Vătămare corporală gravă

Dosar nr. 2048/280/2008

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

Sentinţă Penală Nr. 2407

Şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE G.A.

Grefier M.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecătoria Piteşti reprezentat prin

 procuror M.P.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D.D. si pe partile civile S.V., Spitalul Judeţean Argeş, Spitalul Clinic de Urgenta Oftalmologic Bucureşti, având ca obiect infracţiunea de vătămarea corporala grava prevăzuta de art. 182 al. 2 C.p..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit inculpatul D.D. si partile civile S.V., Spitalul Judeţean Argeş, Spitalul Clinic de Urgenta Oftalmologic Bucureşti.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea partilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 25.11.2010, cand susţinerile părţilor si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

La data de 03.03.2008 a fost înregistrată la Judecătoria Piteşti adresa nr. 2/P/2007 din data de 26.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti prin care a fost înaintat spre soluţionare dosarul cu acelaşi număr privind pe inculpatul D.D, trimis in judecată prin rechizitoriul din 20.02.2008 pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 2 C.p..

In motivarea actului de inculpare s-a reţinut in esenţă că in data de 23.12.2006 inculpatul D.D. l-a agresat pe partea vatamata S.V., care a suferit vatamari ce au necesitat circa 90 de zile de ingrijiri medicale si o infirmitate fizica permanenta.

