Anulare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2119

Şedinţa publică din 19 iunie 2012

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: …………………………

GREFIER: …………………….

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA - SUCURSALA REGIONALĂ CFR BRAŞOV, în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE COVASNA, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra fondului în şedinţa publică din data de 12 iunie 2012, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Constată că prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sf. Gheorghe, la data de 02.06.2010, reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA prin SUCURSALA REGIONALA CFR BRAŞOV a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE COVASNA , să dispună anularea procesului-verbal de control nr. 3104/28.04.2010 emis de intimată, ca fiind nelegal şi netemeinic.

În motivarea cererii formulate, reclamanta arată că inspecţia fiscală efectuată de pârâtă la punctul de lucru al reclamantei din  Malnaş Băi , nu respectă prevederile art 94 alin 2, art 103 alin 3, art 105 alin 7 C pr. fiscală. În acest sens, reclamanta precizează că , în vederea soluţionării unei adrese emise de ANAF, inspectorii din cadrul instituţiei pârâte s-au prezentat la punctul de lucru Malnaş Băi şi au constatat din fişa sintetică editată de AFP-Contribuabili Mijlocii, că punctul prezintă debite restante, apoi, fără alte verificări, fără să se solicite nici un act, au încheiat procesul-verbal ce face obiectul cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 2889/24.11.2010 Judecătoria Sf Gheorghe a admis excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea prezentului litigiu şi a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Covasna.

Cauza a fost înregistrată, în urma declinării, pe rolul Tribunalului Covasna, la data de 05.01.2011.

În dosarul Tribunalului, reclamanta a dezvoltat motivele pe care îşi fundamentează cererea de chemare în judecată, arătând că din procesul-verbal contestat nu rezultă cauzele şi modalităţile care au dus la nevirarea către bugetul de stat a impozitului pe salarii, lipsa acestor menţiuni făcând imposibilă aprecierea gravităţii faptei. De asemenea, se arată că , în speţă a fost parcursă procedura contestaţiei administrative, însă pârâta, prin răspunsul nr. 4368/10.06.2010 , a apreciat că procesul-verbal  nr 3104/28.04.2010 contestat, nu este un act administrativ, fiind încheiat de organele de  inspecţie fiscală în urma unui control inopinat, conform art 97 alin 2 din OG nr 92/2003.

Pârâta a formulat întâmpinare, invocând excepţia de inadmisibilitate a acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile obligatorii reglementate de dispoziţiile art 7 din Legea nr 554/2004. Pe fond, pârâta a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată. Se arată că, faţă de fişa sintetică de plătitor , evidenţiată de AFP Contribuabilii Mijlocii Covasna, organele de inspecţie fiscală au reţinut , în mod corect, faptul că reclamanta a acumulat datorii către bugetul de stat reprezentând impozit pe salarii. Potrivit art 57 alin 1 din Legea nr 571/2003 impozitul pe salarii se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Premergător întocmirii procesului-verbal contestat în cauză, organele de inspecţie fiscală au analizat dosarul fiscal al reclamantului, care conţine declaraţiile lunare ale acestuia, declaraţii din care rezultă sumele datorate faţă de bugetul de stat general consolidat, data la care au fost declarate, plăţile efectuate, cuantumul acestora, data plăţii. Ca urmare, cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal nr 3104/28.04.2010 sunt conforme realităţii.

Prin încheierea de şedinţă din data de 18.02.2011, instanţa a dispus unirea cu fondul a excepţiei de inadmisibilitate invocată de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr 572/04.03.2011 Tribunalul Covasna a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii, iar pe fond a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.

Sentinţa a fost atacată cu recurs de către pârâtă, recurs admis de către Curtea de Apel Braşov prin Decizia nr 3102/R/19.12.2011, dispunându-se casarea hotărârii de fond şi trimiterea dosarului aceleiaşi instanţe spre rejudecare. În considerentele Deciziei sus menţionate, instanţa de control judiciar arată că în rejudecare, Tribunalul trebuie să administreze toate probele pe care le va considera necesare, dispunând inclusiv expertiză de natură fiscală, în măsura în care prin intermediul altor mijloace de probă nu se va lămuri asupra situaţiei obligaţiilor fiscale ale reclamantei către bugetul de stat aferente controlului efectuat de DGFP Covasna la punctul de lucru Malnaş Băi.

Cauza a fost înregistrată spre rejudecare pe rolul Tribunalului Covasna, la data de 14.02.2012.

La primul termen de judecată, în rejudecare, Tribunalul, faţă de prevederile art 315 alin 1 Cpc, a pus în discuţia părţilor necesitatea suplimentării probatoriului, a efectuării probei cu expertiza. Reclamanta a precizat că în speţă nu contestă cuantumul sumei reţinute de organul de control în actul contestat, astfel că nu solicită proba cu expertiza, aceasta neavând nici o utilitate. În speţă se contestă doar procedura în care a fost efectuat controlul fiscal, a precizat reclamanta, nu şi datoria în sine.

Pârâta, la rândul său, a precizat că sumele indicate în cuprinsul procesului-verbal nr 3104/28.04.2010, rezultă din declaraţiile de impunere întocmite chiar de către reclamantă, astfel că nu este nevoie de administrarea de alte probe, de efectuarea unei expertize.

