Constatare nulitate titlu de proprietate, putere de lucru judecat derivata dintr-o judecata anterioara avand acelasi obiect, introdusa la cererea unui alt reclamant

 Prin sentinţa civilă nr. 2690/22.02.2010 s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de către reclamantul Prefectul Judeţului Iaşi în contradictoriu cu pârâţii C. T., Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Miroslava şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Iaşi.

 Prima instanta a retinut ca autorul pârâtului a lucrat începând cu anul 1962 la GAS Copou, începând cu anul 1972 la IAS Copou, în anul 1982 la IAS Iaşi – până în anul 1993 la S.C. „Agromixt” Iaşi, iar la data de la data de 09.06.1992 s-a constituit pe numele acestuia dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 500 de mp., situata pe teritoriul comunei Miroslava, ocazie cu care s-a emis Titlul de proprietate nr. 82616/1992, titlu ce a fost transcris la data de 19.08.1992 la Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara Iaşi.

Anterior iniţierii prezentei acţiuni, o acţiune similară ce a avuta ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 82616/1992 emis pe numele Clima V. Victor pentru terenul în suprafaţă de 5000 mp, formulată de către Primarul comunei Miroslava a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 2203/19.02.2008 a Judecătoriei Iaşi a devenit irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr. 1667/16.09.2008 a Tribunalului Iaşi .

 Raportat la dispoziţiile legale aplicabile în materie, la actele depuse dar şi observând practica judiciară, instanţa reţine că legea instituie în principal o condiţie legată de calitatea de lucrător în cooperativă şi apoi o condiţie ce ţine de perioada lucrată, care să fie de minim trei ani, apreciind că, această perioadă minimă este suficientă pentru a da dreptul lucrătorului să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, în condiţiile în care se stabileşte în localitate .

 Ori, din adeverinţa nr. 5091/16.11.2007 emisă de Primăria comunei Săuceşti şi carnetul de muncă seri S g nr. 133588 ( filele 34, 40 – 54 dosar nr. 13082/245/2007), reiese cu certitudine faptul că autorului pârâtului Clima Teodor, a lucrat începând cu anul 1962 la GAS Copou, începând cu anul 1972 la IAS Copou, în anul 1982 la IAS Iaşi – până în anul 1993 la S.C. „Agromixt” Iaşi

 Reclamantul nu poate invoca inopozabilitatea acestei hotărâri, deoarece statuările unor hotărâri irevocabile, cu valoare de prezumţii legale, se răsfrâng în mod indirect şi asupra terţilor, iar instanţa cu atât mai puţin nu poate face abstracţie de hotărârile judecătoreşti menţionate .

 Ca element nou apărut în ordinea juridică şi în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terţi, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei .

 Aceasta sentinta a fost recurata de reclamantul Prefectul Judetului Iasi, care a aratat ca beneficiarul titlului de proprietate nu a avut calitatea de cooperator, nu a lucrat în orice mod, ca angajat în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste. Acesta a lucrat la Întreprinderea Agricolă de Stat Iaşi; că terenul pentru care s-a făcut constituirea dreptului de proprietate reprezintă proprietate de stat (IAS Miroslava). Acest teren nu face parte din categoria terenurilor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 18/1999, forma iniţială, adică terenuri aflate la dispoziţia – rezerva Comisiei locale de fond funciar Miroslava ci din terenul care se află în proprietatea statului şi administrarea Întreprinderii Agricole de Stat Miroslava.

Susţine că instanţa de fond a apreciat greşit că această condiţie nu era obligatorie la momentul emiterii titlului de proprietate deoarece legea permitea şi ulterior să se stabilească în localitate. Nici în această situaţie nu s-a făcut dovada că domnul Clima Victor şi-a stabilit măcar ulterior domiciliul în comuna Miroslava.

Arată de asemenea că nu există o declaraţie în scris a beneficiarului terenului că nu mai deţine teren şi în alte localităţi şi că nu se poate reţine că greşita întocmire a documentaţiei sau neîntocmire acesteia nu poate atrage o nulitate a titlului de proprietate.

In opinie majoritara, Tribunalul a respins recursul declarat de Prefectul Judetului Iasi, retinandu-se ca în mod legal şi temeinic instanţa de fond a constatat ca fiind prezumată operaţiunea de validare, ca procedură administrativă prevăzută de Legea 18/1991, nefiindu-i imputabilă pârâtului greşita întocmire a documentaţiei prealabile emiterii titlului de proprietate nr. 82616/1992 de către autorităţile competente.

Instanţa de recurs reţine că aceleaşi motive de nulitate a titlului de proprietate contestat în prezenta cauză au fost invocate şi în dosarul nr. 13082/245/2007 al Judecătoriei Iaşi, cererea formulată de Primarul comunei Miroslava în calitate de preşedinte al Comisiei comunale Miroslava de fond funciar fiind respinsă prin sentinţa civilă nr. 2203/19.02.2008 rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 1667/16.09.2008 a Tribunalului Iaşi.

Ori a da curs cererii recurentului Prefectul Judeţului Iaşi ar echivala cu nesocotirea statuărilor unei hotărâri irevocabile şi ar conduce la înfrângerea principiului securităţii raporturilor juridice.

 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant în considerarea prezumţiei de validitate că ceea ce a primit o dezlegare printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă se consideră că exprimă adevărul şi judecata nu mai poate fi reluată (res judicata jud veritate habetur). Curtea a reamintit în repetate rânduri că principiul securităţii raporturilor juridice implică respectarea principiului conform căruia nici o persoană nu este îndreptăţită să solicite o nouă analiză a cauzei spre a se înfrânge cele statuate irevocabil decât în circumstanţe excepţionale care nu au fost probate în cauză.

 Tribunalul constată că cele statuate în cuprinsul sentinţei civile nr.2203/19.02.2008 reprezintă un „bun” în accepţiunea art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO. Astfel în cauza Filipescu vs România Curtea a apreciat că cele reţinute în cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile sunt producătoare de efecte juridice şi sunt opozabile statului emitent al actului contestat.

 Tribunalul notează, în speţa dedusă judecăţii, că autorităţile administrative aveau obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea 18/1991 anterior emiterii titlului de proprietate şi nu la o perioadă de 16 ani de la data eliberării acestui titlu şi ulterior înscrierii acestuia în cartea funciară. Ori Prefectul judeţului Iaşi, în calitate de reprezentant al Comisiei Judeţene Iaşi a semnat titlul de proprietate nr. 82616/1992 anterior emiterii acestuia la 09.06.1992, şi după verificarea condiţiilor prevăzute de lege şi a documentaţiei prealabile obligatorii.

 Tribunalul reţine că în cauza Toşcuţă vs. România s-a reţinut că anularea titlurilor de proprietate pentru motive întemeiate exclusiv pe fapte imputabile autorităţilor şi fără ca beneficiarii titlurilor anulate să primească o despăgubile echitabilă sau un teren echivalent, chiar şi dacă s-ar putea demonstra că serveşte unei cauze de interes public, constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1, impunând beneficiarilor titlurilor o sarcină specială şi exorbitantă care rupe echilibrul între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului.

 Considerentele opiniei separate -în sensul admiterii recursului Prefectului, al modificării sentinţei şi al admiterii acţiunii în nulitatea titlului de prorietate- au fost:

 Puterea lucrului judecat nu exista decat atunci cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este fundamentata pe aceeasi cauza si este formulata de aceleasi parti. Cea din urma conditie nu este indeplinita, deoarece actiunea anterioara a fost promovata de un alt reclamant- Primarul Comunei Miroslava, iar Prefectului Judetului Iasi nu ii poate fi opusa autoritatea de lucru judecata derivata dintr-o judecata la care nu a participat in calitate de parte.

 Puteau forma obiectul procedurii constituirii dreptului de proprietate doar terenurile din patrimoniul CAP ori terenurile proprietate de stat aflate in folosinta CAP, in timp ce in speta, solicitantului Clima V. Victor i-a fost atribuit in proprietate teren proprietate de stat, administrat de fosta IAS Miroslava, deci teren exclus din campul de aplicabilitate al art. 19 din Legea nr. 18/1991.

 Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate in domeniul public sau privat al statului, ori in domeniul public sau privat al comunelor, oraselor sau municipiilor constituie motiv de nulitate absoluta prevazut de art.III alin.1 lit.b din Legea nr. 169/1997.

 Mai mult, beneficiarul constituirii dreptului de proprietate nu a avut calitatea de membru cooperator in Cooperativa Agricola de Productie Miroslava, pe raza carei comune i s-a constitutit nelegal dreptul de proprietate, ci in C.A.P. Saucesti, judetul Bacau. De altfel actul de constituire a avut la baza nu calitatea de membru coperator, ci pe aceea de specialist (inginer) in cadrul fostei IAS Iasi, calitate exclusa de la aplicabilitatea dispozitiilor art. art. 19 din Legea nr. 18/1991.

 Nu s-a facut dovada domiciliului sau a intentiei solicitantului de a-si stabili domiciliul in localitatea in care i se constituie dreptul de proprietate, adica pe raza comunei Miroslava.

Domenii speta

Spete similare