Din analiza probatoriului cauzei instanta retine in fapt urmatoarele: inculpatul D.D. nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind apreciat in comunitatea in care traieste ca fiind o persoana onesta. In cursul zilei de 23.12.2006 inculpatul D.D. a avut in incinta Pietei Trivale - complex I o altercatie cu o persoana de etnie rroma, cunoscuta dupa porecla „C” (inculpatul facand, la randul sau, parte din acesta comunitate etnica). Dupa altercatia din cartierul Trivale, in cursul careia pretinde ca a fost lovit de individul poreclit „C”, inculpatul a mers impreuna cu fratele sau M.A. si cu tatal sau M.N. zis „V” la sectia nr. 3 de politie pentru a depune plangere. Totodata inculpatul a apelat telefonic mai multe rude si prieteni de etnie rroma, pentru a le cere ajutorul in demersul de identificare a agresorului. La sediul sectiei nr. 3 de politie s-au adunat in scurt timp mai multe rude si prieteni de-ai inculpatului, printre care: M.M. zis „K”, M.F. zis „B”, M.L. zis „C”, M.P. zis „N”, M.I. zis „F”, V.I. zis „V” si altii. De la sediul sectiei de politie inculpatul si cei care il insoteau au mers la locuinta lui M.F. zis „B”, din strada Violetelor a Mun. Pitesti, unde, la initiativa inculpatului, au hotarat sa mearga toti in cartierul Trivale pentru a-l gasi pe individul poreclit „C”, pe care sa se razbune. Cu mai multe masini, inculpatul si celelalte persoane de etnie rroma, au mers intai in Piata Trivale - Complexul I, unde l-au cautat pe individul poreclit „C”. Deoarece nu l-au gasit acolo au hotarat sa incerce sa il gaseasca la complexul II al cartierului Trivale. Este certa participarea la actiunea de cautare a presupusului agresor poreclit „C”, alaturi de inculpatul D.D., a urmatoarelor persoane: M.M. zis „K”, M.I. zis „F”, V.I. zis „V”, M.L. zis „C”, M.F. zis „B”, C.F, M.P. zis „N”, M.C. (fiul lui M.I. zis „F”), alaturi de alte persoane a caror identitate nu a fost stabilita cu certitudine (C. din Curtea de Arges - ginerele lui M.N. zis „V”; o alta persoana numita „D”, etc.). In momentul in care inculpatul si rudele sale au „descins” la complexul II al cartierului Trivale, in localul „Special Cobra”, administrat de numitul T.I., se gasea partea vatamata S.V., ce juca la aparatele electronice, si alti clienti ai localului, care fie jucau la mesele de biliard fie consumau produse in acest local. Printre clientii surprinsi in localul „Special Cobra” de venirea inculpatului si a rudelor sale s-au numarat: M.I.M., R.C.V., V.C.A., V.D.D., G.M.C. si G.C.. In momentul in care persoanele de etnie rroma, inarmati cu obiecte contondente si cu arme albe, au patruns in local cu manifestari explicit agresive, majoritatea clientilor aratati mai sus s-au ascuns, fiecare pe unde a apucat (in toaleta localului, dupa tejgheaua barului sau pe sub mese). Doar partea vatmata S.V. nu a avut prezenta de spirit sa se ascunda in vreun fel. Este cert ca in localul „Special Cobra” au intrat urmatoarele persoane de etnie rroma: inculpatul D.D., M.I. zis „F”, V.I. zis „V” si M.M. zis „K”, fiecare inarmat cu obiect contondent. M.I. zis „F” a mers la T.I. si, in timp ce il intreba de individul poreclit „C”, l-a lovit cu bata in zona capului. In sprijinul lui T.I. a intervenit V.I. zis „V”, care i-a atras atentia lui M.I. zis „F” ca il cunoaste el pe patronul barului si sa il lase in pace. In acest timp, partea vatamata a fost „luat in primire” de inculpatul D.D., cu aceeasi intrebare obsesiva „Unde este C?” In timp ce incerca sa iasa din local partea vatamata S.V. a fost lovit violent in zona capului cu o bata de baseball de catre inculpatul D.D.. La prima lovitura s-a aparat cu antebratul dar pe urmatoarele le-a primit in fata, in zona fruntii si a ochiului drept. Plecarea din localul „Special Cobra” si apoi din zona Complexului II al Cartierului Trivale, a inculpatului si a celor care il insoteau a fost la fel de rapida ca si venirea lor. Practic, incidentul din bar a durat maxim cateva minute, suficient insa pentru ca partea vatamata sa sufere leziuni grave la nivelul fetei, acolo unde a fost lovit violent de catre inculpat cu bata de baseball. Iesirea clientilor barului de prin locurile in care reusisera sa se ascunda s-a realizat deabia cand au fost siguri ca agresorii au plecat. Pe partea vatamata S.V. l-au gasit in fata localului, in stare de smiconstienta, intr-o „balta de sange”. Au fost anuntate organele de politie si ambulanta, care l-a transportat pe partea vatamata la Spitalul Judetean Arges pentru ingrijiri medicale. Leziunile suferite de partea vatamata (plaga profunda in regiunea frontonazala, fractura deschisa oase proprii nazale, hematom voluminos in regiunea palpebral stanga, traumatism cranio facial deschis forte, hematom periorbitar gigant, pagi palpebrale superficiale, hiphema totala a ochiului drept, perforatie sclerala la ochiul drept, eroziune corneeana la ochiul stang cu hiphema partiala si subluxatie de cristalin la ochiul stang, plaga in regiunea rotuliana, echimoze de mari dimensiuni in regiunea coapsei drepte) au necesitat pentru vindecare un numar de 90 de zile de ingrijiri medicale, interventii chirurgicale si perioade repetate de spitalizare. Partea vatamata a capatat si o infirmitate fizica permanenta, el pierzand in totalitatea acuitatea vizuala la ochiul drept si intr-o mare masura la cel stang. In prezent partea vatamata poate fi considerat o persoana cu dizabilitati, ce are nevoie de un insotitor pentru a se putea deplasa in siguranta in afara locuintei sale.

