Surprinderea inculpatului în timp ce încerca să fure şi lovirea părţii vătămate, urmată de fuga de la locul faptei înainte de lua efectiv bunul constituie tentativă la infracţiunea de tâlhărie şi nu tâlhărie în formă consumată.

Sentinţă penală 205 din 05.07.2011


Surprinderea inculpatului în timp ce încerca să fure şi lovirea părţii vătămate, urmată de fuga de la locul faptei înainte de lua efectiv bunul constituie tentativă la infracţiunea de tâlhărie şi nu tâlhărie în formă consumată.

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria a fost trimis în judecată inculpatul  X pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1 şi 2 lit. b din Cod penal.

În esenţă, prin actul de inculpare, s-a reţinut că noaptea, inculpatul a incercat să sustragă bunuri din magazine si fiind surprins, prin violenţă asupra părtii vătămate A, si-a asigurat scăparea de la locul săvârsirii faptei.

Fiind audiat în prezenţa apărătorului desemnat  din oficiu, inculpatul  a recunoscut in totalitate săvârşirea faptei, solicitând judecarea conform art.320 indice 1 din Codul de Procedură Penală, motiv pentru care judecarea  laturii penale va fi realizată în temeiul probelor administrate in faza de urmărire penală, despre care inculpatul a declarat că le cunoaşte si le însuşeşte in totalitate.

Inculpatul nu a cunoscut partea vătămată  anterior producerii incidentului.

Noaptea, până în jurul orelor 02.00 a consumat băuturi alcoolice după care a plecat pe jos, intentionând, conform declaratiei dată in faza de urmărire penală, să ajungă in statia C.F. Ajungând in zona pietei agroalimentare inculpatul s-a hotărât să sustragă bunuri de la o societate al cărei magazin de desfacere este amplasat in curtea părtii vătămate A.

Pentru a putea pătrunde in magazinul vizat, inculpatul a spart un geam lateral, zgomotul produs trezind partea vătămată, care a iesit din locuinţă, a mers la usa de acces din spatele magazinului, aflată in interiorul curtii sale, de la care avea cheia, sotia sa fiind angajată ca vânzătoare la această societate.

Partea vătămată a descuiat usa din spate a magazinului, a pătruns in interior si, luminând zona cu o lanternă, a văzut geamul spart. Indreptându-se spre geamul spart, l-a văzut ghemuit lângă tejgheaua din lemn, pe inculpat.

Deoarece a fost descoperit, inculpatul s-a ridicat brusc, a îmbrâncit-o pe partea vătămată si a lovit-o peste faţă cu palma, iar victima a reusit să-l lovească peste spate cu un levier, pe care il luase, in prealabil, asupra sa.

Inculpatul a reusit să fugă, ulterior acestei lovituri primite, de la locul faptei retinute.

Cu ocazia cercetării la fata locului, de pe fragmentele de sticlă din geamul spart, au fost descoperite si ridicate urme papilare. In urma anlizării acestora, s-a stabilit că provin de la degetele de la mâna stângă a inculpatului, respectiv de la degetul mare de la mâna dreaptă a acestuia.

În actul de sesizare al instantei, procurorul a retinut că inculpatul a negat că ar fi reusit să sustragă tuburile motiv pentru care a retinut că fapta comisă de inculpat ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de tentativă la tâlhărie. Totusi trimiterea in judecată  s-a făcut pentru infractiunea de tâlhărie in formă consumată.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut atitudine sinceră, recunoscând fapta comisă, motivand că a imbrâncit partea vătămată pentru a-si asigura scăparea, nelovind-o intentionat, intrucât fusese bătut de aceasta cu un levier, in momentul depistării lui in incinta magazinului, pozitie procesuală avută inclusiv cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.

Atitudine  de recunoastere in totalitate a faptei, astfel cum a fost retinută in actul de sesizare a instantei, a avut inculpatul şi în faza de judecată, declaraţia de recunoaştere, administrată conform art.320 indice 1 din CPPenală, fiind consemnată si ataşată, ca probă,  la dosarul cauzei.

Având în vedere că în rechizitoriu s-a reţinut că inculpatul este cercetat pentru infracţiunea de tâlhărie, apărătorul a solicitat, după constatarea regularităţii actului de sesizare, în baza art. 195 Cod procedură penală, îndreptarea erorii materiale, strecurată în rechizitoriu, în sensul că acesta trebuie cercetat pentru infracţiunea de tentativă de tâlhărie. 

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că în sarcina inculpatului trebuia să se reţină infracţiunea de tentativă de tâlhărie, a solicitat punerea în discuţie a  schimbarii încadrării juridice, din art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal, în art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal.

Instanţa, a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice, din art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal, în art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal si, a dispus schimbarea încadrării juridice, din art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal, în art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b Cod penal.

Sentinţa a rămas definitivă la data de 25.07.2011.