Art. 10 alin.3 din Legea nr.10/2001 - imposibilitatea demolării construcţiilor ridicate neautorizat după data de 1 ianuarie 1990 în lipsa constatării contravenţiei de către instituţiile abilitate.

Potrivit dispozitiilor  art. 10 alin 3  din Legea nr. 10/2001privind regimul juridic  al unor imobile  preluate în mod abuziv în perioada 6.03.1945- 22.12.1989,  se restituie în natura terenurile pe care  s-au ridicat constructii neautorizate în conditiile legii dupa data de 1.01.1990,  constructii  pentru care nu se poate dispune  totodata si  demolarea  în lipsa constatarii contraventiei, potrivit art. 29  din Legea nr. 50/1991, privind autorizarea  executarii lucrarilor în constructii.

Asupra cauzei civile de fata :

Prin cererea înregistrata sub nr.619/120/2007 reclamantii G D, G C M, D G, D N si D E au chemat în judecata pe pârâtii primarul orasului P, secretarul Primariei orasului P, Prefectul jud. D si A.N.R.P. solicitând-anularea dispozitiilor nr.5589 si 5590/ 28.12.2006 ;

-lasarea în deplina proprietate si posesie a terenurilor de 450 mp. si respectiv 500 mp. situate în Pucioasa, str.Fântânilor, nr.1, jud.Dâmbovita ;

-obligarea A.N.R.P. de a aplica dispozitiile art.45 si 45 ind.1 din Legea nr.10/2001 primarului orasului P si Prefectului jud.D ;

-obligarea A.N.R.P. de a se justifica cu privire la anumite “ indicatii“ ;

-obligarea primarului orasului P la plata de daune cominatorii de 300.000 lei.

In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca imobilele au apartinut autorului comun D I.I, suprafata de 500 mp.( 350 mp curti- constructii si 150 mp. teren de sub casa ) fiind cedata statului printr-un înscris numit “ MINUTA“, cu obligarea acestuia de a-i acorda un apartament cu 3 camere la etajul II în blocul ce urma sa se construiasca, obligatie care nu a mai fost executata deoarece nu s-a mai construit nici un bloc, iar suprafata de 450 mp. a fost restituita prin Decizia nr.1682/ 9.06.1995 a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie prin care s-a înlaturat pedeapsa complementara a confiscarii totale a averii aplicata autorului comun.

Urmare a notificarilor nr.69/2001 si 46/2001 prin care s-a solicitat restituirea în natura a terenurilor au fost emise dispozitiile contestate.

Reclamantii au mai solicitat aplicarea dispozitiilor art.45 si 45 ind.1 alin.2 lit.a, b si e si alin.3 din Legea nr.10/2001 fata de primarul orasului Pucioasa pentru tergiversarea nejustificata a notificarilor, pentru nerespectarea prevazuta de art.23 alin.2 din Legea nr.10/2001 si pentru încalcarea interdictiei de înstrainare, iar fata de P au solicitat aplicarea acelorasi texte de lege deoarece ar fi indicat primarului sa nu se restituie bunuri în natura.

O data cu actiunea au fost depuse dispozitiile contestate, certificatul nr.160/ 27.03.2000 emis de Directia Judeteana Dâmbovita a Arhivelor Nationale privind averea lui Iancu Dobrescu, certificatul de mostenitor nr.57/ 2.07.1964 privind mostenitorii lui D S.I decedat la 3.03.1963, acestia fiind D I. C si D I.I, în calitate de fii, “ minuta“ din 4.10.1974 prin care Dobrescu Ion ceda statului terenul de 500 mp., adeverinta nr.1937/ 29.07.1992 a U.A.T. oras Pucioasa care confirma ca Dobrescu Ion nu a primit apartamentul mentionat în “ minuta“, act de vânzare din 1935 a imobilului din Pucioasa, str.I.Gh. Duca, nr.9, jud. Dâmbovita, încheiat între A I.D si I I.D, proces-verbal din 10.11.1958 privind imobilul din Pucioasa, str. Fântânilor, nr.1, jud.Dâmbovita, sentinta nr.365/28.07.1960 a Tribunalului Militar Bucuresti prin care s-a confiscat averea lui D I.I si procesul-verbal de confiscare a acesteia, decizia nr.1682/ 9.06.1995 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si un proces-verbal din 25.06.2006 de identificare a terenurilor revendicate.

