Fara titlu

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ……………

SENTINŢA CIVILĂ NR.

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 28.03.2008

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE – ……………

GREFIER – …………..

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ................. în contradictoriu cu pârâtul ………. şi cu pârâtul-chemat în garanţie …………, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanţii prin avocat Romulus Dincă cu împuternicire avocaţială nr. 165971/31.08.2007 la dosar (fila 13), pârâtul .................prin avocat Gheorghe Florea cu împuternicire avocaţială nr. 2372/01.11.2007 la dosar (fila 35) şi prin avocat Călin Andrei Zamfirescu cu împuternicire avocaţială nr. 112715/28.11.2007 la dosar (fila 39), şi pârâtul-chemat în garanţie personal.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care:

La întrebarea instanţei, reclamanţii şi pârâtul ……….., prin avocaţi, precum şi pârâtul chemat în garanţie ………….. personal, precizează că nu înţeleg să formuleze obiecţiuni la completarea raportului de expertiză.

Instanţa ia act că părţile nu formulează obiecţiuni la completarea raportului de expertiză.

Pârâtul-chemat în garanţie personal depune înscris la dosar, câte un exemplar fiind comunicate celorlalte părţi, prin avocaţi.

Pârâtul ……………., prin avocat, consideră că înscrisul comunicat la acest termen este tardiv depus la dosar şi se referă la afirmaţiile unei societăţi comerciale, care pretinde că nu a efectuat schimbări la coloanele principale de scurgere din grupul sanitar de serviciu sau din baie; apreciază că înscrisul depus la dosar nu are nicio concludenţă.

La întrebarea instanţei cu privire la cel de al doilea capăt al întâmpinării prin care se învederează inadmisibilitatea acţiunii faţă de prevederile art. 1077 Cod civil, pârâtul ……………, prin avocat, precizează că este vorba de o inadmisibilitate de fond, iar în sens procesual, de o apărare pe fondul cauzei, iar nu de o excepţie procesuală.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reclamanţii, prin avocat Dincă Romulus, solicită admiterea acţiunii principale, învederând că din cuprinsul răspunsurilor la interogatoriile administrate şi din expertiza efectuată în cauză rezultă că apartamentul reclamanţilor este afectat de infiltraţii de apă menajeră, provenind din coloana comună de scurgere ce traversează apartamentele pârâţilor, nefiind posibilă soluţionarea prezentei cauze pe cale amiabilă. Se apreciază dovedită legătura de cauzalitate dintre lucrările efectuate de pârâtul ……………….. în apartamentul de la etajul nr.2 şi defecţiunea coloanei de scurgere, nefiind vorba despre o defecţiune cauzată de uzura instalaţiei, însă din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că este necesară intervenţia prin ambele apartamente.

În raport de situaţia de fapt rezultată din probele administrate, solicită admiterea primului capăt de cerere şi admiterea în parte a celui de al doilea capăt de cerere, în sensul obligării la contravaloarea reparaţiilor numai a pârâtului-chemat în garanţie, care este în culpă; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expertiză în cuantum de 600 lei, pe care consideră că instanţa trebuie să le pună în sarcina ambilor pârâţi, întrucât şi pârâtul ……………. s-a opus, motivat, la admiterea acţiunii.

Pârâtul ……………, prin avocat Călin-Andrei Zamfirescu, solicită respingerea acţiunii în principal ca nefondată, şi în subsidiar ca inadmisibilă, având în vedere  prevederile art. 1077 Cod civil. Cu privire la acest aspect, apreciază că primul capăt de cerere încalcă, în modalitatea în care este formulat, mecanismul juridic reglementat de art. 1077 C.civ.; astfel, debitorul obligaţiei de a face trebuie obligat să-şi execute el însuşi obligaţia, într-un anumit termen stabilit de instanţă, şi numai în cazul refuzului instanţa poate autoriza creditorul să aducă el însuşi la îndeplinire obligaţia, pe cheltuiala debitorului.

Solicită, de asemenea, admiterea cererii de chemare în garanţie în sensul obligării pârâtului-chemat în garanţie la plata daunelor morale în cuantum de 500,00 lei, a contravalorii cheltuielilor de judecată la plata cărora pârâtul ar fi obligat în situaţia admiterii acţiunii principale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.500,00 lei ocazionate de acest proces şi constând în onorariu de avocat şi onorariu de expertiză. Depune concluzii scrise la dosar, învederând instanţei că a dezvoltat pe larg apărările în fapt şi în drept în cuprinsul concluziilor scrise, acestea fiind însuşite şi de pârât personal.

Pârâtul-chemat în garanţie ………….. personal solicită admiterea în parte a acţiunii principale în sensul obligării pârâtului .................să permită accesul în apartamentul său şi să fie obligat la plata cheltuielilor necesare pentru remedierea defecţiunii. Solicită, de asemenea, respingerea cererii de chemare în garanţie ca neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise la dosar.

Având cuvântul în replică, reclamanţii, prin avocat Dincă Romulus, învederează că, potrivit art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 230/2007, instanţa are posibilitatea să stabilească măsuri privind funcţionarea normală a clădirii compuse din mai multe locuinţe aparţinând unor proprietari diferiţi. Refuzul pârâtului .................de a permite intervenţia prin apartamentul lui este evident, inclusiv prin conduita sa procesuală, chiar dacă acest refuz este explicabil. Prin expertiză s-a stabilit că intervenţia nu se poate realiza decât prin ambele apartamente.

