Plângere împoriva hotărârii comisiei judeţene de fond funciar. stabilirea calităţii de moştenitor.

Prin cererea înregistrata pe rol sub nr. 17571/2006, reclamanta AM a chemat în judecata pârâta Comisia judeteana de fond funciar Iasi, formulând plângere împotriva hotarârii nr. -/2006, prin care i s-a respins contestatia împotriva propunerii Comisiei locale Miroslava de invalidare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Solicita desfiintarea hotarârii, admiterea contestatiei sale, cu consecinta validarii cererii de stabilire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 100 ha teren forestier, 4,35 ha padure si 13 ha teren arabil.

În motivarea cererii, reclamanta arata ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate sub nr. -/2005 la Comisia locala de fond funciar Miroslava pentru aceste suprafete de teren, iar Comisia a formulat propunere de invalidare. Contestatia împotriva propunerii a fost înregistrata sub nr. -/2006 la Comisia locala Miroslava.

Prin hotarârea nr. -/14.06.2006, Comisia judeteana de fond funciar Iasi respinge contestatia, motivând ca nu s-a facut dovada calitatii de mostenitor dupa NM SI NG.

Apreciaza ca aceasta hotarâre este data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii. Astfel, art. 13 din Legea 18/1991 prevede posibilitatea stabilirii filiatiei în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, precum si posibilitatea dovedirii calitatii de mostenitor cu orice proba. În temeiul acestor dispozitii legale a formulat cerere de reconstituire atât în 1991 cât si în 1997, iar comisiile de aplicare a legilor funciare i-au recunoscut calitatea de mostenitor. Astfel, aceasta calitate rezulta din declaratiile martorilor G.D. si L.P., precum si testamentul olograf al lui B.M. din 1975. În consecinta, i s-a recunoscut dreptul de proprietate prin deciziile nr. -/1991 si -/1992, prin care i s-a acordat dreptul de proprietate în actiuni, si ulterior i s-a eliberat titlul de proprietate nr. -/2001. Acest titlu a facut obiectul a doua actiuni în constatarea nulitatii absolute, conexate si rezolvate irevocabil prin decizia civila nr. 379/2004 a Tribunalului Iasi. În acest dosar, a fost formulata cerere de interventie numita N.S., o alta mostenitoare a acelorasi autori.

Pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta de teren de la 10 ha la 50 ha de pe urma lui N.G., au formulat cerere atât ea, cât si N.S., cereri validate prin hotarârea nr. -/2000, în sensul acordarii unei suprafete de 15 ha reclamantei si 25 ha lui N.S.. Calitatea sa de fiica a lui N.G. nu a fost contestata pâna la emiterea titlului -/2001 nici de fratele sau, N.M., nici de cumnata sa, N.S.. Este de notorietate ca este fiica naturala a lui N.G. si a beneficiat de posesia de stat a unui copil legitim al sotilor N.G. si B.M., purtând numele de familie al sotiei lui N.G., a fost crescuta si îngrijita de acestia împreuna cu cei doi copii rezultati din casatorie, a fost tratata ca un copil legitim.

Atunci când stabilirea rudeniei se face în alte scopuri decât acelea de stare civila, este admisibil a se face oricând dovada filiatiei, cum este cazul de fata, unde nu se pretinde un efect de stare civila, ci doar stabilirea vocatiei la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991.

Conform art. 13 din Legea 18/1991, se considera repusa în termenul de acceptare a mostenirii.

În cauza au fost formulate cerere de interventie în interesul pârâtului si de interventie în interes propriu de catre N.S., cereri care nu au fost admise în principiu, dat fiind obiectul actiunii, care este o cale de atac împotriva unei hotarâri a Comisiei judetene de fond funciar care a solutionat cererea reclamantei de reconstituire.

Reclamanta si-a formulat în dovedire probele cu înscrisuri, martori si expertiza ADN, instanta constatând utile si pertinente cauzei, fata de dispozitiile art. 13 din Legea 18/1991 si teza probatorie propusa(ca este fiica lui N.G. si B.M.)doar probele cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine:

Prin hotarârea nr. -/14.06.2006, Comisia judeteana de fond funciar Iasi a respins contestatia reclamantei, privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la 100 ha teren forestier, si 4,35 ha teren agricol.

Motivarea Comisiei prevede ca cererea de reconstituire nu este întemeiata si îndreptatita, întrucât nu s-a facut dovada calitatii de mostenitor a reclamantei fata de N.G. si B.M..

Cererea de reconstituire formulata de reclamanta în 2005 a fost facuta în calitate de mostenitoare a numitilor N.G.si B.M. si Comisia locala de fond funciar Miroslava a propus invalidarea.

Potrivit art. 13 din Legea 18/1991, calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotarârii judecatoresti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au gasit în circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

În speta, din înscrisurile aflate la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate, rezulta ca exista certificat de mostenitor de pe urma defunctilor N.G. si B.M., si ca mostenitor al acestora este N.M..

De asemenea, din certificatul de nastere al reclamantei rezulta ca reclamanta are parinti necunoscuti.

"Testamentul olograf"al lui B.M. invocat de reclamanta nu are valoarea unei recunoasteri(mentioneaza B.M. ca fata este "crescuta de mine"), dupa cum nici procesul verbal pentru copil gasit din 1939 nu are valoarea unei adoptii.

Nici unul dintre înscrisurile depuse de reclamanta nu probeaza calitatea de mostenitoare a reclamantei dupa numitii B.M. si N.S., ci, mai mult, din înscrisurile dosarului rezulta ca mostenitor al acestora este N.M..

A se naste în sarcina Comisiilor de fond funciar obligatia de a combate înscrisurile de care dispun prin administrarea unor probe în stabilirea unei filiatii în favoarea reclamantei, asa cum aceasta sugereaza, este mai presus de vointa legii. Articolul 13 invocat sub nici o forma nu permite posibilitatea stabilirii filiatiei în cadrul procedurii administrative a reconstituirii dreptului de proprietate, el doar permite administrarea oricarui mijloc de proba pentru dovedirea acceptarii succesiunii, atunci când lipseste certificatul de mostenitor sau hotarârea judecatoreasca, dovada vocatiei la succesiune ramânând în sarcina solicitantului. Procedura administrativa a reconstituirii se desfasoara dupa anumite dispozitii, si reclamanta nu poate pretinde unor institutii cu clare atributii(de verificare a verosimilitatii si caracterului întemeiat al probelor aduse de solicitanti) sa procedeze la înlaturarea înscrisurilor prin "stabilirea filiatiei".

Stabilirea filiatiei se face în conditiile legii, în contradictoriu cu persoanele care pot opune aparari, prin procedura contencioasa, de organe competente.

Faptul ca anterior reclamanta a obtinut hotarâri de validare dupa aceiasi autori nu înlatura obligatia sa de a proba cererea de reconstituire si nu obliga Comisiile de fond funciar la validare în lipsa acestor dovezi.

Au fost de asemenea depuse mai multe hotarâri judecatoresti din care rezulta ca au existat numeroase litigii cu privire la titlurile emise pe numele reclamantei, dar nici una dintre aceste hotarâri nu a transat calitatea reclamantei de mostenitoare.

Prin urmare, instanta retine ca în cauza Comisia judeteana de fond funciar a apreciat corect ca reclamanta nu a facut dovada calitatii de mostenitor fata de N.G. SI B.M. si în mod corect a respins contestatia reclamantei.

Pentru aceste considerente, instanta va respinge plângerea formulata.

Domenii speta

Spete similare