La data de 13.02.2007 pârâtul P judetului D a formulat întâmpinare invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratând ca institutia prefectului nu mai are nici un fel de competente în domeniul Legii nr.10/2001 asa cum a fost modificata prin Legea nr.247/2005, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea actiunii.

La aceeasi data au formulat întâmpinare si primarul orasului Pucioasa si secretarul acestuia solicitând respingerea actiunii.

Si A.N.R.P. a formulat întâmpinare la data de 22.02.2007 invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive pentru primele doua capete de cerere, iar pentru celelalte solicitând respingerea actiunii.

La data de 26.03.2007 reclamantii au precizat ca au chemat în judecata U.A.T. orasul Pucioasa ca unitate emitenta a celor doua dispozitii contestate, iar în sedinta publica din 21.05.2007 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a ANRP.

La data de 31.07.2007 a decedat reclamanta D E conform certificatului de deces seria DP nr.816171/ 1.08.2007, mostenitorul acestuia fiind D N în calitate de fiu conform certificatului de mostenitor nr.58/ 10.03.2008.

Prin cererea depusa în sedinta publica din 8.10.2008 P si S au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratând ca nu au atributii în domeniul Legii nr.10/2001.

Dupa punerea în discutie a celor trei exceptii invocate, în sedinta publica din 21.01.2009 au fost respinse exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a P si a P si a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a secretarului P o P.

Printr-o cerere formulata la data de 27.05.2009 reclamantii au solicitat ca P o P sa demoleze toate constructiile ridicate ilegal pe terenurile revendicate neavând autorizatia de construire conform dispozitiilor Legii nr.50/1991.

In sedinta publica din 11.02.2009 s-a pus în discutie exceptia inadmisibilitatii actiunii formulata de U.A.T. oras Pucioasa, exceptie care nu poate fi considerata ca atare deoarece nu este motivata în acest sens, ea fiind o veritabila aparare la toate capetele de cerere.

In cauza s-a efectuat si o expertiza topografica de identificare a terenurilor revendicate.

Cu privire la exceptiile invocate, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale passive a A.N.R.P. deoarece, potrivit art.2 lit.”f“ din H.G. nr.361/2005 modificata, aceasta Autoritate efectueaza controlul fazei administrative a aplicarii prin Legea nr.10/2001 de catre institutiile publice locale si centrale, precum si de celelalte entitati investite cu solutionarea notificarilor, din oficiu sau pe baza sesizarii persoanei îndreptatite.

In cauza reclamantii nu au facut dovada ca au sesizat aceasta autoritate în faza administrativa a procedurii, obligatie stabilita prin lege si peste care nu se poate trece.

Ca atare, capetele de cerere privind obligarea A.N.R.P. de a aplica dispozitiile art.45 si art.45 ind.1 al.2 lit.a,b si e si alin.3 din Legea nr.10/2001 P o P si P j D vor fi respinse ca fiind introduce împotriva unei persone fara calitate procesuala pasiva, deoarece, dupa încheierea acestei faze administrative nu mai are nici un fel de competente.

De asemenea, autoritatea nu are competentele nici în ceea ce priveste modul de solutionare în fond a notificarilor persoanei îndreptatite.Referitor la secretarul P o P, s-a constatat ca nici acesta nu are calitate procesuala pasiva deoarece acesta nu are atributii în domeniul Legii nr.10/2001 si, mai mult decât atât, reclamantii nu au motivat actiunea formulata împotriva acestuia aratând doar ca dispozitiile contestate au fost semnate si de catre secretar.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primarului orasului Pucioasa se constata ca la data de 26.03.2007 reclamantii au precizat ca înteleg sa se judece cu unitatea detinatoare potrivit Legii nr.10/2001, în cauza fiind U.A.T. oras Pucioasa, reprezentata prin primar, unitate care a fost conceptata si citata ca atare în conformitate cu dispozitiile art.20-21 din Legea nr.215/2001 modificata.

Astfel, indicarea gresita a denumirii autoritatii nu poate conduce la admiterea exceptiei calitatii procesuale pasive, cât timp legea administratiei publice locale a suferit modificari în timp, schimbându-se frecvent denumirile institutiilor publice.