Pârâtul …………., prin avocat Gheorghe Florea, consideră că trebuie realizată o distincţie între admiterea primului capăt de cerere formulat de reclamanţi, respectiv stabilirea unor măsuri de către instanţă, ceea ce nu s-a cerut, fiind necesar să se stabilească dacă s-a modificat sau nu petitul cererii de chemare în judecată; apreciază că în ipoteza admiterii acţiunii, pentru pronunţarea unei hotărâri susceptibile de executare, se impune ca instanţa să precizeze explicit varianta aleasă dintre cele propuse în mod alternativ în cuprinsul raportului de expertiză şi al completării la acest raport. Apreciază totodată că prevederile Legii nr. 230/2007 nu sunt aplicabile în cauză, în imobil nefiind constituită nicio asociaţie de proprietari, faptul că instanţa poate desprinde din aceste dispoziţii legale un principiu în temeiul căruia să dispună o anumită măsură fiind cu totul altceva; totodată, aceste dispoziţii legale constituie aplicaţii particulare ale răspunderii civile delictuale, ori pârâtul …………… nu este autorul faptei ilicite şi nicio obligaţie nu poate fi stabilită în sarcina sa.

Reclamanţii, prin avocat Dincă Romulus, învederează că nu şi-a modificat, în sensul art. 132 C.pr.civ., obiectul cererii de chemare în judecată prin concluziile formulate; totodată, petitul primului capăt de cerere nu este limitat la o anumită variantă de remediere şi solicită, prin urmare, admiterea în parte a primului capăt de cerere, în sensul obligării ambilor pârâţi să permită accesul în apartamentele proprietatea lor, pentru efectuarea reparaţiilor în cea de-a doua variantă propusă prin completarea la raportul de expertiză judiciară. Arată că reclamanţii sunt de acord ca pe cheltuiala lor să angajeze expertul Voicu Victor pentru a conduce lucrările de remediere.

Pârâtul ……………., prin avocat Gheorghe Florea, apreciază că această precizare este adecvată, urmând ca instanţa să se pronunţe şi  în raport de precizările aduse de reclamanţi în cursul dezbaterilor.

Pârâtul-chemat în garanţie …………. personal arată că nu mai are nimic de adăugat.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 9078/4 la data de 26.09.2007, reclamanţii …………….. au chemat în judecată pe pârâţii …………., pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să-i oblige pe pârâţi să permită accesul în apartamentele proprietatea acestora, situate în imobilul din ……………., a unei persoane de specialitate (instalator calificat) desemnat de reclamanţi, pentru remedierea scurgerilor existente la conducta comună de canalizare a imobilului, precum şi să oblige pârâţii la plata contravalorii acestei lucrări.

Reclamanţii au solicitat şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat în esenţă că sunt proprietarii apartamentului situat la parterul imobilului din ……………., compus din 3 apartamente distincte, suprapuse, pârâţii fiind proprietarii apartamentelor situate la etajul 1, respectiv la etajul 2. La scurt timp după ce au cumpărat apartamentul, în anul 2006, reclamanţii au constatat că, urmare a unei defecţiuni existente la conducta de scurgere care traversează apartamentele pârâţilor, în locuinţa lor se produc în mod repetat infiltraţii de apă menajeră. Cu toate acestea, pârâţii nu au fost de acord să se acţioneze efectiv pentru remedierea defecţiunii prin apartamentele lor, fiecare motivând că avaria se datorează celuilalt şi trebuie remediată prin apartamentul acestuia.

În dovedirea acţiunii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 14, 17 şi 18 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi expertiză tehnică în specialitatea instalaţii.

Acţiunea a fost timbrată cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru şi cu 1 leu timbru judiciar.

Pârâtul Lucian Mihai a depus întâmpinare (f.17 – 23), prin care a solicitat respingerea acţiunii îndreptate împotriva sa, ca neîntemeiată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă.

În motivare, pârâtul a susţinut în esenţă că infiltraţiile de apă menajeră din apartamentul de la parter al reclamanţilor …….. provin de la conducta de scurgere folosită de locatarii de la mansardă, respectiv pârâtul ………. la etajul 1 şi pârâtul ………., la etajul 2. În urma examinării conductei comune de scurgere şi a unei expertize extrajudiciare efectuate în temeiul acordului părţilor din prezenta cauză, s-a constatat că infiltraţiile sunt cauzate de o îmbinare defectuoasă, la nivelul podelei apartamentului de la etajul 2, a unui cot cu coloana de scurgere din apartamentul de la etajul 1, stare de datorată, la rândul ei, lucrărilor necorespunzătoare efectuate în apartamentul pârâtului Costache, acesta fiind, prin urmare, autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii reclamanţilor.

Pârâtul a apreciat că dispoziţiile invocate în drept de reclamanţi, respectiv art. 14, 17 şi 18 din Legea nr. 230/2007 şi care constituie o manifestare particulară a răspunderii civile delictuale, nu sunt aplicabile în privinţa sa, întrucât nefiind autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii (lucrările necorespunzătoare care au dus la defectarea conductei de scurgere), nu poate fi obligat să suporte consecinţele negative ale unor lucrări care nu au fost efectuate de el, ori în apartamentul său. Pe de altă parte, se susţine că prevederile Legii nr. 230/2007 nu sunt în general aplicabile în speţă, în imobilul locuit de părţi nefiind constituită nicio asociaţie de proprietari.