Cele retinute au fost stabilite pe baza urmatoarelor mijloace de proba: raportul de expertiză medico-legală nr. 133/A7/13.02.2007 întocmit de SML Argeş, procesele verbale de recunoastre din planse fotografice din data de 29.12.2006, 05.02.2007 si 30.01.2008, insotite de plansele fotografice, declaratiile martorilor M.I.M, R.C.V., V.C.A, T.I. T.V., V.D.D., G.M.C., G.C., M.I. zis „F”, M.M. zis „K”, M.C., M.F. zis „B”, V.I. zis „V”, M.L. zis „C”, D.C., C.F., S.D.M., S.T. si B.C., procesele verbale de ascultare a partii vatamate in perioada de internare in Spitalul Judetean Arges, declaraţiile partii vatamate şi înscrisurile depuse de către acesta (copia biletului de iesire din spital emis de Spitalul Judetean Arges, copiile deciziilor asupra capacitatii de munca nr. 187/05.06.2007 si nr. 3926/04.12.2007 emise de Casa Judeteana de Pensii Arges - Serviciul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, copia biletului de iesire din spital emis la 23.02.2007 de Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucuresti, copia biletului de iesire din spital emis la 05.11.2007 de Institutul national de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca), declaraţiile inculpatului şi înscrisurile depuse de către acesta (copii ale certificatelor de nastere ale copiilor minori, copii ale inscrisurilor medicale emise pe numele sotiei inculpatului – D.M., copia actului de identitate seria AS nr. 323146, caracterizari olografe semnate de numitii H.I., E.F., L.L., copia certificatului de casatorie seria CB nr. 092534 si copia certificatului de deces seria DS nr. 458149).

Esentiale pentru stabilirea adevarului sunt declaratiile martorilor oculari M.I. zis „F”, M.M. zis „K”, V.I. zis „V”, C.F., T.I., M.I.M., R.C.V., V.C.A., V.D.D., T.V., G.M.C. si G.C., cu precizarea ca, in ceea ce priveste declaratiile martorilor ruda cu inculpatul, conforme realitatii si ansamblului probator sunt doar cele date in faza de urmarire penala. Cu ocazia audierii lor in faza cercetarii judecatoresti, martorii ruda cu inculpatul fie au denaturat adevarul intr-un sens favorabil inculpatului fie au manifestat o reticenta inexplicabila, motiv pentru care instanta va acorda acestor declaratii valoarea probanta corespunzatoare doar in masura in care ele se coroboreaza cu cele din faza de urmarire penala si mai ales cu ansamblul probator. Probele testimoniale mai sus aratate se coroboreaza cu declaratiile partii vatamate, cu inscrisurile medicale si medico legale emise pe numele acestuia, cu procesele verbale de recunoastere din planse fotografice si intr-o mica masura cu declaratiile inculpatului.

