Dosar nr. 216/214/2011*
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA COSTEŞTI
SENTINŢA CIVILĂ NR. 602
Şedinţa publică de la 09 Iunie 2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii C.I., Ş.P. şi Ş.T. pe pârâţii, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR S şi pe intervenienţii G.I., T.F., K G şi GG.F. având ca obiect -fond funciar
INSTANŢA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costeşti la data de 16.01.2011, sub numărul 216/214/2011, reclamantul C.I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar S la întocmirea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate şi înaintarea acestora către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, obligarea pârâtei Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş la emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4500 mp teren conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, obligarea pârâtelor, în caz de refuz, la plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunţa şi până la îndeplinirea obligaţiei.
În motivare, reclamantul a arătat că a solicitat în baza Legii nr. 18/1991 modificată reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren extravilan de 4500 mp situată în com. Săpata, punctul Beghera, jud. Argeş. În baza acestei solicitări, la data de 20.08.2009, i-a fost eliberat procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de teren extravilan de 4500 mp, urmând ca în scurt timp, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata să înainteze toate actele ce au stat la baza emiterii procesului-verbal de punere în posesie către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş pentru a se emite titlul de proprietate. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, reclamantul arată că s.a adresat în mai multe rânduri primarului comunei Săpata (cererile nr.1462/13.05.2010, 1696/03.06.2010 şi 2894/22.09.2010). Răspunsul la aceste cereri a constat în faptul că trebuie efectuate de către comisie o serie de măsurători în teren, acţiune ce se va realiza după ce toţi cei interesaţi, inclusive reclamantul, vor achita o taxă de 100 lei fiecare, taxă pe care reclamantul a achitat-o prin chitanţa nr. 9561/08.06.2010. Mai precizează reclamantul faptul că a fost convocat la sediul Primăriei Săpata, convocare materializată prin procesul-verbal încheiat la data de 05.06.2010, în cuprinsul căruia s-a menţionat faptul că în ziua de 25.10.2010 vor fi efectuate măsurătorile în punctul Beghera, măsurători care nu s-au realizat până la momentul introducererii cererii de chemare în judecată, situaţia sa rămânând incertă. Pârâtele nu au procedat la întocmirea fişei cu date pentru titlul de proprietate, la înaintarea documentaţiei pentru emiterea titlului de proprietate şi efectiv la emiterea titlului pentru suprafaţa de 4500 mp teren extravilan.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 12 din Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 245/2005, art. 5 lit. h, art. 6 lit. f din HG. Nr. 890/2005.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză tehnică de specialitate şi orice alte categorii de probe ce vor rezulta din dezbateri.
La data de 13.04.2011, GG.F. a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu, în contradictoriu cu C.I. şi C E, moşt. Ş I prin procurator C.I., Şuţă P şi Ş T şi Comisia Locală cu Fond Funciar S, prin care a solicitat să se pronunţe nulitatea procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 al Comisiei Locale de Fond Funciar Săpata. Cererea de intervenţie a fost admisă în principiu prin încheierea de şedinţă din 11.05.2011.
În motivarea cererii de intervenţie, intervenienta a arătat faptul că solicită anularea procesului-verbal deoarece comisia nu s-a deplasat la faţa locului, iar pe de altă parte, procesul-verbal îi încalcă dreptul de proprietate pe care îl are conform Titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003. Arată intervenienta faptul că peste terenul său nu pot fi puse în posesie alte persoane, C.I. şi alţii nu au prezentat în instanţă toate actele, mai ales procesul-verbal din 20.08.2009, aceştia solicitând mereu ca la faţa locului să vină o comisie, pentru că el nu ştie unde are terenul, bănuind că terenul se suprapune parţial peste terenul intervenientei.
În drept, a invocat disp. art. III din Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 247/2005.
În dovedire, a solicitat probele admise de lege.
La data de 13.04.2011, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a propus anularea procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 pentru suprafaţa de 4500 mp teren arabil extravilan în punctul Beghera, cerere calificată de instanţă prin încheierea de şedinţă din 11.05.2011 ca fiind o cerere reconvenţională.
La data de 08.06.2011, C.I., C.E., Ş.P. şi Ş.T., în calitate de moştenitori ai autoarei D M, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de intervenţie formulată de G F şi cerere reconvenţională prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută şi parţială a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, emis pe numele autorului T I. D cu moştenitori T D. E, T D.F. şi I P pentru suprafaţa de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera, precum şi constatarea nulităţii absolute a proceselor-verbale de punere în posesie nr. 48 şi 49/10.05.2011 emise de CLFF Săpata pe numele acestora pentru suprafeţele de 3000 mp situată în pct. Beghera cu vecinii la N-drum exploatare, S-Gheorghe Dumitru, E-moşt.Truţă Maria, V-Oancea Maria şi 1000 mp situată în pct. Malul gârlei, cu vecinii la N-moşt Truţă Maria, S-rezervă, E-drum exploatare, V-zăvoi Cotmeana.