În subsidiar, în măsura în care acţiunea nu ar fi respinsă pentru acest considerent, pârâtul a susţinut că acţiunea, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, fiind în contradicţie cu mecanismul juridic reglementat de art. 1077 C.civ.; modul corect de aplicare a acestui text legal ar fi fost ca reclamanţii să solicite obligarea debitorului obligaţiei de a face să presteze el însuşi activităţile ce constituie obiectul obligaţiei sale, iar numai în cazul nerespectării acestei obligaţii în termenul stabilit de instanţă, să fie autorizat reclamantul să execute el însuşi lucrarea, pe cheltuiala pârâtului debitor.

În dovedirea apărărilor formulate, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 998 şi urm., art. 1073 şi art. 1077 C.civ., pârâtul ………… a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri şi interogatoriu.

Pârâtul ……….. a formulat cerere de chemare în garanţie a pârâtului …………. (f.25 – 30), prin care a solicitat obligarea chematului în garanţie la plata sumei de 500 lei daune morale, la plata sumei de bani la care ar fi obligat pârâtul …………. cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanţi, în ipoteza admiterii acţiunii, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivare, pârâtul a rezumat apărările formulate în cuprinsul întâmpinării cu privire la situaţia de fapt şi temeinicia cererii principale, arătând în esenţă că fapta ilicită cauzatoare de prejudicii reclamanţilor ………… a fost săvârşită de chematul în garanţie …………, prin lucrările necorespunzătoare efectuate în apartamentul său şi care au dus la dez-îmbinarea parţială a componentelor conductei comune de scurgere. În consecinţă, în ipoteza în care pârâtul …………. ar fi obligat să accepte efectuarea lucrărilor de reparaţii din interiorul apartamentului său, această situaţie va determina un disconfort evident pentru pârât şi pentru familia sa, disconfort ce se impune a fi compensat prin acordarea de daune morale, ce trebuie plătite de autorul faptei ilicite.

Totodată, din raţiuni de logică juridică, acelaşi autor al faptei ilicite trebuie să suporte atât cheltuielile de judecată la care pârâtul ……….. ar fi obligat către reclamanţii ……………., cât şi cheltuielile de judecată efectuate de pârât însuşi.

Cererea de chemare în garanţie a fost timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru şi cu 0,5 lei timbru judiciar.

Pârâtul ………. a depus întâmpinare (f.34), prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, arătând în esenţă că în dreptul apartamentului său, instalaţia sanitară de scurgere este asamblată corect şi funcţionează normal; cauza infiltraţiilor din apartamentul reclamanţilor este situată în apartamentul pârâtului …………, constatându-se de către un specialist că ţeava principală de scurgere este căzută cu câţiva milimetri din cotul de legătură ce se află sub tavanul apartamentului de la etajul 1 (al pârâtului ………..).

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi probele cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză tehnică în specialitatea instalaţii – având ca obiective: stabilirea cauzelor care au dus la apariţia infiltraţiei de apă în apartamentul reclamanţilor; stabilirea culpei fiecărui pârât la producerea infiltraţiilor; indicarea modalităţii tehnice de remediere şi a contravalorii lucrărilor necesare – , iar pentru pârâtul ……….., probele cu înscrisuri şi interogatoriu, considerându-le concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei (f.41).

Instanţa a luat act că pârâtul …….. nu a propus probe prin întâmpinare, însă acesta a depus ulterior la dosar înscrisuri, în condiţiile art. 138 pct.4 C.pr.civ.

La dosar depus raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. Voicu Victor (f.81 – 93, 124 – 125).

Expertul consilier ing. Lixandru Miltiade, desemnat de pârâtul ……….., a depus un punct de vedere motivat cu privire la rezultatul expertizei (f.111 – 112).

A fost administrată proba cu interogatoriile părţilor, cu excepţia reclamantei ……… (f.95 – 105).

La dosar au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5720/19.09.2006 la BNP Aurelia Şurubaru şi Monica Şurubaru (f.7-10), Încheierea nr. 18321/20.09.2006 pron. de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – sector 4 (f.11), raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul Radu-Cristian Vasilescu (f.38 – 52), adresa nr. 18/20.02.2008 emisă de SC Manty Trans SRL, alte înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii ………….. sunt proprietarii apartamentului nr.1, situat la parterul imobilului din str. …………..

Imobilul este compus din mai multe apartamente suprapuse, aflate fiecare pe câte un nivel al construcţiei. Pârâtul ………….. este proprietarul apartamentului situat la etajul 1, în care locuieşte împreună cu familia sa din anul 2001, iar pârâtul ………….. este proprietarul apartamentului situat la etajul 2, în care locuieşte din anul 2006.

Aceste împrejurări rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5720/19.09.2006 la BNP Aurelia Şurubaru şi Monica Şurubaru, precum şi din susţinerile concordante ale părţilor.

După cumpărarea apartamentului, în cursul anului 2007, reclamanţii …………. au constatat că într-una din camerele acestuia se produce în mod repetat o infiltraţie de apă menajeră, la nivelul plafonului.

Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. Voicu Victor rezultă că la nivelul parterului sunt urme vizibile de infiltraţii pe coloana (conducta) de canalizare comună, – care colectează apa menajeră din apartamentele pârâţilor, de la etajele 1 şi 2 – infiltraţii uscate la data efectuării expertizei.