Pozitia inculpatului D.D. pe parcursul intregului proces penal a fost una total nesincera, obstructiva, o permanenta incercare de disculpare, de aruncare a responsabilitatii in sarcina unei persoane „necunoscute”. Desi a dat nu mai putin de 6 declaratii in faza de urmarire penala (filele nr. 108 - 119 din dosarul de urmarire penala) si o declaratie in faza cercetarii judecatoresti (filele nr. 45 - 46 volumul I), nu exista doua variante identice asupra carora sa se fi oprit inculpatrul in ceea ce priveste desfasurarea evenimentelor din data de 23.12.2006. Cele 7 declaratii prezinta tot atatea variante de desfasurare a incidentelor din acea zi, o dovada clara a pozitiei sale nesincere. Dupa ce initial inculpatul nu recunoaste nici macar ca a mers in cartierul Trivale, impreuna cu rudele si prietenii sai, pentru a-l cauta pe individul poreclit „C”, ulterior admite ca a facut deplasare in Trivale, dar doar pana in piata de la complexul I, fara a merge si la barul de la complexul II. Mai apoi inculpatul accepta si ca a mers la complexul II, insa nu s-a apropiat de localul „Special Cobra” si nu a lovit pe nimeni. Intr-o alta declaratie (filele nr. 118 - 119 din dosarul de urmarire penala) inculpatul recunoaste ca a patruns in localul „Special Cobra” impreuna cu „K”, „F” si „V”, insa fara a fi inarmati cu bate sau cutite si fara a lovi pe cineva in acel bar. Dupa toate acestea, cu prilejul audierii sale in fata instantei de judecata (filele nr. 45 - 46 volumul I) inculpatul este cuprins de amnezie si, pur si simplu, nu isi mai aminteste daca a intrat sau nu in barul in care a fost agresat partea vatamata. Aceeasi pozitie oscilanta a manifestat-o inculpatul si in ceea ce priveste obiectele cu care rudele si prietenii sai au intrat in localul „Special Cobra”. Dupa ce initial recunoaste ca cei care il insoteau erau inarmati cu bate si sabii, ulterior revine si arata ca nimeni nu a fost inarmat cu astfel de obiecte. Evident, cu ocazia audierii in fata instantei de judecata, inculpatul este cuprins de aceeasi amnezie, asa incat nu isi mai aminteste daca vreunul dintre cei care l-a insotit la complexul II era inarmat cu bata sau sabie. Pentru a avea o imagine completa a modului in care inculpatul si cei din anturajul sau au inteles sa se comporte in prezenta cauza, este de amintit declaratia numitului D.C, care, in schimbul sumei de 1000 de Euro promisa de C.F., s-a lasat convins sa mearga in fata organelor de politie si sa sustina ca el l-a lovit pe partea vatamata in data de 23.12.2006; asta in conditiile in care, in realitate, nici nu luase parte la „descinderea” din acea data si nu il cunostea pe partea vatamata (fila nr. 69 din dosarul de urmarire penala). Ulterior, numitul D.C., constientizand, probabil, consecintele gestului sau, revine si recunoaste ca nu are nici-o implicare in actiunea de agresare a partii vatamate S.V., invederand ca a recunoscut o fapta pe care nu a comis-o la initiativa lui C.F. (fratele inculpatului), cu promisiunea ca va primi suma de 1000 de Euro si ca „totul este aranjat la politie astfel incat sa primeasca doar o pedeapsa de 1 an cu suspendare” (fila nr. 71 din dosarul de urmarire penala). Orice alte comentarii in legatura cu atitudinea inculpatului in fata organelor judiciare sunt de prisos !!!

Un ultim aspect de natura a contribui la aflarea adevarului in prezenta cauza il reprezinta „judectata tiganeasca”, asazisul „stabor” organizat dupa actele de violenta exercitate in cartierul Trivale, ce s-a tinut la locuinta martorului M.I. zis „F”. Despre acest „stabor” amintesc toti martorii ruda sau prieteni cu inculpatul (M.I. zis „F”, M.M. zis „K”, M.C, M.F. zis „B”, V.I. zis „V”, M.L zis „C”) in declaratiile date in faza de urmarire penala. Ulterior, cu prilejul audierii lor in faza de cercetare judecatoreasca, majoritatea martorilor au doar amintiri vagi in legatura cu aceasta „judecata tiganeasca”. Esentiala nu este judecata tiganeasca in sine, care din punct de vedere juridic nu are nicio valoare. Doua aspecte sunt insa relevante in legatura cu acest „stabor” iar ele reies din toate declaratiile martorilor mai sus mentionati, persoane care au luat parte la acest ritual. In primul rand se are in vedere scopul „staborului”. Potrivit declaratiilor celor care au luat parte la el, scopul „staborului” a fost acela ca cei implicati in activitatea de schilodire a partii vatamate sa plateasca sume de bani pentru a-l despagubi pe „cel batut din greseala”. Asadar, dupa ce si-au dat seama ca partea vatamata S.V. a fost mutilat dintr-o confuzie, cei din anturajul inculpatului au hotarat sa o despagubeasca pe „victima colaterala” si au organizat acest „stabor” pentru a stabili cine si cat sa plateasca. Un al doilea aspect relevant este acela ca in cadrul acestei judecati tiganesti vinovat de lovirea si schilodirea lui S.V. a fost gasit inculpatul D.D., ca urmare a „declaratiilor sub juramant pe carne de porc si pe aur” facute de cei care au participat la „descinderea” din cartierul Trivale.

