr de 142.327 acţiuni cu valoare de 25.000 ROL, fiecare, reprezentând aport în natură al acţionarului AVAS Bucureşti ca urmare a obţinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate din partea M.ER.C seria M.03 nr.9994 pentru suprafaţa de 11.244 mp teren situat în Galaţi str. D V nr.6.
Reclamantul a arătat că un prim motiv pentru nulitatea hotărârii este faptul că aceasta s-a luat cu încălcarea disp.art.113 lit.f din Legea 31/1990 R, coroborată cu disp.art.114 din aceeaşi lege care prevede că aceste hotărâri nu pot fi aduse la îndeplinire mai înainte de publicarea acestora la ORC.
Reclamantul a mai arătat că de la data adoptării hotărârii de delegare de competenţă nr.75, respectiv data de 29.11.2002, a trecut mai mult de un an, iar în conformitate cu disp.Legii 31/1990 hotărârile prin care se majorează capitalul social sau se deleagă competenţele prevăzute de art.113, se pot aduce la îndeplinire în termen de maxim 1 an de la data adoptării de adunarea generală a acţionarilor. Trecând termenul prevăzut de lege, hotărârea AGEA este caducă şi nu mai produce efecte.
A mai arătat reclamantul că Legea 31/1990, în art.210-218 prevede că adunarea generală extraordinară a acţionarilor va decide majorarea capitalului social întâi de principiu, va numi un expert şi, după prezentarea evaluării aportului în natură adunarea generală convocată din nou va decide emisiunea de acţiuni, către cine se vor distribui acţiunile, iar în cazul societăţilor de tip „deschis” în conformitate cu disp.Legii 297/2004, art.240, acordarea termenului de preferinţă în aşa măsură încât micii acţionari să poată subscrie să îşi păstreze procentul deţinut înainte de majorare.
Nici una dintre aceste prevederi ale Legii 31/1990 nu a fost respectată la adoptarea Hotărârii nr.110/16.06.2005, mai mult nici disp.art.240 din Legea 297/2004.
In drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe disp.art.114 şi 132 din Legea nr.31/1990.
Pârâta a formulat întâmpinare, invocând excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Argeş-secţia civilă, excepţie admisă de această instanţă care, prin sentinţa civilă nr.161/CA/2005 a declinat competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul I A în favoarea Tribunalului Comercial Argeş, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.1005/2005.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, arătând că susţinerile acesteia sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
SC G I SA a majorat capitalul social al societăţii cu un număr de 142.327 acţiuni cu o valoare pe acţiune de 25.000 lei ca urmare a obţinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M 03 nr.9994.
Această majorare de capital social a fost realizată în conformitate cu prevederile legii, astfel:
Conform Legii 31/1990 a fost convocată AGEA pentru data de 16.06.2005 cu ordinea de zi „majorarea capitalului social”.
Tot în data de 16.06.2005 a fost adoptată şi hotărârea nr.110, dar datorită unei erori în dactilografierea hotărârii s-a menţionat eronat data ţinerii şedinţei, 08.06.2005, în loc de 16.06.2005, fapt rectificat ulterior prin Hotărârea 115/8.09.2005 şi a cererii de depunere şi/sau menţionare acte nr.77158/09.09.2005 înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Argeş, şi publicată în M.Of.partea a IV-a nr.3063/21.09.2005.
Hotărârea AGA nr.75/29.11.2002 a modificat actul constitutiv al SC G I SA în ceea ce priveşte Cap.III- Capitalul social. Acţiunile, în sensul că: ”Capitalul social poate fi majorat pe baza hotărârii AGEA sau a hotărârii Consiliului de administraţie”. Această modificare a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Argeş, prin cererea de depunere şi/sau menţionări acte sub nr.40057 din 8.12.2002.
Pârâta a mai arătat că, potrivit adresei SP 16543/30.08.2005 a AVAS Bucureşti, i s-a învederat că în conformitate cu art.12 al.1 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, toate societăţile comerciale, indiferent de structura capitalului social, cărora nu li s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului vor întocmi şi vor înainta instituţiilor îndreptăţite să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi documentaţiile necesare în vederea eliberării acestuia, iar alin.3 prevede că „administratorii societăţilor comerciale sunt obligaţi să solicite înregistrarea majorării capitalului social la O.R.C. în termen de 30 zile de la data emiterii certificatului”
La termenul din 20.03.2006 reclamantul a solicitat instanţei sesizarea Curţii Constituţionale, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.12 din Legea 137/2002 şi art.29 alin.6 din Legea 47/1992.