Potrivit raportului de expertiză, ale cărui concluzii sunt amplu şi temeinic motivate, infiltraţiile din apartamentul reclamanţilor se datorează îmbinării defectuoase a unui tub de polipropilenă („PP”), având un diametru de 110 mm, în cotul din polipropilenă având o înclinare de 45 grade, tubul fiind montat înclinat, din planşeu, ca urmare a unei retrageri a coloanei sanitare, impuse de arhitectura clădirii (f.84). Acest aspect, ca şi locul îmbinării dintre cot şi tubul aflat deasupra acestuia, în poziţie oblică, loc în care se produce scurgerea apei din conductă, sunt vizibile în fotografiile anexate raportului de expertiză (f.90).

Expertul a constatat că tubul anterior menţionat nu este introdus decât foarte puţin în mufa cotului din polipropilenă, cu o înclinare de 45 grade, în condiţiile în care tubul ar fi trebuit să intre mai mulţi centimetri în interiorul cotului, pentru a se fixa în interiorul inelului elastomeric cu garnitură dublă de etanşare, introdus din fabrică în canalul mufei de îmbinare. În aceste condiţii, conducta comună de scurgere nu este etanşă, fapt care permite scurgerea apei; aceasta se prelinge de-a lungul coloanei, fără a produce infiltraţii în apartamentul pârâtului ………….., de la etajul 1, întrucât coloana de scurgere este dreaptă pe acest segment, însă infiltraţiile se produc la parter, unde pe traseul coloanei se află alt cot care schimbă direcţia acesteia.

Potrivit raportului de expertiză, montarea necorespunzătoare a tubului a fost realizată cu ocazia efectuării lucrărilor de instalaţii în apartamentul de la etajul 2, aparţinând pârâtului ……….., pârâtul .................neefectuând lucrări la acel nivel al coloanei – situat la mică distanţă sub plafonul dintre apartamentele de la etajele 1 şi 2.  Astfel, instalatorul care a lucrat în interiorul apartamentului pârâtului ……… a îmbinat insuficient tubul cu cotul şi, văzând că tubul nu intră aproape deloc în mufa cotului, a fixat tubul coloanei comune în planşeul dintre etajele nr 1 şi 2. Această acţiune a fost considerată de expert ca fiind greşită, întrucât în jurul coloanei de scurgere, în zona de trecere prin planşeu, golul trebuie umplut cu materiale uşoare şi comprimabile, cum sunt saltelele din vată de sticlă, ori vată minerală (f.125).

Raportul de expertiză a reţinut netemeinicia susţinerilor pârâtului Costache, cu privire la deplasarea în jos a coloanei de scurgere în dreptul apartamentului pârâtului …………, întrucât coloana respectivă este fixată în bride de elementele de construcţii. Prin urmare, nu coloana de scurgere a căzut din cot, ci tubul manevrat de instalatorii angajaţi de pârâtul Costache a fost introdus necorespunzător în cot, ceea ce a determinat neetanşeitatea coloanei de scurgere.

Instanţa apreciază temeinice constatările şi concluziile raportului de expertiză, inclusiv ale completării raportului de expertiză, motiv pentru care acestea vor fi omologate.

Concluziile raportului de expertiză, potrivit cu care defecţiunea coloanei comune de scurgere se datorează lucrărilor efectuate la iniţiativa pârâtului ……….. în apartamentul acestuia de la etajul 2, se coroborează cu răspunsurile acestui pârât la interogatoriu.

Astfel, la întrebările nr. 3 şi 5 din interogatoriul administrat de pârâtul ………., pârâtul ………. a recunoscut că în luna noiembrie 2006 a efectuat lucrări de renovare a apartamentului de la etajul 2, inclusiv în sensul schimbării obiectelor sanitare din baia de serviciu. Cu ocazia acelor lucrări, o componentă a colanei de scurgere a fost îmbinată în planşeu (şapă) cu spumă poliuretanică – acţiune care a determinat dez-îmbinarea ce cauzează infiltraţiile, potrivit constatărilor expertizei.

Totodată, la întrebarea nr. 5 din interogatoriul administrat de reclamanţi (f.97), pârâtul Tiberiu Costache a declarat că infiltraţiile se produc din cauza unei îmbinări defectuoase a ţevilor care vin din apartamentul său (subl.inst.) cu ţeava comună, pe teritoriul apartamentului pârâtului ……….

Concluziile raportului de expertiză judiciară cu privire la cauza producerii infiltraţiilor sunt confirmate de altfel întrutotul atât de expertul consilier Lixandru Militiade (f.111), desemnat în condiţiile art. 201 alin.5 C.pr.civ., cât şi de raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosar, în care se reţine că, cu ocazia efectuării lucrărilor la coloana de scurgere a instalaţiilor sanitare de la etajul 2, tubul îmbinat cu cotul având o înclinare de 45 grade a fost scos, întrucât „se observă în continuare urma lăsată pe tub de garnitura cotului. După aceea, tubul cu d.110 a rămas proptit pe buza cotului, fără să se mai întrepătrundă cu cotul. În consecinţă, atunci când este folosit un obiect sanitar de la etajul 2 sau mansardă, se preling câteva picături de apă, care ajung până la parter, unde s-a pătat peretele.” (f.48).

Vor fi prin urmare înlăturate apărările pârâtului ……….., potrivit cărora defecţiunea se datorează lucrărilor efectuate de pârâtul ………., care ar fi înlocuit o porţiune din coloana comună din dreptul apartamentului său, întrucât acestea nu se întemeiază pe niciun mijloc de probă. În ce priveşte adresa nr. 18/20.02.2008 emisă de SC Manty Trans SRL, din care ar rezulta că angajaţii acestei societăţi nu au efectuat modificări la coloana de scurgere (afirmând totuşi că au efectuat racorduri la aceasta din urmă), această adresă nu este concludentă şi nu poate înlătura constatările motivate ale unui expert independent, cu atât mai mult cu cât societatea este interesată să evite o eventuală răspundere patrimonială, în ipoteza în care pârâtul ……….. ar cădea în pretenţii.

 Constituie totodată simple speculaţii susţinerile pârâtului că mişcările imobilului, prin rupere şi scufundare, potrivit raportului geotehnic depus la dosar, ar fi afectat şi instalaţiile de scurgere; un astfel de proces ori o astfel de legătură de cauzalitate nu rezultă nici măcar implicit din respectivul raport, care se rezumă la analiza calităţii solului şi a unor soluţii de consolidare a întregului imobil. Nici argumentul principal al pârâtului …………, în sensul că lucrătorii angajaţi de reclamanţi au constatat că defecţiunea nu se află în apartamentul său, nu poate fi reţinut în prezenţa constatărilor univoce ale raportului de expertiză în instalaţii. Este adevărat că defecţiunea se află pe o porţiune a coloanei de scurgere situată sub plafonul dintre etajele I si II, practic în dreptul apartamentului pârâtului …………, dar această defecţiune a fost cauzată de lucrările efectuate de pârâtul ……….. în apartamentul său, după cum s-a reţinut în cele ce preced.

Potrivit raportului de expertiză, defecţiunea se poate remedia numai intervenind concomitent atât din interiorul apartamentului de la etajul 1, cât şi al apartamentului de la etajul 2. În toate cazurile, trebuie degajată zona din pardoseala de la etajul 2 şi eliminată spuma poliuretanică din jurul coloanei sanitare, etanşeitatea acesteia urmând a fi asigurată prin vată minerală ori de sticlă. Expertul a propus două variante de remediere, respectiv una care presupune efectuarea lucrărilor, în principal, în apartamentul pârâtului ……… (capitolul 6.2 din raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii, f.86), iar cealaltă care presupune efectuarea lucrărilor, în principal, în apartamentul pârâtului …………… (Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii). Chiar şi în această din urmă variantă, în care se evită afectarea apartamentului de la etajul 1 cu lucrări de instalaţii, este necesară prezenţa în acest apartament a cel puţin unui instalator, care să fixeze corect tubul în cot.

Contravaloarea materialelor necesare este de 27, 16 lei, iar a manoperei, de 194, 71 lei (f.86 – 87), rezultând un cost total al lucrărilor de 221, 87 lei.

Din situaţia de fapt expusă anterior rezultă culpa exclusivă a pârâtului ………. în producerea defecţiunii coloanei comune şi a infiltraţiilor în apartamentul reclamanţilor, precum şi lipsa oricărei culpe a pârâtului …………. În cele ce urmează, instanţa va analiza  consecinţele juridice ale acestei situaţii de fapt asupra temeiniciei cererilor deduse judecăţii.

Cauza cererii de chemare în judecată, înţeleasă ca fundament al raportului juridic litigios, respectiv ca situaţie de fapt calificată juridic o constituie, în aprecierea instanţei, existenţa unei defecţiuni la o instalaţie comună a imobilului şi imposibilitatea folosirii normale a apartamentului aflat în proprietatea reclamanţilor, în măsura în care pârâţii nu ar permite accesul în apartamentele proprietatea lor, în vederea remedierii defecţiunilor.

Prin urmare, cauza cererii de chemare în judecată nu se rezumă la situaţia de fapt, însă nu poate fi confundată nici cu temeiul de drept indicat de reclamant, care poate fi eronat ori incomplet; instanţa trebuie să soluţioneze litigiul dedus judecăţii în temeiul normelor de drept aplicabile acestuia, pe care este obligată să le cunoască (jura novit curia).

După cum a susţinut cu temei pârâtul …………. în cuprinsul întâmpinării, prevederile art. 14, 17 şi 18 din Legea nr. Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari constituie o formă specială de manifestare a răspunderii civile delictuale, reglementată în cuprinsul art. 998 şi urm. C.civ.

Cu toate acestea, cauza (temeiul juridic al) cererii principale, astfel cum a fost reţinută anterior, nu se rezumă doar la răspunderea civilă delictuală, ci cuprinde şi obligaţiile ce izvorăsc din raporturile de vecinătate într-un condominiu, în vederea folosirii normale a proprietăţilor individuale şi a părţilor aflate în proprietate comună. Aceste două temeiuri urmează a fi analizate în mod distinct, în raport de situaţia diferenţiată a celor doi pârâţi.

În privinţa pârâtului ………… este pe deplin aplicabil temeiul delictual al cererii de chemare în judecată, întrucât la originea defecţiunii şi deci a întregului litigiu stă fapta sa ilicită.

Această faptă ilicită constă în efectuarea – desigur, prin intermediul unor persoane angajate în acest scop – unor lucrări necorespunzătoare în apartamentul proprietatea pârâtului …….., lucrări care au determinat în mod direct şi exclusiv defecţiunea coloanei comune de scurgere, fiind fără relevanţă în acest context că manifestarea cauzei s-a produs pe o porţiune a coloanei aflată în apartamentul pârâtului ……….. Această defecţiune se află în legătură de cauzalitate directă cu prejudiciul produs reclamanţilor ………, prin infiltraţiile repetate într-una din încăperile apartamentului proprietatea lor, infiltraţii care împiedică folosirea normală a locuinţei şi le cauzează prejudicii.

Fapta ilicită a fost săvârşită de pârât cu vinovăţie în forma culpei, constând în omisiunea de a lua toate măsurile necesare, cerute unui proprietar diligent, pentru ca lucrările de renovare să nu afecteze integritatea instalaţiilor comune ale condominiului şi să nu producă, fie şi mediat, prejudicii celorlalţi proprietari.

Sunt prin urmare îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale, instituite de art. 998 – 999 C.civ., pârâtul …………. fiind obligat să ia el însuşi ori să permită reclamanţilor să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea consecinţelor faptei ilicite, şi prin urmare a prejudiciului.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 230/2007, proprietarul este obligat să-şi menţină proprietatea sa individuală sau apartamentul în stare bună, pe propria cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală al celorlalţi coproprietari din condominiu. În condiţiile art. 18 din acelaşi act normativ, în clădirile de locuinţe, dacă unul din proprietari împiedică, cu bună-ştiinţă şi sub orice formă, folosirea normală a clădirii de locuit, creând prejudicii celorlalţi proprietari, proprietarii pot cere instanţei să hotărască măsurile pentru folosirea normală a locuinţei, precum şi plata daunelor.

Aceste texte de lege sunt aplicabile în cauză, chiar dacă, potrivit titlului său, Legea nr. 230/2007 reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

În realitate, această lege conţine două categorii de  norme juridice: norme care sunt aplicabile exclusiv în ipoteza constituirii unei asociaţii de proprietari într-un condominiu şi care se referă la organizarea şi funcţionarea unei astfel de asociaţii şi norme care reglementează aspecte ale regimului juridic al coproprietăţii asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe spaţii locative, aparţinând unor proprietari diferiţi (clădiri denumite şi condominii).

Acest aspect rezultă de altfel limpede din articolul 1 al Legii nr. 230/2007, potrivit căruia legea reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de exploatare a clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Prin urmare, în stadiul actual al legislaţiei civile, în care nu există o reglementare la nivel de principiu a coproprietăţii forţate asupra părţilor comune dintr-un imobil compus din apartamente aparţinând unor proprietari diferiţi, dispoziţiile amintitei legi, care reglementează drepturile şi obligaţiile proprietarilor dintr-un condominiu, sunt aplicabile şi în cazul acelor condominii în care nu este constituită o asociaţie de proprietari.

Având în vedere că imobilul din ……….. este compus din mai multe apartamente, aflate în proprietate individuală, şi din părţi care, fiind destinate întrebuinţării apartamentelor, nu pot fi folosite decât în comun, acest imobil constituie un condominiu, în sensul art. 3 lit.a din Legea nr. 230/2007 (chiar dacă legea întrebuinţează sintagma improprie de „clădire-bloc de locuinţe-condominiu”).

Pârâtul …………. este prin urmare obligat, în temeiul art. 998 – 999 C.civ., art. 14 şi art. 18 din Legea nr. 230/2007, să permită accesul unui instalator calificat în apartamentul proprietatea sa, pentru a remedia defecţiunea existentă la conducta comună de canalizare a imobilului. Având în vedere că în sarcina pârâtului s-a reţinut culpa exclusivă în privinţa defecţiunii produse, se impune alegerea acelei modalităţi de remediere care presupune efectuarea părţii mai însemnate a lucrărilor în apartamentul pârâtului …………. (cea de-a doua modalitate tehnică propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. Voicu Victor), acesta fiind ţinut să suporte inconvenientele decurgând din efectuarea lucrărilor, precum şi din lucrările adiacente care presupun spargerea zidului şi accesarea conductei comune, din interiorul locuinţei sale.

În temeiul  dispoziţiilor legale amintite, pârâtul este ţinut să suporte singur, ca urmare a culpei sale exclusive, costurile lucrărilor de remediere, în cuantum de 221, 87 lei, reprezentând contravaloarea materialelor şi a manoperei, urmând a fi obligat la plata acestei sume către reclamanţi.

Se reţine aşadar că acţiunea este în totalitate întemeiată în privinţa pârâtului ……………., urmând a fi admisă.

În privinţa pârâtului ……….., instanţa reţine că nu este incident temeiul delictual care intră în componenţa cauzei cererii principale, urmând ca temeinicia acţiunii faţă de acest pârât să fie analizată în raport de obligaţiile ce izvorăsc din raporturile normale de vecinătate într-un condominiu.

Această analiză se întemeiază pe două premise, deja expuse:

1) În fapt, din cauza configuraţiei imobilului şi a conductei comune de scurgere, remedierea adecvată a defecţiunii nu este posibilă prin accesul exclusiv în apartamentul pârâtului ………., de la etajul 2, fiind necesar ca cel puţin un instalator să aibă acces în apartamentul pârâtului …………..