Fata de cele retinute, instanta constata ca faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 2 C.p..

Vinovăţia inculpatului fiind dovedită, instanţa îi va aplica acestuia o pedeapsă la individualizarea căreia vor fi avute in vedere dispoziţiile art. 72 C.p. iar gradul de pericol social concret va fi apreciat in funcţie de următoarele elemente: condiţiile şi împrejurările săvârşirii faptei, in contextul in care inculpatul pretinde ca in aceeasi zi a fost agresat de individul poreclit „C”, pe care ulterior l-a cautat impreuna cu rudele si prietenii sai „pentru a sta de vorba cu el”; scopul de razbunare al inculpatului, de a aplica o corecţie individului poreclit „C” ca urmare a presupuselor acte de agresiune exercitate de catre acesta asupra sa; persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale fiind apreciat in societate ca un om onest; atitudinea nesinceră, ostila a inculpatului in faţa organelor judiciare si incercarea acestuia de induce in eroare instanta prin prezentarea unei situatii nereale; atitudinea lipsita de vigilenta a partii vatamate, care a favorizat savarsirea infractiunii prin faptul ca partea vatamata nu s-a ascuns asa cum au facut toti ceilalti clienti din barul respectiv; lipsa oricarei urme de regret sau compasiune la inculpat, coroborat cu negarea obstinenta, chiar obsesiva, a realitatii si a probelor incriminatoare evidente; varsta si mediul social din care provine inculpatul; varsta partii vatamate raportat la varsta inculpatului; multitudinea lovituriilor aplicate de catre inculpat partii vatamate; regiunea corporala vizata de catre inculpat atunci cand l-a lovit pe partea vatamata; obiectul contondent folosit de catre inculpat atunci cand a lovit-o pe partea vatamata; modul de operare al inculpatului ce denota o periculozitate deosebita prin indrazneala de care a dat dovada, avand sprijinul fizic si moral al rudelor si prietenilor sai, veniti in numar mare sa il sustina in activitatea de razbunare fata de individul poreclit „C”; potentialul extrem de mare de afectare a sanatatii, integritatii corporale sau chiar a vietii persoanelor, pe care il presupune o „descindere” de genul celei initiate de inculpatul D.D. si nu in ultimul rand urmările faptei constând în leziuni de o gravitate ridicată produse părţii vătămate, ce au necesitat circa 90 de zile de îngrijiri medicale, intervenţii chirurgicale si tratamente recuperatorii, oricum partea vatamata capatand o infirmitate fizica permanenta, el pierzand in totalitatea acuitatea vizuala la ochiul drept si intr-o mare masura la cel stang, asa incat in prezent el poate fi considerat o persoana cu dizabilitati, ce are nevoie de un insotitor pentru a se putea deplasa in siguranta in afara locuintei sale.

Prin prisma acestor elemente instanţa apreciază că scopul educativ preventiv al procesului penal, prevazut de art. 52 C.p., poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientata către minimul special prevazut de art. 182 al. 2 C.p., care sa fie de natura a-i atrage inculpatului atentia asupra caracterului antisocial al faptelor sale si sa-l determine pe viitor sa se abtina de la astfel de gesturi iresponsabile ce au urmari grave, ireversibile pentru sanatatea, integritatea corporala sau viata semenilor sai.

Apreciind ca singura modalitate de individualizare a executarii pedepsei care asigura atingerea scopului procesului penal este executarea efectiva a acesteia, instanta va dispune ca pedeapsa sa fie executata in conditiile art. 57 C.p..

Se va aplica de asemeni pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b C.p. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), conform dispoziţiilor art. 71 C.p..

