Verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Excluderea probelor nelegal administrate. Audierea avocatului în calitate de martor.

Cuprins pe materii. Verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Excluderea probelor nelegal administrate. Audierea avocatului în calitate de martor. Art. 102 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 102 alin. 2 din Codul de procedură penală, probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Din actele şi lucrările existente în dosarul de urmărire penală, judecătorul constată că la filele 114-117 aflate în volumul I există declaraţiile numitei Ş. D. din data de 28.03.2013 şi 19.08.2013, consemnate în calitate de martor. Judecătorul mai constată faptul că dna Ş. D., în cadrul dosarului penal nr. ….. a avut calitatea de apărător ales al inculpatului S.G.

Potrivit prevederilor art. 46 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 republicată, pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:

„ (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.”

Din actele şi lucrările existente la dosarul de urmărire penală, judecătorul constată că doamna avocat Ş.D. nu a avut dezlegare prealabilă expresă şi scrisă din partea inculpatului S. G., motiv pentru care organele de urmărire penală nu puteau proceda la ascultarea acesteia în calitate de martor, fiind încălcate prevederile art. 116 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură penală.

 (JUDECĂTORIA LIEŞTI, JUDEŢUL GALAŢI, ÎNCHEIERE DIN 05.05.2015 )

Prin rechizitoriul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S. G., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în stare de recidivă, prevăzută de art. 291 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a Cod penal anterior şi art. 5 al. 1 Cod penal actual.

În fapt, s-a retinut că inculpatul S G, în cursul lunii noiembrie 2011a falsificat un număr de 88 facturi fiscale cu scopul de a crea efecte juridice şi respectiv beneficii.

Inculpatul, prin intermediul apărătorului,  a formulat excepţii în termenul legal,  susţinând că probele au fost nelegal administrate. Astfel,  martora Ş.D. în dosarul penal nr. …… al Judecătoriei Lieşti a fost avocatul inculpatului, rezultând astfel că nu poate fi audiată ca martoră în prezenta cauză, pentru a da declaraţii şi informaţii cu privire la aspecte de care a luat la cunoştinţă cu ocazia apărării inculpatului în celalalt dosar. Cum această declaraţie stă la baza întregului dosar de urmărire penală de faţă, s-a solicitat admiterea excepției de nelegalitate şi trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale. Totodată, s-a arătat că rechizitoriul parchetului nu a  luat în considerare  nici decizia pronunţată de ÎCCJ în recursul în interesul legii nr. 65/2007 în care se precizează că infracţiunea complexă de evaziune fiscală  absoarbe infracţiunea de fals şi, prin urmare, şi pe cea de uz de fals. Astfel, în prezenta cauză este vorba de autoritate de lucru judecat , fiind astfel împiedicată punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată potrivit art. 16 alin. 1 lit. i din C.pr.pen.

Judecătorul de cameră preliminară, analizând actele dosarului, a admis în parte cererile şi excepţiile invocate de inculpatul SG, a constatat nelegalitatea administrării probei testimoniale privind pe martora ŞD şi a exclus din materialul probator declaraţiile date de aceasta. Totodată a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. …., emis de  Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, la data de 04.02.2015, legalitatea administrării  celorlalte probe şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Judecătorul de cameră preliminară, a reţinut că: din actele şi lucrările existente în dosarul de urmărire penală, judecătorul constată că la filele 114-117 aflate în volumul I există declaraţiile numitei Ş. D. din data de 28.03.2013 şi 19.08.2013, consemnate în calitate de martor. Judecătorul mai constată faptul că dna Ş. D., în cadrul dosarului penal nr. …… a avut calitatea de apărător ales al inculpatului S.G.

Potrivit prevederilor art. 46 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 republicată, pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:

„ (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.”

Din actele şi lucrările existente la dosarul de urmărire penală, judecătorul constată că doamna avocat Ş.D. nu a avut dezlegare prealabilă expresă şi scrisă din partea inculpatului S. G., motiv pentru care organele de urmărire penală nu puteau proceda la ascultarea acesteia în calitate de martor, fiind încălcate prevederile art. 116 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 102 alin. 2 din Codul de procedură penală, probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Pentru motivele arătate anterior, judecătorul urmează să constate nelegalitatea administrării probei testimoniale privind pe martora Ş. D., cu consecinţa excluderii declaraţiilor aparţinând acesteia din materialul probator existent la dosarul cauzei.

Referitor la excepţia de autoritate de lucru judecat invocată de apărătorul ales al inculpatului, judecătorul constată că aceasta nu poate fi analizată în procedura de cameră preliminară întrucât excede obiectului camerei preliminare, respectiv verificarea competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Această excepţie poate fi analizată în cursul judecăţii după efectuarea cercetării judecătoreşti, urmând a se stabili de către instanţă dacă există o hotărâre judecătorească definitivă, dacă există identitate de persoană între aceea în privinţa căreia s-a pronunţat hotărârea definitivă şi persoana în privința căreia s-a dispus trimiterea în judecată şi dacă există identitate între fapta materială  pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi fapta materială de care este acuzată din nou aceeaşi persoană (identitate de obiect).

Inculpatul a formulat contestaţie împotriva încheierii de şedinţă din data de 5.05.2015 pronunţată de Judecătoria Lieşti în dosarul nr. …...

 Prin încheierea de cameră preliminară din data de 12.06.2015, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Galaţi a respins ca nefondată contestaţia, apreciind că, aşa cum corect a reţinut şi Judecătoria Lieşti, urmărirea penală s-a desfăşurat în mod legal şi temeinic, au fost respectate normele procedurale cu excepţia audierii martorei Ş. D.

S-a constat că s-au administrat mijloace de probă care să confirme situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, mijloacele de probă administrate sunt admise de normele procedural penale iar pe de altă parte au fost respectate toate drepturile inculpatului SG inclusiv dreptul acestuia la apărare.

Aspectele de autoritate de lucru judecat invocate în prezenta contestaţie cale de atac pot fi reiterate la instanţa de fond după administrarea probelor legale şi finalizarea cercetării judecătoreşti.

Domenii speta

Spete similare