În motivare s-a arătat faptul că ulterior punerii în posesie a reclamantului CLFF Săpata în mod nejustificat a efectuat remăsurători, ocazie cu care a pus peste terenul său pe moştenitorii numitului T I. D, precum şi pe intervenienta GG.F., pretinzând că i s-a anulat procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, iar la data de 11.05.2010, intervenienta G F a depus cele două procese-verbale cu nr. 48 şi 49 din 10.05.2011, care îi modifică punerea în posesie anterioară. În mod nelegal s-au eliberat aceste două procese-verbale şi se pretinde că i s-a anulat procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009, deşi această măsură nu are nicio justificare potrivit legii fondului funciar şi nici nu sunt înscrisuri emise în acest sens. Se mai arată că reclamanţii au făcut dovada stăpânirii suprafeţei de 4500 mp menţionată în procesul verbal nr. 3122, în timp ce autorul T I. D nu a deţinut niciodată teren în acel punct, aşa cum rezultă din menţiunile registrului agricol, dar şi din declaraţiile numitelor T M şi T I, care au arătat în mod expres că au fost vecine cu T I. Dumitru de peste 50 de ani şi ştiu că acesta nu a deţinut teren în com. Săpata, punctul Beghera, jud. Argeş. În atare situaţie, apreciază că eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului T.I.D. pentru suprafaţa de 5480 mp în punctul Beghera, ca şi întocmirea celor două procese-verbale cu nr. 48 şi 49 din 10.05.2011, după punerea reclamantului în posesie s-a făcut cu încălcarea legii, intervenientei şi moştenitorilor lui T D neputându-li-se atribui teren în acel punct.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 57 C.pr.civ.
În dovedire, au fost solicitate probele cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.
Prin întâmpinarea depusă la 29.06.2011, intervenienta-pârâtă GG.F. a solicitat respingerea cererii formulate de reclamanţii C.I. şi alţii, întrucât Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a stabilit că procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 nu este întocmit legal, prin nedeplasarea comisiei la faţa locului, iar pe de altă parte acest act încalcă dreptul de proprietate stabilit deja anterior prin emiterea către alte persoane a două titluri de proprietate, acte intrate în circuitul civil. În al treilea rând, se arată că terenul atribuit petenţilor depăşea suprafaţa validată în punctul Beghera, cu 500 mp. Din acest motiv şi mai ales pentru faptul că petenţii au solicitat stabilirea corectă a amplasamentului terenului ce este în extravilan, comisia a anulat procesul-verbal contestat chiar de petenţi şi la data de 10.05.2011, li s-au emis procesele-verbale nr. 48 şi 49, conform registrului agricol unde se găseau înscrise două loturi, unul de 1000 mp şi unul de 3000 mp, în acest fel, terenurile nemaifiind suprapuse. Totuşi, reclamanţii în loc să solicite emiterea titlului de proprietate, au solicitat nulitatea parţială a titlului nr. 121053/16.04.2003, precum şi a celor două procese-verbale. Se susţine, de asemenea, faptul că reclamanţii nu au calitate procesuală activă pentru a solicita nulitatea absolută şi parţială a titlului de proprietate emis pe numele T I. D, ei neavând nici un fel de act pentru terenul intervenientei, dar nici pentru terenul lor. Se mai invocă şi lipsa de interes, atât timp cât procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 a fost anulat, iar pentru celelalte două procese-verbale ei au solicitat nulitate absolută, reclamanţii nu au acte de punere în posesie în punctul Beghera, iar din titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită nu rezultă că reclamanţii sunt vecini şi terenurile nu se suprapun.
Prin întâmpinarea depusă la aceeaşi dată, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a solicitat respingerea cererii completatoare depusă de C.I. şi alţii, motivat de faptul că procesele-verbale nr. 48 şi 49din 10.05.2011 sunt emise în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 18/1991, având la bază rolul agricol al autorilor petenţilor, iar procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 nu a fost întocmit cu respectarea legii, deoarece s-au atribuit 4500 mp, deşi din rolul agricol rezultă două loturi de 1000 mp, respectiv 3000 mp, acordându-se în plus 500 mp, iar comisia nu s-a deplasat în teren pentru a măsura suprafaţa şi a poziţiona corect terenul, ceea ce a condus la suprapunerea teoretică a terenului atribuit lui C.I. prin procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 cu terenul atribuit moştenitorilor lui T.I.D., pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003.