Tribunalul, prin încheierea de şedinţă din data de 3.04.2012 a luat act de cele precizate de partea reclamantă,  reţinând în temeiul principiului disponibilităţii, cadrul procesual , astfel cum a fost acesta fixat de către reclamantă sub aspectul obiectului contestat, al motivelor invocate, în sensul că, în prezentul litigiu se contestă actul administrativ emis de pârâtă, însă numai sub aspectul legalităţii efectuării procedurii de control fiscal la punctul de lucru, nu şi sub aspectul cuantumului impozitului pe salarii indicat în respectivul act.

În rejudecare nu va mai fi analizată excepţia de inadmisibilitate a acţiunii, instanţa de control judiciar reţinând că aceasta a fost corect soluţionată cu ocazia primei judecăţi.

În probaţiune, s-au depus la dosar, în rejudecare, declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat-impozit pe veniturile din salarii pentru perioada aprilie 2009-ianuarie 2010, certificat de înregistrare fiscală, ordin de plată, notă de debitare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, în rejudecare, Tribunalul reţine următoarele: în fapt, la data de 27.04.2010 inspectorii fiscali din cadrul DGFP Covasna, au efectuat un control inopinat având ca obiect „ verificarea impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă, care nu au fost achitate la data controlului şi cu o vechime mai mare de 30 zile de la scadenţă la CFR , punct de lucru Malnaş Băi, cu domiciliul fiscal ………., cod de identificare fiscală  ………..”. Acest control a fost efectuat de către pârâtă, în baza Adresei cu nr 807105/15.03.2010 emisă de către ANAF (fila 49).

În urma controlului efectuat în data de 27.04.2010, reprezentanţii pârâtei au încheiat procesul-verbal cu nr 3104/27.04.2010 (fila 16) , în cuprinsul căruia s-au constatat următoarele: din fişa sintetică de plătitor editată de AFP Contribuabilii Mijlocii la data de 22.03.2010  rezultă că CFR punctul de lucru Malnaş Băi, a acumulat  datorii către bugetul de stat reprezentând impozit pe salarii în sumă totală de 135.166 lei, cu o vechime mai mare de 30 de zile de la scadenţă, ultima plată fiind în data de 12.05.2009, conform OP nr 730, în sumă de 12.114.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa constată că punctul de lucru Malnaş-Băi, aparţinând CNCFR-CFR-SA Bucureşti este înregistrat fiscal, având  codul de identificare fiscală ……….. (fila 40), fiind entitatea care a întocmit declaraţiile lunare privind obligaţia de plată către bugetul de stat a impozitului pe salarii (filele 8-17) pe perioada de timp indicată în cuprinsul procesului-verbal de control contestat în cauză.

Apoi, se constată, din copia ordinelor de plată depuse la dosar, că plata lunară a impozitului pe salarii se făcea prin virament bancar, plătitorul fiind CNCFR-Regionala CF Braşov, beneficiar-punctul de lucru Malnaş-Băi, sumele intrând apoi în contul Trezoreriei Sf Gheorghe.

În speţă, reclamanta nu contestă cuantumul sumei indicate în cuprinsul procesului-verbal întocmit de inspectorii fiscali, ci susţine că procedura de control trebuia efectuată , pe de o parte, în mod complet, prin verificarea de acte contabile, pe de altă parte, că inspecţia ar fi trebuit să fie efectuată la sediul fiscal al societăţii din Braşov. Aceste susţineri ale reclamantei sunt întemeiate, pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.

Astfel, instanţa reţine  în primul rând că, în conformitate cu prevederile art.28 alin.(7) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale, cu modificările si completările ulterioare (act normativ în vigoare la data înfiinţării punctului de lucru Malnaş-Băi), plătitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi erau obligaţi sa solicite înregistrarea fiscala a acestora, ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a cărui raza teritoriala se afla punctul de lucru.

            Deşi noţiunea de punct de lucru nu este definita de nici un act normativ in vigoare, totuşi, aceasta este similara din punct de vedere conceptual sediilor secundare fără personalitate juridica organizate de contribuabili, reglementate de Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare.

            Astfel, in accepţiunea Codului de procedura fiscală, potrivit punctului 71.1. din Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1050/2004, sediile secundare sunt entităţi fără personalitate juridică cum ar fi: sucursale, agenţii, reprezentante si altele asemenea, inclusiv de tipul celor definite la art.8 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

            Având în vedere aceste prevederi, precum si cele ale art.26 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la plata impozitului pe venitul din salarii de către sediile secundare ale persoanei juridice, rezulta ca noţiunea de punct de lucru reglementata de art.28 alin.(7) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale este similara cu noţiunea de sediu secundar reglementata de art.72 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificări si completări.

            Totodată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale nu prevede derogări cu privire la plătitorii de impozite si taxe, cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art.28 alin.(7) din acest act normativ.

