Contestatie la executare. Aprecierea gresită a întinderii perioadei pentru care s-a dispus calcularea amenzii procentuale.

Potrivit dispoziţiilor art. 13, alin.(4) din Legea nr. 554/2004, „dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanţă lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlul de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.”

Textul de lege sus enunţat prevede aplicarea sancţiunii de la momentul la care întârzierea este nejustificată, această sintagmă fiind înţeleasă ca data termenului de judecată până la care trebuiau depuse înscrisurile şi nu s-a îndeplinit această obligaţie.

Prin urmare, primul termen de judecată la care documentaţia s-a cerut să fie depusă este cel din data de 03.03.2011, acesta fiind începutul perioadei de sancţionare a Primarului Oraşului [...] pentru neconformarea sa la dispoziţiile instanţei. În ceea ce priveşte întinderea acestei perioade pentru care se justifică aplicarea sancţiunii amenzii, ea a încetat la momentul comunicării documentaţiei la instanţa care a solicitat aceste înscrisuri, data fiind 20.05.2011.

Art. 13 alin.(4) din Legea nr. 554/2004

Prin cererea înregistrată sub nr.4310/256/2012 pe rolul Tribunalului Constan?a (prin declinare de competen?ă de la Judecătoria Medgidia), contestatoarea [...] a solicitat, in contradictoriu cu intimata Administraţia Finanţelor Publice Medgidia, anularea procesului verbal nr. 18053/05.06.2012 şi a tuturor formelor de executare, suspendarea executării silite până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare, cu obligarea la cheltuieli de judecată.

In motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că prin procesul verbal 18053/05.06.2012 emis de intimată, contestatoarea a fost somată să achite suma de 12.739 lei în termen de 15 zile.

Titlul executoriu constă într-o încheiere pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia contencios administrativ, la data de 22.04.2011, prin care contestatoarei i-a fost aplicată amenda judiciară în cuantum de 10% din salariul mediu brut pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina sa, în baza art. 13 din Legea 554/2004. 

Modul de calcul al amenzii a fost stabilit de fapt printr-o adresă precizatoare a Tribunalului Constanţa, ulterior, şi nu de completul de judecată care a dispus amenda, fiind nelegală modalitatea de calcul a amenzii pentru perioada 18.02.2011 – 22.04.2011. Modalitatea de calcul stabilită prin adresă contravine amenzii stabilite de completul de judecată, care a înţeles să amendeze contestatoarea la data de 22.04.2012, şi nu pentru o anumită perioadă în timp şi contravine dispoziţiilor art. 13 alin 4 din Lg. 554/2004.

La termenul din 23.10.2012, la interpelarea instanţei, contestatoarea, prin apărător, a precizat că acţiunea cu prinde atât contestaţie la titlu cât şi contestaţie la executare.

Prin sentinţa civilă nr.3521/23.10.2012, instanţa a dispus disjungerea cauzei având ca obiect contestaţie la executare de cauza ce are ca obiect contestaţie la titlu, ?i declinarea competen?ei in favoarea Tribunalului Constan?a cu privire la soluţionarea contestaţiei la titlu.

In speţă, instanţa a constatat ca instanţa de executare este Judecătoria Medgidia pentru a soluţiona contestaţia împotriva executării silite şi a actelor de executare subsecvente.

Fiind vorba de instanţe de grad diferit, ce atrag competenţa de ordine publică, deci implicit cauzele nu pot fi conexate,  instanţa a declinat cauza -  contestaţie la titlu – în favoarea Tribunalului Constanţa şi a disjuns contestaţia la executare – în ceea ce priveşte anularea actelor de executare – cu consecinţa formării unui nou dosar şi menţinerea spre judecare de către Judecătoria Medgidia.

Prin sentinţa civilă nr.3448 din 20.06.2013 Tribunalul Constanţa a respins  cererea formulată de reclamanta [...] - Primarul Oraşului [...], în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice Medgidia, ca nefondată.