Prin sentinţa civilă nr. 1077/17.10.2012 a Judecătoriei Costeşti, instanţa a admis în parte cererea reclamantului C.I. şi a pârâţilor-reclamanţi C E, Ş.P. şi Ş.T., a respins cererea de intervenţie formulată în interes propriu de către intervenienta G F, a respins cererea reconvenţională formulată de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata. A dispus obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Săpata să întocmească actele necesare emiterii titlului de proprietate pentru terenul de 4042 mp (suprafaţă rezultată din măsurători şi indicată în expertiză), menţionată în procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, pe care să le înainteze Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş. De asemenea, va obliga Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş să emită titlul de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren. Totodată, instanţa a constatat nulitatea absolută şi parţială a titlului de proprietate cu nr. 121053/16.04.2003 pentru suprafaţa de 991 mp evidenţiată în schiţa raportului de expertiză întocmit de expert Matei Cristian, a anulat procesele-verbale de punere în posesie cu numerele 48 şi 49 din 10.05.2011 şi a respins cererea privind obligarea celor două comisii de fond funciar la plata de daune cominatorii.
Instanţa, pentru a pronunţa hotărârea sus-menţionată a reţinut că prin hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş cu nr. 45/1991, moştenitorilor autoarei D M (C.I., C E şi Ş I) li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 1,90 ha (anexa 3, poziţia 96), pe raza com. Săpata, jud. Argeş. La data de 20.08.2009, moştenitorilor acestei autoare li s-a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122, pentru terenul arabil în suprafaţă de 4500 mp extravilan, situat în punctul Beghera al comunei Săpata, jud. Argeş, cu următoarele vecinătăţi: N-drum exploatare, S – Vîlceaua Beghera, E – Rădulescu Ilie, V-Ion Ioana. Procesul-verbal nu este însoţit şi de o schiţă a terenului, care să conţină şi dimensiunile perimetrului, în scopul stabilirii amplasamentului real al acestuia. Ulterior, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a întocmit alte două procese verbale de punere în posesie, în scopul înlocuirii celui cu numărul 3122/20.08.2009, fără acordul reclamantului şi al pârâţilor C E, Ş.P. şi Ş.T., respectul procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 pentru suprafaţa de 3000 mp cu vecinii la N-drum exploatare, la S-Gheorghe Dumitru, la E – moşt Truţă Maria, la V – Oancea Maria şi procesul-verbal nr. 49/10.05.2011 pentru suprafaţa de 1000 mp cu vecinii la E-drum exploatare, la S - rezervă, la N – moşt Truţă Maria, la V – Zăvoi Cotmeana, ambele terenuri fiind situate în extravilanul comunei, în punctele Beghera şi Malul Gârlei. Procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 conţine şi o schiţă a terenului în suprafaţă de 3000 mp, fără a avea însă dimensiunile laturilor.
La data de 16.04.2003, moştenitorilor defunctului T I. D, între care intervenienta G F, li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 121053 pentru suprafaţa de 3 ha, pe raza comunei Săpata, jud. Argeş, în care este înscrisă şi suprafaţa de 5480 mp, în parcela 2027, categoria terenuri arabile extravilane.
În vedere efectuării expertizei, au fost solicitate de către expert schiţe ale suprafeţelor atribuite în posesie, cu repere fixe, întocmite de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, primarul comunei precizând că nu pot fi realizate aceste schiţe cu repere fixe deoarece la nivelul localităţii nu există planuri parcelare. Ca urmare expertul a realizat lucrarea în raport de vecinătăţi şi se precizările părţilor la faţa locului. Potrivit concluziilor expertului, terenurile menţionate în procesele-verbale nr. 3122/20.08.2009, 48/10.05.2011 şi 49/10.05.2011 măsoară 4042 mp, 1726 mp, respectiv 1421 mp. Expertul a identificat şi suprafaţa de 5048 mp ce aparţine intervenientei (specificată şi în procesul-verbal nr. 923/21.04.2003), constatând că o parte din aceasta, ce măsoară 991 mp (haşurată cu roşu în schiţa anexă) este înscrisă în actul de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.
În absenţa unor planuri de amplasament, expertul nu a putut transpune în schiţă configuraţia terenurilor din punctul Beghera, ce i-au revenit în lot autoarei reclamantului şi pârâţilor, conform actului de partaj din anul 1932 de la filele 66-70.