            Faţă de cele de mai sus, structurile organizatorice aparţinând societăţilor comerciale care îndeplinesc condiţia legala cu privire la numărul de salariaţi, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de impozit pe venituri din salarii la organul fiscal pe raza căruia acestea se afla situate, urmând ca si drepturile si obligaţiile ce decurg din aceasta calitate(declararea, plata, etc.) să fie îndeplinite la respectivul organ fiscal, ca fiind cel competent potrivit legii (art.34 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală).

În temeiul acestor prevederi legale, punctul de lucru Malnaş-Băi a fost înregistrat fiscal şi a întocmit declaraţiile fiscale din care rezultă impozitul pe salarii restant reţinut de pârâtă în actul de control.

Apoi, instanţa reţine prevederile art 94 C p fiscală, care , în alineatul 1 stipulează:

Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora.

Conform alineatului 2 : inspecţia fiscală are următoarele atribuţii:

a) constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecţiei sau altor persoane privind legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

b) analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu informaţiile proprii sau din alte surse;

c) sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaţiei fiscale.

Conform art 97 din Cp fiscală :

(1) În realizarea atribuţiilor, inspecţia fiscală poate aplica următoarele proceduri de control:

a) controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, fără anunţarea în prealabil a contribuabilului;

(2) La finalizarea controlului inopinat sau încrucişat se încheie proces-verbal.

În speţă, pârâta a efectuat un control inopinat la punctul de lucru  Malnaş-Băi, situaţie în care, potrivit pct 94.3 din Normele Metodologice de aplicare a C. p. fiscală, nu era necesară înştiinţarea prealabilă a persoanei supuse inspecţiei fiscale.

Însă, chiar dacă nu avea obligaţia de înştiinţare a entităţii verificate, inspectorii din cadrul  autorităţii pârâte erau obligaţi să efectueze o verificare faptică şi documentară în baza căreia să întocmească apoi procesul-verbal de control.

În speţă, este adevărat că punctul de lucru Malnaş-Băi este înregistrat fiscal, are cod unic de înregistrare, diferit de al societăţii mamă, efectuează întocmirea declaraţiilor de impozit pe salarii, virarea respectivelor sume, însă, plata efectivă, a impozitului, a salariilor  se face de către societatea din Braşov, conform dovezii depuse la dosarul cauzei. Astfel din ordinele de plată depuse la dosar rezultă că plătitor al impozitului este Regionala Braşov care virează sumele către beneficiarul punctul de lucru, banii ajungând apoi în contul Trezoreriei Sf Gheorghe. Plata impozitului pe salarii se face aşadar din fondurile băneşti ale societăţii reclamante, către Trezoreria Sf Gheorghe, în numele şi pentru punctul de lucru. Ca urmare, inspectorii fiscali trebuiau  să solicite, în vederea verificării, de la sediul societăţii reclamante din Braşov, documentele financiar –contabile aferente obligaţiilor fiscale şi plăţilor efectuate de societate (cu titlu de impozit pe salarii , pentru salariaţii punctului de lucru Malnaş-Băi) în perioada martie 2009-martie 2010 (sau controlul trebuia efectuat de organele fiscale competente teritorial la sediul Sucursalei din Braşov, care deţine toate actele contabile în acest sens, având organizat  serviciul de contabilitate).

Deci, controlul fiscal  trebuia să se constituie din  verificarea unor acte financiar contabile, care să confirme situaţia ilustrată de fişa sintetică de plătitor şi de declaraţiile de impunere întocmite de punctul de lucru al reclamantei, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul adresei cu nr 2308/15.03.2010 a ANAF (fila 49) se impune organelor de inspecţie fiscală : „procesul-verbal de control va cuprinde, cel puţin următoarele: situaţia impozitelor neachitate, precizări privind existenţa sumelor în conturile de disponibilităţi băneşti din care se putea efectua plăţile, pe perioada cuprinsă între data depunerii declaraţiei şi până la data verificărilor; o notă explicativă prin care se vor formula întrebări referitoare la motivele neachitării la scadenţă a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă, informaţii privind achitarea totală sau parţială în timpul controlului a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă.

Procesul-verbal ce face obiectul prezentului litigiu a fost întocmit fără verificările mai sus enumerate (practic fără nici o verificare faptică ori documentară), numai în baza celor rezultate din fişa sintetică de plătitor deţinută de AFP Contribuabilii Mijlocii Covasna. Procedând astfel, pârâta nu a respectat prevederile art 97 din C pr fiscală, nici pe cele cuprinse în Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale aprobată prin Ordinul ANAF nr 713/2004.

Astfel fiind, instanţa apreciază că procesul-verbal de control nr 3104/28.04.2010 emis de pârâtă este vătămător pentru partea reclamantă, fiind nelegal încheiat, ca urmare, în temeiul art 18 alin 1 din Legea nr. 554/2004 va admite prezenta cerere şi va dispune anularea acestui act administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de reclamanta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA prin SUCURSALA CREIR CF BRAŞOV, cu sediul în …….., în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE COVASNA, cu sediul în Sfântu Gheorghe, str. Iozef Bem nr. 9, jud. Covasna.

Anulează procesul-verbal de control nr 3104/28.04.2010 emis de pârâtă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 19 iunie 2012.

PREŞEDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare