Prin sentinţa nr. 393 din 20 martie 2014 pronunţată de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă în dosarul nr. 7379/40/2012, s-au respins excepţiile lipsei de obiect a cererii şi a prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantei SC„ P’S” SRL Botoşani; s-a admis, în parte, acţiunea în pretenţii băneşti formulată de reclamantă - reprezentată prin lichidator judiciar CII G. D. împotriva pârâtei SC„E E” SA Botoşani şi a fost obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 117.992,065 lei, cu titlu de preţ, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată începând cu data de 27.09.2012 şi până la data plăţii efective şi suma de 5700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată; de asemenea, s-au respins, ca nefondate, capătul din cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei la plata daunelor interese de 800 lei/lună şi cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia nr. 78 din 12 martie 2015, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a civilă a respins, ca tardiv, recursul declarat de pârâtă şi ca inadmisibilă, aderarea la apel formulată de reclamantă, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.100 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, contestatoarea SC„E E” SA Botoşani a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe disp. art. 318 alin. 1 teza I Cod proc. civ.
În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat, în esenţă, că decizia pronunţată de instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli involuntare de ordin formal, procedural, care constă în aplicarea greşită a unor norme procedurale speciale, referitoare la termenul de recurs şi la modul de calcul al acestuia, reglementate de disp. art. 287 din OUG nr. 34/2006, actualizată la nivelul anului 2012, în condiţiile în care litigiul dedus judecăţii a fost guvernat de disp. Codului de proc. civ.
Examinând legalitatea deciziei atacate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a criticilor invocate, Curtea constată contestaţia nefondată, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, potrivit art. 318 alin. 1 teza I VCod proc. civ., „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea este rezultatul unei greşeli materiale (…)”.
Textul legal citat, reglementează în termeni imperativi, de strictă interpretare şi aplicare, contestaţia în anulare specială, cale extraordinară de atac, de retractare, deschisă exclusiv pentru motivul vizând săvârşirea de către instanţa de recurs a unei greşeli materiale.
În sensul art. 318 VCod proc. civ., „greşeală materială” înseamnă greşeală evidentă de ordin procedural, în legătură cu aspectele formale ale judecăţii, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă darea unei soluţii greşite. Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greşeală pe care o comite instanţa prin confundarea unor elemente importante, esenţiale, sau a unor date materiale şi care determină soluţia pronunţată. Prin urmare, greşelile instanţei de recurs, care deschid calea contestaţiei în anulare, sunt greşeli de fapt şi nu greşeli de judecată, de apreciere a probelor, ori de interpretare a dispoziţiilor legale.
În speţă, contestatoarea a înţeles practic să critice pe calea contestaţiei în anulare de faţă temeiurile juridice în baza cărora instanţele au procedat la soluţionarea raportului juridic litigios, respectiv OUG nr. 34/2006, cu consecinţa pretinsei neincidenţe în cauză a termenului special de recurs de 5 zile calculat de la comunicarea hotărârii primei instanţe, ci a celui comun, de 15 zile de la comunicarea aceleiaşi hotărâri.
O astfel de abordare echivalează cu invocarea unei greşeli de judecată şi nu a unei simple erori materiale, în legătură cu aspectul formal al judecăţii recursului, referitor la respingerea greşită a acestuia, ca tardiv, deşi recursul ar fi fost depus în termen, ceea ce nu poate fi primit, întrucât ar fi necesară reexaminarea fondului cauzei şi reinterpretarea unor dispoziţii legale.
Legiuitorul nu a urmărit să deschidă părţilor calea recursului la recurs, care să fie soluţionat de aceeaşi instanţă, sub motivul stabilirii eronate a situaţiei de fapt, aspectele invocate de contestatoare intrând deja în puterea lucrului judecat.
În altă ordine de idei, cu referire strictă la modalitatea de calcul al termenului legal de 5 zile de exercitare a căii de atac, singur aspect care s-ar circumscrie potenţialei „greşeli materiale” invocate, Curtea constată că reţinerea excepţiei tardivităţii recursului nu a fost rezultatul unei greşeli materiale.
Astfel, potrivit art. 28716 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, iar conform art. 3 lit. z) din acelaşi act normativ, prin termenul „zile” se înţeleg „zilele calendaristice, în afara cazului în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare; termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată în calculul termenului […]”.
Ori, în speţă, nefiind contestate datele de comunicare a sentinţei – 11.06.2014 şi, respectiv, de depunere la Oficiul poştal a căii de atac de către prezenta contestatoare – 26.06.2014, este evident că, termenul de 5 zile, calculat în maniera statuată imperativ de dispoziţiile legale citate şi care exclud implicit modalitatea de calcul pe zile libere, a fost depăşit.
Faţă de cele ce preced, văzând că nu este dat motivul de contestaţie invocat, Curtea, în temeiul art. 319-320 VCod proc. civ., va respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.
Având în vedere disp. art. 274 VCod proc. civ., culpa procesuală reţinându-se în sarcina contestatoarei, ca parte căzută în pretenţii, aceasta va fi obligată să plătească intimatei SC„ P’S” SRL Botoşani suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată din această fază procesuală, reprezentând onorar avocat, justificată cu chitanţa de la fila 46 dosar.
Curtea de Apel Bacău
CONTESTAŢIE ÎN ANULARE.ADMISIBILITATEA CERERII FORMULATE SEPARAT DE INTERVENIENTUL ÎN INTERES ALĂTURAT UNEI PĂRŢI
Curtea de Apel Bacău
CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI EMISE DE PRIMAR ÎN BAZA LEGII NR.10/2001 PRIN CARE SE CONTESTĂ CUANTUMUL DESPĂGUBIRILOPR ACORDATE
Curtea de Apel Timișoara
Contestaţie în anulare. Convenţie de formă
Curtea de Apel Târgu Mureș
Civil - anulare act. Potrivit art. 318 Cod procedură civilă contestaţia în anulare reprezintă o cale de atac extraordinară, care poate fi primită fie pentru că dezlegările date de către instanţa de recurs sunt rezultatul unor greşeli materiale, fie pentru
Tribunalul Constanța
Statuarea asupra caracterului obligaţiilor instituite prin titlul executor, stabilirea că în mod greşit s-a făcut trimitere la dispoziţiile unei legi, în condiţiile în care erau aplicabile dispoziţiile altei legi,precum şi constatarea că în mod greşit s-a