Pentru a pronunţa astfel prima instanţă a avut în vedere următoarele:

In dosarul nr. 16761/118/2010 al Tribunalului Constanta, prin Încheierea din data de 03.03.2011, s-a dispus de către instanţa de judecata emiterea unei adrese către paratul Primarul Oraşului [...], cu menţiunea de a depune la dosarul cauzei documentaţia aferenta emiterii dispoziţiei nr. 386/01.04.2010.

Întrucât paratul nu s-a conformat dispoziţiei instanţei in sensul celor menţionate mai sus, faţă de lipsa documentaţiei aferente dispoziţiei atacate, având în vedere că pârâtul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei şi soluţionarea cu celeritate a cauzei, instanţa a constatat incidenţa disp. art. 13 alin. 4 din Legea 554/2004, motiv pentru care a dispus, la data de 22.04.2011, aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum de 10% din salariu mediu brut Primarului Oraşului [...].

Ulterior, la data de 26.05.2011, pârâtul a depus la dosar documentaţia solicitată de către instanţă.

Împotriva Încheierii din data de 22.04.2011, pârâtul nu a formulat cerere de reexaminare.

Capătul de contestaţie disjuns şi declinat spre soluţionare Tribunalului Constanta reprezintă o contestaţie la titlul executoriu, respectiv încheierea de şedinţă din data de 22.04.2011, prin care contestatoarea invocă motive de netemeinicie a încheierii de şedinţa prin care a fost aplicată amenda judiciară.

Instanţa a constatat că in speţă, prin titlul executoriu, respectiv încheierea de şedinţă din data de 22.04.2011, s-a stabilit cuantumul procentual al amenzii judiciare, in temeiul art. 13 alin. 4 din Legea 554/2004, de 10 % din salariul brut pe economie, iar prin adresa din 07.05.2012, o perioadă determinată, a calculării acestei amenzi, respectiv intre 18.02.2011 (data la care citaţia prin care i se comunica pârâtului obligaţia impusă de către instanţă a fost primită de către pârât, sub semnătură), ?i 22.04.2011 (data la care a fost dispusă măsura amendării de către instanţa de judecată, prin încheiere), cuantumul amenzii fiind cel stabilit in încheierea de şedinţă din data de 22.04.2011.

Ori, intimata AFP Medgidia, prin organul său de executare, avea obligaţia legală, conform Codului de procedură fiscală, să pună in executare titluri executorii comunicate de instanţele judecătoreşti, obligaţie pe care a şi îndeplinit-o, declanşând executarea silită împotriva debitorului [...] – Primarul Oraşului [...], urmare a Încheierii din 22.04.2011, emisă de Tribunalul Constan?a – SCAF, cu adresa nr. 16761/118/2010 din 07.05.2012 ?i înregistrată sub nr. 17625/30.05.2012.

Având in vedere că in speţă nu s-a identificat nicio încălcare a legii in ceea ce priveşte modalitatea de calcul al amenzii judiciare aplicate debitorului [...] – Primarul Oraşului [...], amenda fiind in mod corect aplicata pentru perioada in care Primarul Oraşului [...] nu si-a îndeplinit obligaţia impusă de către instanţă, respectiv de la data primei citări ?i până la data amendării de către instanţă, debitorul in cauză neformulând nici cerere de reexaminare in acest sens, instanţa a respins cererea formulată de către reclamant, ca nefondată.

Împotriva acestei hotărârii în termen legal a formulat recurs reclamanta [...] – Primarul Oraşului [...] care a criticat-o pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectele:

Tribunalul Constan?a a greşit în tot raţionamentul logic ?i juridic ?i a pronunţat o hotărâre neconformă realităţii si legii.

Primarul şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă ?i a comunicat acesteia documentaţia la data de 7 martie 2011.

Calculul amenzii se face pentru perioada 18.02.2011 - 22.04.2011 fără a se observa faptul că obligaţia a fost îndeplinită, in cel mai pesimist caz, la data de 07.03.2011, nu la data de 22.04.2011.