Prin încheierea de şedinţă din acea dată în baza art.29 al.5 din Legea 47/1992, dosarul a fost înaintat Curţii Constituţionale în vederea soluţionării, excepţiei de neconstituţionalitate, judecata cauzei fiind suspendată până la soluţionarea excepţiei.
Prin decizia nr.514/20.06.2006, Curtea Constituţională a respins excepţia invocată de reclamantă.
După repunerea cauzei pe rol, reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinare, arătând în esenţă că rectificarea aşa-zisei erori materiale a fost făcută de pârâtă pro causa, întrucât ea a intervenit după circa două luni de la data promovării prezentei acţiuni (27.07.2005).
A mai susţinut reclamantul că în mod greşit pârâta consideră că Legea nr.297/2004 încă nu a apărut. Legea 297/2004 privind piaţa de capital a fost publicată în M.Of. Partea I-a din 29.06.2004, dispoziţiile art.240 intrând în vigoare conform art.78 din Constituţie la 3.07.3004.
Reclamantul a mai susţinut că Hotărârea nr.110/8.09.2005 a consiliului de administraţie a fost luată cu încălcarea disp.legale prevăzute de art.215 al.1 din Legea 31/1990, conform căruia, dacă majorarea capitalului se face prin aporturi în natură, adunarea generală extraordinară care a hotărât aceasta va numi unul sau mai mulţi experţi pentru evaluarea acestor aporturi. Din procesul-verbal al şedinţei Consiliului de administraţie a reieşit că majorarea capitalului social s-a făcut de drept în baza art.12 din Legea 137/2002, cu valoarea terenului respectiv de 3.558.175.000 lei, stabilită în urma reevaluării terenurilor, conform HG 983/1998.Valoarea terenului a fost stabilită însă în baza unui act normativ abrogat prin HG 403/2000 privind reevaluarea imobilizărilor corporale.
A mai susţinut reclamantul că, în situaţia în care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizează după privatizarea societăţii comerciale (ca în speţa de faţă) cumpărătorul sau succesorul în drepturi al acestuia are drept de preferinţă la cumpărare de la instituţia publică implicată a unui număr de acţiuni suplimentare necesare menţinerii cotei de participare la capitalul social, existentă anterior majorării acestuia cu valoarea terenurilor.
Reclamantul a mai arătat că dispoziţiile art.12 al.5 din Legea 137/2002 modificată nu sunt concurente, în sens de normă specială derogatorie, cu disp.art.215 din Legea 31/1990, textele în sine fiind complementare.
In cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine că acţiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art.132 al.2 din Legea 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
In speţă, motivele de nulitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate, după cum urmează:
Primul motiv de nulitate a hotărârii, referitor la faptul că aceasta s-a luat cu încălcarea disp.art.113 lit.f din Legea 31/1990 R, coroborată cu disp.art.114 din aceeaşi lege, este de asemenea neîntemeiat
Astfel, potrivit art.114 alin.1 din Legea 31/1990, atribuţiile AGEA privind majorarea capitalului social (art.113 lit.f) pot fi delegate Consiliului de Administraţie prin actul constitutiv sau prin Hotărâre AGA.
În speţă, delegarea de competenţe a fost aprobată prin Hotărârea AGA nr.74 ŞI 75 din 29.11.2002, fiind prevăzută în actul constitutiv cu dată certă nr.5384/13.12.2002 la art.9 .
Hotărârea AGA nr.74 şi 75/29.11.2002 a fost depusă la ORC cu cererea de depunere/menţionare acte nr.40057 admisă prin încheierea judecătorului delegat din 19.12.2002, fiind astfel întru totul respectate formalităţile cerute de art.113 lit.f , art.114 şi art.131 al.5 din Legea 31/1990.
Nici cel de-al doilea motiv de nulitate, referitor la încălcarea art.113 din Legea 31/1990 prin faptul că de la data adoptării Hotărârii de delegare de competenţă nr.75, respectiv data de 29.11.2002, a trecut mai mult de un an, astfel încât, hotărârea AGEA este caducă, nu este fondat.
Astfel, într-adevăr, potrivit art.219 din Legea 31/1990, hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost dusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa.
Or, prin Hotărârea AGA nr.75/29.11.2002 a SC GI SA nu s-a hotărât majorarea capitalului social, ci doar delegarea competenţei prevăzute de art.113 lit.f din Legea 31/1990 de către AGEA în favoarea Consiliului de Administraţie, conform art.114 din aceeaşi lege. Extinderea aplicabilităţii art.219 din Legea 31/1990 şi la o astfel de hotărâre nu are justificare legală, o astfel de interpretare nesocotind ipoteza de reglementare a normei legale.