În lucrare s-a specificat faptul că terenurile din punctul Beghera, de 3000 mp şi de 1000 mp sunt evidenţiate şi la rolul agricol al autoarei reclamantului şi pârâţilor, dar fără elemente de concretizare a amplasamentelor (dimensiuni laturi şi vecinătăţi).
Expertul a mai arătat că terenurile extravilane din punctul „Beghera” se află în zona colinară, detaliu apreciat de instanţă ca fiind esenţial în compararea actelor de proprietate ale părţilor, ţinând seama de dispoziţiile art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie.
Întrucât din probe a rezultat că doar autoarea reclamantului şi a pârâţilor a avut anterior colectivizării, terenuri în punctul „Beghera”, instanţa a apreciat că suprafaţa de 991 mp rezultată din suprapunere în mod nelegal a fost inclusă în titlul intervenientei.
S-a mai apreciat de către instanţă că nu are relevanţă faptul că aceasta deţine deja un act de proprietate din anul 2003, în timp ce reclamantul nu are decât un proces-verbal de punere în posesie, întocmit în anul 2009, deoarece reconstituirea s-a realizat în anul 1991, iar în finalizarea acestei proceduri trebuia să se ţină seama de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 18/1991, care consacră principiul respectării vechiului amplasament, pe care Comisia Locală îl putea stabili şi din datele din registrul agricol.
Nu li se poate imputa reclamantului şi pârâţilor pasivitatea Comisiei Locale de Fond Funciar faţă de drepturile lor şi opţiunea acesteia de a emite mai înainte actele de punere în posesie şi cele necesare întocmirii titlului de proprietate în favoarea moştenitorilor lui T I. D. De altfel, culpa Comisiei Locale de Fond Funciar s-a extins şi asupra modului în care a efectuat punerile în posesie, fără a elabora şi schiţe de delimitare clară, cu dimensiuni şi vecinătăţi pentru toate terenurile, apte să evite orice confuzie şi implicit orice litigiu.
Prin Decizia nr. 2103/01.10.2013, Tribunalul Argeş a admis recursurile declarate de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata şi GG.F. împotriva sentinţei civile nr. 1077/17.10.2012 a Judecătoriei Costeşti, intimaţi fiind C.I., Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, intervenienţi în interes propriu C E, Ş.P., Ş.T. şi intervenienţi în interesul recurentei GG.F. G.I., T.F. şi K G, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Instanţa de recurs a reţinut faptul că prima instanţă a lipsit de eficienţă o normă procedurală care face de prisos analizarea celorlalte motive de recurs invocate de recurente şi care vizează fondul cauzei.
Prin cererea completatoare de la fila 63 dosar fond, reclamanţii C.I., C.E., Ş.P. şi Ş.T. au solicitat constatarea nulităţii absolute şi parţiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003 emis pe numele T.I.D., indicând numele moştenitorilor acestuia.
Verificând conţinutul citativului de la fiecare încheiere de şedinţă după data de 08.06.2011, tribunalul a constatat că aceste persoane nu se regăsesc conceptate, deşi cererea viza tocmai valabilitatea titlului lor de proprietate.
Este adevărat că prin încheierea de şedinţă din data de 29.06.2011 s-a consemnat că reclamanţii nu au înţeles să se judece şi cu moştenitorii lui T.I.D., însă, în virtutea rolului activ reglementat prin dispoziţiile art. 129 alin. 5 C.pr.civ., având în vedere obiectul cererii completatoare, prevederile legii speciale în materie funciară, dar şi art. 112 coroborat cu art. 133 C.pr.civ., prima instanţă trebuia să procedeze fie la extinderea cadrului procesual pasiv prin introducerea în cauză a moştenitorilor lui T.I.D. pentru a le da posibilitatea să îşi apere dreptul de proprietate, fie a anula cererea completatoare pentru lipsa pârâţilor, lucru pe care nu l-a făcut.
În consecinţă, cererea s-a soluţionat fără stabilirea cadrului procesual pasiv, aspect ce determină admiterea recursului, în temeiul art. 304 pct. 5 rap. La art. 312 C.pr.civ. şi casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Instanţa de recurs a stabilit faptul că, instanţa de fond cu ocazia rejudecării, urmează a pune în discuţia părţilor cadrul procesual pasiv faţă de cererea de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pe numele T.I.D. şi a se proceda în consecinţă, în funcţie de poziţia exprimată de părţi. Totodată, în funcţie de soluţia procedurală adoptată faţă de această cerere, va fi reanalizat fondul cauzei.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Costeşti sub nr. 216/214/2011*.