Faptul că documentaţia nu a ajuns la completul de judecată de la registratura nu reprezintă culpa contestatoarei.

In al doilea rând, arată că reclamanta a fost amendata de Tribunalul Constanta - Secţia de contencios administrativ in data de 22 aprilie 2011 prin încheierea de la acel termen, dar in dosarul nr. 16761/118/2010, dosar soluţionat irevocabil la data de 20.02.2012 de Curtea de Apel Constan?a.

Potrivit încheierii din data de 22 aprilie 2011 reclamanta a fost amendată cu amendă in cuantum de 10% din salariul mediu brut pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă pana la acea dată, respectiv 22.04.2011.

 Din acest punct de vedere apare ca nelegală modalitatea de calcul a amenzii pentru perioada 18.02.2011 – 22.04.2011, luându-se in considerare doar precizările Tribunalului Constan?a din adresă, ca instituţie publică in acest caz, nu ca instanţă de judecată, întrucât dosarul s-a soluţionat irevocabil de Curtea de Apel Constan?a la data de 20.02.2012.

Întinderea titlului executoriu, încheierea din 22.04.2011, trebuia lămurită de Tribunalul Constan?a, instan?a investită cu cererea în contestaţie la titlu.

Precizările Tribunalului Constan?a, care au stat la baza întocmirii procesului verbal de calcul al amenzii, trebuiau cenzurate de instanţa de fond in cadrul cererii de lămurire a întinderii încheierii din 22.04.2011.

Nu a realizat acest lucru in condiţiile in care încheierea din 22.04.2011 nu reţine vreo perioada de calcul.

Potrivit adresei Tribunalului Constan?a din data de 07.05.2012 - amenda, in lipsa unor alte dispoziţii din încheierea din data de 22.04.2011, urmează a se executa pentru perioada 18.02.2011 - 22.04.2011, în condiţiile in care completul de judecată, ?i nu structura administrativă a tribunalului, a dispus amendarea reclamantei doar cu 10% din salariul mediu brut pe ?ară.

Prin adresa din 07.05.2012 a Tribunalului Constan?a, acesta îşi depăşeşte atribuţiile de instituţie publică, întrucât dosarul a fost finalizat ?i se consideră competent să impună sancţiuni dincolo de lege.

Sancţiunea este una singură, ?i anume aceea stabilită de completul de judecată la data de 22.04.2011, nu de reprezentantul instituţional al tribunalului.

Trebuie făcută diferenţa intre completul de judecată ?i cel care are competen?a, potrivit art. 13 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, de a stabili sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse subiecţilor din dosarele aflate pe rolul instanţelor, pe de o parte, iar pe de altă parte ?i de reprezentantul instituţional al Tribunalului Constan?a care, prin adresa din 07.05.2012, s-a substituit completului de judecată.

Din punct de vedere instituţional, reprezentantul tribunalului nu poate stabili amenzi dincolo de prevederile legale in vigoare.

Temeiul legal al amenzii aplicate in baza art. 13 alin. 4 din legea contenciosului administrativ poate fi avut in vedere numai de completul de judecată legal constituit.

Adresa din 07.05.2012 a Tribunalului Constan?a nu reprezintă o hotărâre a unui complet legal constituit astăzi pentru dosarul nr. 16761/118/2011, iar instanţa de fond trebuia să lămurească întinderea titlului in raport de actele dosarului si prevederile legale în vigoare.

Invocând adresa Tribunalului Constan?a, ?i nu încheierea din 22.04.2011, pârâta AFP a calculat greşit cuantumul amenzii.

Nu există temei legal pentru stabilirea unei amenzi, aşa cum face reprezentantul administrativ al Tribunalului pentru perioada 18.02.2011 – 22.04.2011, în condiţiile in care art. 13 alin. 4 este la dispoziţia unui complet de judecată legal constituit.

 In al treilea rând, perioada pentru care se solicita calcularea amenzii începe la 18.02.2011 (data la care a ajuns citaţia la Primăria [...]) ?i se termină la data de 22.04.2011 (data la care a fost amendat Primarul oraşului prin încheiere).