In latura civila a cauzei partea vatamata S.V. s-a constituit initial parte civila (fila nr. 12 - volumul I) cu suma de 300.000 lei reprezentand despagubiri materiale (cheltuielile medicale ocazionate de internarile repetate pentru refacerea starii de sanatate) si cu suma de 100.000 Euro reprezentand despagubiri morale. Ulterior (fila nr. 47 - volumul I) partea civila si-a majorat pretentiile, solicitand si o prestatie periodica lunara in cuantum de 1.000 lei, constand in diferenta intre salariul pe care partea civila il obtinea la locul de munca anterior incidentului si pensia de invaliditate pe care o primeste in prezent.

In baza art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006 au fost introduse in cauza Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti si respectiv Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti, unitati medicale la care partea vatamata a fost internat si a primit ingrijiri medicale. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti s-a constituit parte civilă cu suma de 3.755,14 lei iar Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti a solicitat despagubiri in cuantum de 7.753 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentand costul manoperelor medicale la care a fost supusa partea vatamata in perioadele de internare in unitatile spitalicesti. Aceste prejudicii au fost dovedite cu inscrisurile medicale atasate cererilor de constituire ca parti civile.

Analizând probatoriul cauzei prin raportare la starea de fapt reţinută si la criteriile ce au stat la baza soluţiei din latura penală a cauzei instanţa constată că nu s-a făcut dovada vreunui prejudiciului material pe care sa-l fi suferit partea civila S.V.. Acesta nu a dovedit in niciun fel cheltuielile medicale, cu medicamentele si transportul invocate, desi este cert ca deplasarile repetate la clinicile medicale din Pitesti si Bucuresti, pentru investigatii medicale si interventii chirurgicale, au generat astfel de cheltuieli. In aceste conditii prejudiciul material invocat de partea civila S.V. nu are un caracter cert.

Situatia este asemanatoare si in privinta sumelor solicitate cu titlu de prestatie periodica (diferenta intre salariul pe care partea civila il obtinea la locul de munca anterior incidentului si pensia de invaliditate pe care o primeste in prezent). Partea civila nu a facut nici macar dovada faptului ca era angajat la momentul agresiunii. Nu a dovedit cuantumul eventualelor venituri salariale pe care le realiza anterior incidentului si nici cuantumul pensiei ce i-a fost stabilita ulterior in sistemul asigurarilor sociale, pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei solicitarii sale de a-i fi acordata o prestatie periodica lunara.

Nefiind întrunită această condiţie esenţială a răspunderii civile delictuale (existenţa unui prejudiciu cert, actual si neacoperit), sub aspectul despagubirilor materiale solicitate de partea civila S.V., devine irelevantă cercetarea celorlalte condiţii prevăzute de art. 998 - 999 Cod civil (existenţa unei fapte ilicite a inculpatului, existenţa culpei inculpatului şi existenţa legăturii de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicită).

Analizand probatoriul cauzei prin raportare la criteriile si elementele ce au stat la baza solutiei din latura penala a cauzei, instanţa constată că prejudiciul moral suferit de către partea civilă S.V. este evident, fiind reprezentat in primul rând de suferinţa fizică produsă părţii civile de leziunile grave cauzate la nivelul fetei. Loviturile repetate in zona frontoparietala practic l-au desfigurat pe partea civila. Dincolo de aspectul estetic dizgratios pe care l-a capatat infatisarea partii civile, in prezent acesta este aproape orb. Si-a pierdut complet acuitatea vizuala la ochiul drept si in mare masura la cel stang. Partea civila a devenit astfel o persoana cu handicap fizic sever, avand nevoie de un insotitor permanent pentru a-si satisface nevoile curente, cotidiene. Din intretinator de familie partea civila a devenit un „intretinut”, o povara pentru ceilalti membrii ai familiei sale. Partea civilă a trebuit să se supună unor intervenţii chirurgicale repetate urmate de perioade de spitalizare şi de tratament recuperator. In prezent situatia partii civile este grava, acesta capatand infirmitate permanenta si fiind incadrat in grad de handicap sever. Aceasta situatie il împiedică pe partea civilă să-şi desfăşoare activităţile curente, casnice, să participe la activităţile sociale şi să se implice in viaţa familiei sale aşa cum făcea înainte de incident. Pe durata spitalizării partea civilă a fost nevoit să se supună unei limitări a libertăţii de mişcare şi a fost îndepărtat de la activităţile şi modul său obişnuit de viaţă. Pe viitor modul de viata al partii civile este complet schimbat, avand nevoie de ingrijire si supraveghere din partea altor persoane, fiind nevoit sa se puna in situatii jenante fata de cei care il ingrijesc. Deficienţa de vedere il impiedica pe partea civila sa participe la activitatile sociale pe care le frecventa anterior. Libertatea sa de miscare este mult limitata. Handicapul capatat, coroborat cu aspectul fizic dizgratios, a creat partii civile un sentiment de inferioritate fata de semenii sai, ce a condus la o atitudine de izolare fata de mediul social in care se implica anterior, de interiorizare, cu consecinte asupra starii psihice a acestuia. Toate aceste coordonate conturează prejudiciul moral suferit de către partea civila.