Majorarea capitalului social s-a făcut prin Hotărârea nr.110/16.06.2005, publicată în M.Of.nr.2110/4.07.2005 şi a fost executată în termenul de 1 an prevăzut de art.219, după cum rezultă din certificatul de înregistrare a valorilor imobiliare emis de CNVM .
Cel de-al treilea motiv de nulitate priveşte lipsa raportului de expertiză cerut de art.215 din Legea 31/1990.
In speţă, însă pârâta este o societate comercială la care statul este acţionar, ceea ce face aplicabile în cauză dispoziţiile speciale ale Legii 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
Potrivit art.2 din Legea 137/2002 prevederile acestei legi se aplică societăţilor comerciale, indiferent de actul normativ în baza căruia s-au înfiinţat, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, filialelor la care sunt acţionari/asociaţi majoritari societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi regiilor autonome.
Art.12 din Legea 137/2002 reglementează prin dispoziţii speciale procedura de majorare a capitalului social al acestor societăţi comerciale cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate privată.
Potrivit alineatelor 1 şi 5 ale acestui articol, toate societăţile comerciale, indiferent de structura capitalului social, cărora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor întocmi şi vor înainta instituţiilor îndreptăţite să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, documentaţiile necesare în vederea eliberării acestuia. În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate.
In aplicarea Legii 137/2002 a fost adoptată HG nr.577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 88/1997 şi a Legii 137/2002.
Potrivit art.143 din HG 577/2002 valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislaţia în vigoare.
HG 577/2002 are valoare obligatorie pentru pârâtă, care se încadrează în ipoteza sa de reglementare, fiind o societate comercială în care statul este acţionar.
Reclamantul nu a uzat de calea contenciosului administrativ pentru a ataca această Hotărâre de Guvern, astfel încât în lipsa invocării unei excepţii de ilegalitate a acestui act normativ, instanţa nu poate înlătura dispoziţiile sale obligatorii.
Prin urmare, art.12 din Legea 137/2002, care este o lege specială, derogă de la art.215 din Legea 31/1990, legea generală în materia societăţilor comerciale, care prevede existenţa raportului de expertiză, stabilind prin act normativ valoarea aportului în natură ca fiind cea arătată în anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.
Deşi reclamantul a susţinut că această derogare este neconstituţională în raport de principiul egalităţii în faţa legii, Curtea Constituţională a respins excepţia invocată, prin Decizia nr.514/20 iunie 2006 .
Susţinerile făcute de reclamant prin răspunsul la întâmpinare nu pot fi avute în vedere ca motive de anulare a hotărârii întrucât nu au fost făcute prin acţiune, în termenul de 15 zile prevăzute de art.132 al.2 din Legea 31/1990 şi nu invocă motive de nulitate absolută, care să poată fi invocate oricând. Aceste susţineri vor fi apreciate doar prin raportare la motivele de nulitate invocate prin acţiune.
Astfel, în ceea ce priveşte obiecţiunile reclamantului (făcute în răspunsul la întâmpinare) cu privire la modul în care s-a făcut evaluarea terenului, instanţa reţine că, potrivit art.143 din HG nr.577/2002, valoarea cu care se majorează capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate. Or, reclamantul nu a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor care are ca anexă evaluarea terenului.
Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 110/16.06.2005 nu a făcut decât să respecte dispoziţiile art.143 din HG 577/2002 şi să preia valoarea din anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate, certificat care nu a fost în nici un fel contestat de reclamant, ca de altfel nici Hotărârea de Guvern în temeiul căruia a fost emis acest certificat, respectiv HG nr.577/2002 .
Prin urmare, nici acest al patrulea motiv de nulitate nu este întemeiat.
Pentru aceste motive, având în vedere că nici unul din motivele de nulitate invocate de reclamant nu a fost apreciat ca întemeiat în raport de dispoziţiile art.132 alin.2 din Legea 31/1990, acţiunea va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Judecătoria Tulcea
reprezentativitate sindicat
Tribunalul Dolj
Deşi reclamantul, în calitate de persoană care se pretinde a fi prejudiciată prin nemenţionarea în registrul comerţului a cesiunii intervenite, poate să solicite, printr-o simplă cerere adresată registrului comerţului, înscrierea acestei menţiuni, in...
Judecătoria Ineu
Modificare act constitutiv
Judecătoria Slatina
ACORDARE PERSONALITATE JURIDICA
Judecătoria Pitești
Pentru a consulta jurisprudenţa instanţei, accesaţi site-ul http://www.justitie-ag.ro/jud%5Fpit/practica_instanta.asp