2) În drept, în cauză sunt aplicabile acele dispoziţii ale Legii nr. 230/2007 care reglementează drepturile şi obligaţiile proprietarilor dintr-un condominiu, chiar dacă nu au fost invocate în mod explicit în cuprinsul cererii de chemare în judecată, dar sunt aplicabile în raport de obiectul şi cauza acesteia.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 230/2007, cu un preaviz de cel puţin 5 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul sau în spaţiul său a unui delegat al asociaţiei, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spaţiu. Fac excepţie cazurile de urgenţă, când accesul se poate face fără preaviz.

Chiar dacă textul de lege face referire la „delegatul asociaţiei”, presupunând implicit existenţa unei asociaţii de proprietari, el este aplicabil cel puţin prin asemănare, pentru identitate de raţiune, şi prezentei cauze.

Raţiunea aplicării acestei dispoziţii legale este dată de limitele diferite ale exerciţiului dreptului de proprietate, după cum obiectul acestui drept îl constituie întregul imobil, ori numai o unitate locativă (un apartament) dintr-un imobil format din mai multe proprietăţi individuale, precum şi părţi comune aflate în coproprietate forţată (condominiu). În acest din urmă caz, locuinţele aparţinând unor proprietari diferiţi se află într-un anumit raport de interdependenţă, întrucât buna utilizare a fiecăreia, precum şi a părţilor comune, depinde de modul în care sunt utilizate celelalte. Din acest motiv, legiuitorul a instituit restrângeri speciale ale exercitării dreptului de proprietate asupra locuinţelor dintr-un condominiu, obligaţia reglementată de art. 15 din Legea nr. 230/2007 fiind o restrângere a atributului folosinţei din conţinutul juridic al dreptului de proprietate, izvorând exclusiv din caracteristicile condominiului şi independentă de orice idee de culpă.

Instanţa apreciază că principiul ce rezultă din această dispoziţie legală justifică admiterea în parte a acţiunii şi faţă de pârâtul ……………, urmând ca acesta să fie obligat să permită accesul unui instalator calificat în apartamentul proprietatea sa, pentru a remedia defecţiunea existentă la conducta comună de canalizare a imobilului, în cea de-a doua modalitate tehnică propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. Voicu Victor.

Alegerea acestei modalităţi de remediere, chiar dacă este mai oneroasă pentru pârâtul ………., are în vedere culpa acestuia, precum şi faptul evident că, întrucât pârâtului …….. nu îi este imputabilă în niciun fel defecţiunea produsă, lucrările în apartamentul acestuia trebuie să se rezume la strictul necesar. Pentru acelaşi motiv, pârâtul ……….. nu poate fi obligat să suporte contravaloarea lucrărilor, respectivul capăt de cerere fiind neîntemeiat faţă de acest pârât.

În ce priveşte cerinţa preavizului, raţiunea acesteia este pe deplin satisfăcută prin desfăşurarea prezentului litigiu, textul de lege având în vedere situaţia obişnuită, în care accesul în locuinţă se realizează benevol.

Apărările formulate de pârâtul ………. cu privire la nerespectarea mecanismului juridic prevăzut de art. 1073 şi art. 1077 C.civ. nu se opun admiterii în parte a primului capăt de cerere, în modalitatea arătată, întrucât art. 15 din Legea nr. 230/2007 constituie o dispoziţie legală specială, care justifică obligarea proprietarului să permită accesul în apartamentul său, în vederea înlocuirii ori reparării elementelor proprietăţii comune, fără ca acesta să fie obligat în prealabil să efectueze el însuşi remedierea.

De altfel, instanţa nu ar putea să-l oblige pe pârâtul ……… să remedieze el însuşi defecţiunea, întrucât pârâtul nu este autorul faptei ilicite şi, ca atare, nu poate fi debitorul vreunei obligaţii de a face (de a efectua el însuşi reparaţiile), dispoziţiile art. 1077 C.civ. nefiindu-i aplicabile. Pentru aceste considerente, nu se poate reţine că acţiunea îndreptată împotriva pârâtului ………. ar fi inadmisibilă.

Este adevărat că şi în această modalitate se aduce o restrângere drepturilor fundamentale evocate de pârât prin întâmpinare, însă această restrângere, temporară şi redusă la minimul necesar, este pe deplin justificată de principiul echităţii, care stă la baza obligaţiilor şi limitelor dreptului de proprietate ce izvorăsc din raporturile de vecinătate, precum şi de necesitatea exercitării normale a dreptului de proprietate al reclamanţilor ……… asupra propriului apartament.

Nu în ultimul rând, deşi în cursul dezbaterilor pârâtul s-a declarat implicit de acord cu accesul în apartamentul său, pentru remedierea defecţiunilor în cea de-a doua variantă propusă de expert, este necesară admiterea în parte a acţiunii, în limitele arătate, întrucât în lipsa unei tranzacţii între părţi, instanţa are obligaţia de a pronunţa o hotărâre cu putere constrângătoare, în temeiul normelor de drept aplicabile în cauză, prin care să dea o soluţie completă raportului juridic dedus judecăţii (art. 129 alin.6 C.pr.civ.).