Evaluarea făcută de către partea civilă prejudiciului moral este apreciată de către instanţă drept proporţională (chiar subevaluata) cu prejudiciul efectiv suferit. Se are in vedere ireversibilitatea infirmitatii pe care a capatat-o partea civila si necesitatea de a-si crea in propria locuinta un ambient care sa suplineasca toate privatiunile pe care i le-a impus noua conjunctura in care se gaseste. Necesitatea de a-si da un nou sens vietii, de a gasi resorturile unei existente viitoare „in bezna orbirii”.

Culpa exclusiva in producerea acestui prejudiciu revine inculpatului pentru aceleasi considerente ca si acelea care au stat la baza solutiei din latura penala a cauzei.

Fiind întrunite si celelalte condiţii ale răspunderii civile delictuale aşa cum sunt prevăzute de art. 998-999 Cod civil (existenţa unei fapte ilicite a inculpatului si a legăturii de cauzalitate intre această faptă si prejudiciile suferite de partile civile), instanţa va admite in totalitate acţiunile civile ale partilor civile Spitalul Judeţean de Ugenţă Piteşti si Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti si in parte acţiunea părţii civile S.V., obligându-l pe inculpat să suporte consecinţele păgubitoare ale faptelor sale, potrivit dispoziţiilor art. 14 si art. 346 C.p.p..

Ca o consecinţă a condamnarii, inculpatul D.D. va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat in cauză, potrivit dispoziţiilor art. 191 C.p.p. iar in baza art. 193 C.p.p. se va respinge ca nefondata cererea partii vatamate de acordare a cheltuielilor judiciare ocazionate de proces, acestea nefiind dovedite in vreun fel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul D.D. la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 2 C.p., împotriva părţii vătămate S.V..

Executarea pedepsei se va face în condiţiile art. 57 C.p..

În baza art. 71 C.p., pe durata executării pedepsei interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b C.p..

În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. şi art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006 admite acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Judeţean de Ugenţă Piteşti şi obligă pe inculpatul D.D. să-i achite suma de 3.755,14 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. şi art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006 admite acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, şi obligă pe inculpatul D.D. să-i achite suma de 7.753 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

In baza art. 14 si art. 346 C.p.p. admite în parte acţiunea civilă a părţii civile S.V. şi obligă pe inculpatul D.D. să-i achite suma de 100.000 Euro – echivalentul în lei la cursul BNR la data efectivă a plăţii, cu titlu de despăgubiri morale.

In baza art. 191 C.p.p. obligă pe inculpat să achite suma de 1.450 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

În baza art. 193 C.p.p. respinge cererea părţii vătămate de acordarea a cheltuielilor judiciare ocazionate de proces.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru inculpat şi partea vătămată şi de la comunicare pentru părţile civile Spitalul Judeţean de Ugenţă Piteşti şi Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice.

Pronunţată în şedinţa publică de la 09 Decembrie 2010.

Preşedinte,

G.A.

Grefier,

M.R.

8

Domenii speta

Spete similare