De asemenea, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Prefectului a fost respinsa deoarece, potrivit art.19 din Legea nr.340/2004- modificata prefectul verifica legalitatea actelor administrative ale primarului, asa cum este si dispozitia emisa în temeiul Legii nr.10/2001, si asigura aplicarea si respectarea legilor la nivelul judetului, fiind garantul respectarii legii si ordinii publice la nivel local (art.1 alin.3 Legea 340/2004).

Totodata, potrivit art.21.6 din Normele de aplicare a Legii nr.10/2001, institutia prefectului exercita controlul de legalitate asupra dispozitiilor de restituire emise de primar.

In ceea ce priveste fondul cauzei instanta retine ca prin dispozitiile nr.5589 si 5590/ 28.12.2006, ale P o P de solutionare a notificarilor nr.446/3/2001 si 69/2001 s-a constatat ca reclamantii au calitate de personae îndreptatite conform art.4 din Legea nr.10/2001, ca au facut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor revendicate cu actul de vânzare-cumparare nr.5286/ 22.06.1935 si certificatul nr.160/27.03.2000 al Directiei Judetene a Arhivelor Nationale, precum si a preluarii celor doua terenuri revendicate prin “minuta“ din 4.10.1972 si respectiv procesul-verbal din 6.09.1960 însa s-a propus acordarea de masuri reparatorii fara a se motiva aceasta masura.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, U.A.T. oras P- prin primar a aratat ca s-a propus aceasta masura deoarece terenurile revendicate, de 450 mp. si respectiv 500 mp. care fac corp comun potrivit raportului de expertiza întocmit în cauza, sunt afectate de amenajari de utilitate publica, respectiv “ Parcul Sarmis“.

Ulterior, prin notele scrise, aceeasi pârâta a precizat ca ar mai fi si alte utilitati, respectiv : retele de apa potabila, canalizare si instalatii electrice subterane, fara însa a dovedi aceste afirmatii prin înscrisurile corespunzatoare în conformitate cu dispozitiile art.1169 Cod civil .

Potrivit art.10 din Legea nr.10/2001 modificata, în situatia imobilelor preluate abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, ca si în cauza de fata, se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat constructii  neautorizate în conditiile legii, precum si constructii usoare sau demontabile.

Asa cum rezulta din anexa nr.4 la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului P, Parcul Sarmis a fost edificat în anul 1998 când erau în vigoare dispozitiile Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor în constructii si care prevede obligarea obtinerii autorizatiei de construire pentru parcuri la art.3 lit.”d” , autorizatie care nu exista.

Ca atare, aceasta constructie nu a fost edificata în conditiile legii, fiind aplicabile dispozitiile art.10 din Legea nr.10/2001.

Cu toate acestea, nu se poate admite cererea reclamantilor de a se constata ca parcul a fost construit ilegal, ca si parcarea alaturata, deoarece executarea fara autorizatie a parcului si parcarii se constata si se sanctioneaza de  catre Inspectoratul de Stat în Constructii conform art.29 din aceeasi lege.

Reclamantii au mai solicitat si obligarea P o P si a P D  la daune cominatorii, pentru tergiversarea solutionarii notificarii si nerespectarea prev.art.29 din Legea nr.10/2001, cerere ce urmeaza a fi  respinsa deoarece, potrivit art.38 al.2 lit.”a” din legea nr.10/2001 constituie contraventie tergiversarea nejustificata a solutionarii notificarii persoanei îndreptatite si se constata de corpul de control din cadrul A.N.R.P. sau prefectului judetului.

In ceea ce-l priveste pe prefect, activitatea acestuia este supusa controlului A.N.R.P., prin corpul de control al acestuia.

Fata de toate aceste considerente, urmeaza ca tribunalul sa admita în parte actiunea, sa dispuna anularea dispozitiilor nr.5589 si 5590/2006 ale U.A.T. oras Pucioasa prin primar si restituirea terenurilor revendicate asa cum au fost identificate.

In baza art.274 Cod procedura civila, pârâta U.A.T. oras Pucioasa- prin primar va fi obligata si la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanti.

Domenii speta

Spete similare