Tribunalul, din eroare, a indicat pârâtului această perioadă pentru calculul amenzii întrucât contravine dispoziţiilor completului de judecată de la acea vreme ?i care a înţeles să amendeze primarul la data de 22.04.2011, nu pentru perioada 18.02.2011 - 22.03.2011.

Până la data de 22.04.2011 au fost transmise atât citaţia pentru 03.03.2011, cât ?i adresa din 16.03.2011. Documentaţia  a ajuns pe 07.03.2011.

Este contrar legii să dispui la data de 07.05.2011 pentru ceea ce s-a stabilit in data de 22.04.2011.

Adresa din 07.05.2012 a Tribunalului Constan?a reprezintă o decizie dincolo de lege întrucât vine cu o hotărâre suplimentară intr-un dosar deja soluţionat irevocabil.

Din punct de vedere administrativ, tribunalul nu poate săvârşi acte într-un dosar soluţionat irevocabil ?i, mai mult decât atât, intr-un dosar aflat in responsabilitatea unui complet legal constituit.

Adresa din 07.05.2012 nu reprezintă o hotărâre a unui complet de judecată legal constituit, iar in raport, indicaţiile cuprinse in această adresă nu puteau fi luate in considerare de pârâta Administraţia Finanţelor Publice Medgidia.

Intimata pârâtă Administraţia Finanţelor Publice Medgidia a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului şi păstrarea soluţiei primei instanţe, învederând că în motivarea recursului nu este invocată, cu argumente legale, vreo încălcare a legii în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a executării silite, actele de executare îndeplinind condiţiile de fond şi formă prevăzute de lege.

Curtea, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, reţine caracterul său fondat pentru următoarele considerente:

Instanţa competentă, respectiv Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost învestită cu soluţionarea unei contestaţii la titlu, în considerarea faptului că aceasta a emis respectivul titlu executoriu.

Potrivit dispoziţiilor art. 13, alin.(4) din Legea nr. 554/2004, „dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanţă lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlul de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.”

Prin rezoluţia stabilită la momentul înregistrării dosarului pe rolul instanţei competente s-a dispus citarea pârâtului Primarul Oraşului [...] cu menţiunea de a depune la dosar documentaţia ce a stat la baza emiterii dispoziţiei nr. 386/01.04.2010, dovada de îndeplinire a procedurii de citare purtând această menţiune.

Textul de lege sus enunţat prevede aplicarea sancţiunii de la momentul la care întârzierea este nejustificată, această sintagmă fiind înţeleasă ca data termenului de judecată până la care trebuiau depuse înscrisurile şi nu s-a îndeplinit această obligaţie.

 Prin urmare, primul termen de judecată la care documentaţia s-a cerut să fie depusă este cel din data de 03.03.2011, acesta fiind începutul perioadei de sancţionare a Primarului Oraşului [...] pentru neconformarea sa la dispoziţiile instanţei. În ceea ce priveşte întinderea acestei perioade pentru care se justifică aplicarea sancţiunii amenzii, ea a încetat la momentul comunicării documentaţiei la instanţa care a solicitat aceste înscrisuri, data fiind 20.05.2011.

În raport de aceste considerente, Curtea reţine că judecătorul primei instanţe a apreciat eronat întinderea perioadei pentru care s-a dispus calcularea amenzii procentuale, menţinând perioada calculată de organul fiscal la punerea în executare a încheierii de şedinţă prin care s-a dispus amendarea recurentei.

 Pentru cele anterior reţinute, în raport de dispoziţiile art.312, alin.(3) teza IV CPC, Curtea va admite recursul declarat de recurenta contestatoare, în considerarea dispoziţiilor art. 3041 Cod proc. civ., fapt pentru care va modifica în tot sentinţa atacată, în sensul stabilirii întinderii titlului executoriu pentru amenda aplicată prin încheierea de şedinţă din 22.04.2011 ca fiind 03.03.2011- 20.05.2011.

Domenii speta

Spete similare