În ce priveşte desemnarea instalatorului specializat, este de dorit ca aceasta să se facă prin acordul părţilor, în virtutea principiului potrivit căruia executarea hotărârilor judecătoreşti se face de bunăvoie şi cu bună-credinţă, însă în măsura în care acest acord nu ar fi posibil, urmează ca specialistul în instalaţii să fie desemnat de reclamanţi, care au interesul punerii în executare a dispozitivului hotărârii.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâţii căzuţi în pretenţii la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei, reprezentând onorariul expertului, către reclamanţi.

La stabilirea cheltuielilor ce urmează a fi suportate de fiecare pârât, instanţa va avea în vedere că acţiunea va fi admisă în tot faţă de  pârâtul ………, autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, motiv pentru care îl va obliga pe acesta la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.

În sensul art. 274 C.pr.civ., şi pârâtul …….. este „căzut (parţial) în pretenţii”, ca urmare a admiterii în parte a acţiunii, urmând a fi obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Având în vedere soluţia dată cererii principale şi considerentele în fapt şi drept reţinute în sprijinul acestei soluţii, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul ……….. în contradictoriu cu pârâtul-chemat în garanţie ……… este întemeiată.

Astfel, în ce priveşte primul capăt de cerere, prin discuţiile repetate şi îndelungate referitoare la situaţia dedusă judecăţii şi la soluţiile pentru remedierea acesteia, prin accesul repetat al unor terţe persoane în apartamentul pârâtului ………. pentru constatarea defecţiunii şi a cauzei acesteia, precum şi prin necesitatea unor activităţi menajere de igienizare după efectuarea acestor constatări, a fost cauzat pârâtului ……….. un prejudiciu moral cert, care nu a fost încă reparat. Acest prejudiciu moral constă în atingerea unor valori nepatrimoniale, cum sunt dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a se bucura în linişte de folosinţa locuinţei proprii, fără cauzarea unui disconfort psihic nemeritat şi repetat.

Totodată, în raport de admiterea în parte a cererii principale şi faţă de pârâtul ………., este cert că acestuia îi va fi cauzat în viitor un nou prejudiciu moral, constând în disconfortul cauzat de intervenţia lucrătorului în instalaţii care va trebui să se afle în apartamentul său pentru efectuarea reparaţiilor.

Fapta ilicită a fost comisă cu vinovăţie de pârâtul …………, după cum rezultă din situaţia de fapt reţinută, fiind întărită de atitudinea procesuală a acestui pârât, iar legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu rezultă din circumstanţele faptice expuse.

În consecinţă, fiind îndeplinite răspunderii civile delictuale, instanţa va admite primul capăt al cererii de chemare în garanţie, în temeiul art. 998 – 999 C.civ. şi art. 63 C.pr.civ., şi îl va obliga pe chematul în garanţie …….. să plătească pârâtului ……… suma de 500 lei despăgubiri pentru daune morale, considerând că aceasta constituie o reparaţie echitabilă şi adecvată a prejudiciului moral suferit.

Sunt întemeiate şi celelalte capete ale cererii de chemare în garanţie, întrucât cauza litigiului o constituie culpa pârâtului ……..; pentru acest motiv, în temeiul 998 – 999 C.civ., art. 63 şi art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga chematul în garanţie să plătească pârâtului ………. suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată pe care pârâtul ……… a fost obligat să le plătească reclamanţilor, precum şi suma de 2.510,50 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul expertului consilier Lixandru Militiade, în cuantum de 1.500 lei, onorariile percepute de S.C.A. Zamfirescu, Racoţi şi Predoiu, respectiv de S.C.A. Florea Gheorghe şi Asociaţii, în cuantum de câte 500 lei fiecare, potrivit chitanţelor şi dovezilor de plată depuse la dosar la termenul de dezbateri, precum şi taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, în cuantum de 10, 50 lei (f.24), iar nu de 50 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea principală, formulată de reclamanţii ……….., ambii domiciliaţi în …………, în contradictoriu cu pârâţii ……….., domiciliat în ……….., şi ……….., domiciliat în …………….

Obligă pârâţii ……….. să permită acccesul în apartamentele proprietatea acestora, aflate la etajele nr.2, respectiv nr.1 din imobilul situat în Bucureşti, ………….., a unui instalator calificat, pentru a remedia defecţiunea existentă la conducta comună de canalizare a imobilului, în cea de-a doua modalitate tehnică propusă în Secţiunea A (f.124) din cuprinsul Completării la raportul de expertiză tehnică în specialitatea instalaţii întocmit de expert ing. Voicu Victor (f.81 – 93, 124 – 125), raport pe care îl omologhează.

Obligă pârâtul …….. la plata sumei de  221, 87 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de remediere, către reclamanţii ……………..

Obligă pârâtul …………….. la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către reclamanţii ……………..

Obligă pârâtul ………. la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către reclamanţii ………….

Admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul ……….. în contradictoriu cu pârâtul – chemat în garanţie …………..

Obligă pârâtul – chemat în garanţie ………… să plătească pârâtului …………. suma de 500 lei despăgubiri pentru daune morale.

Obligă pârâtul – chemat în garanţie ………….. să plătească pârâtului Lucian Mihai suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată pe care pârâtul ………… a fost obligat să le plătească reclamanţilor.

Obligă pârâtul – chemat în garanţie ………. să plătească pârâtului …………. suma de 2.510,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 28.03.2008

PREŞEDINTE,GREFIER,

….

Red.L.Z./dact.D.E./4.04.2008/6ex.

1

Domenii speta

Spete similare