Prin cererea de intervenţie în interes propriu formulată la data de 16.12.2013, G.I., T F şi K G, în contradictoriu cu reclamanţii C.I. şi C.E., pârâţii-reconvenienţi Comisia Locală de Fond Funciar Săpata şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, C.E., Ş P şi Ş.T. – intervenienţi în nume propriu şi GG.F. – intervenientă în nume propriu, au solicitat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 emis de Comisia Locală de Fond Funciar Săpata.
În motivare, aceştia au arătat că împreună cu GG.F. sunt moştenitorii autorului comun T.I.D., pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş. Acest titlu a fost emis iniţial moştenitorilor direct ai lui T.I.D., respectiv T D. E, decedat, tatăl intervenientei GG.F., T D. F, intervenient şi Ivănescu Paula, decedată, mama intervenienţilor G.I. şi K G. Arată intervenienţii faptul că reclamanţii C.I. şi C.E. solicită nulitatea titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, în condiţiile în care aceştia până în prezent nu au proces-verbal de punere în posesie, iar în ceea ce priveşte procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, acesta este emis în alte condiţii decât prevede Legea nr. 18/1991 şi Regulamentul de punere în aplicare a acesteia, comisia nedeplasându-se la faţa locului, iar aceasta nu a fost constituită potrivit legii, pentru a funcţiona cu 2/3 din membrii comisiei. Chiar reclamanţii menţionează că ei nu cunosc unde anume este poziţionat terenul din procesul-verbal de punere în posesie emis pe numele lor, sens în care depun la dosar o cerere prin care solicită deplasarea comisiei pentru poziţionarea terenului în punctul Beghera, dimensionarea acestuia şi vecinătăţile terenului. În momentul în care comisia a constatat faptul că acest proces-verbal a fost emis cu încălcarea legii, s-a dispus citarea reclamanţilor pentru îndeplinirea formalităţilor strict legale. Cu această ocazie, CLFF Săpata a constatat că autorul reclamanţilor a avut în punctul Beghera o suprafaţă de 3000 mp teren, pentru care s-a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 48/10.05.2011, iar pentru suprafaţa de 1000 mp teren, s-a emis procesul-verbal nr. 49/10.05.2011. Aceste două procese-verbale corespund cu suprafeţele pe care le-a avut autorul reclamanţilor în registrul agricol, suprafeţe de teren ce nu corespund cu terenul atribuit prin procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009. De către CLFF Săpata s-a dispus anularea acestui proces-verbal, întrucât a fost emis cu încălcarea legii fondului funciar, atât din punct de vedere al suprafeţei, cât şi din punct de vedere al constituirii comisiei de fond funciar, precum şi a faptului că la faţa locului nu s-a deplasat niciun membru al comisiei. Procesele-verbale nr. 48 şi 49 din 10.05.2011 au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legale, însă reclamanţii au refuzat, sub orice formă, să primească aceste procese-verbale, deşi C.I. depusese cerere pentru deplasarea comisiei la faţa locului şi plătise o taxă de 100 lei. Mai precizează intervenienţii faptul că atât în primul, cât şi în celelalte două procese-verbale se menţionează alţi vecini, fapt ce dovedeşte faptul că terenul moştenitorilor lui T.I.D. nu se învecinează cu terenul reclamanţilor.
Prin cererea de intervenţie se invocă şi excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, întrucât aceştia nu au un titlu de proprietate legal emis, iar practica judiciară a stabilit că persoanele care nu au un titlu de proprietate, ci doar o validare sunt virtuali proprietari. Până la delimitarea terenului şi eliberarea titlului, reclamanţii nu au decât o vocaţie la calitatea de proprietari. Reclamanţii nu au interes să solicite nulitatea titlului de proprietate, deoarece actele pe care le deţin sub orice formă nu precizează că terenul lor s-ar suprapune cu cel al intervenienţilor sau ar fi cel puţin vecini. Prin Decizia nr. 2426/1993 a CSJ se arată că adeverinţele de reconstituire şi punerea în posesie nu sunt suficiente pentru a se reţine că reclamantul şi-a dovedit dreptul de proprietate reconstituit în baza legii fondului funciar. Până la eliberarea titlului, reclamanţii nu au decât o vocaţie la calitatea de proprietari şi nu calitatea de însăşi proprietari şi nici atribuţiile legate de dreptul de proprietate. De asemenea, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, întrucât legiuitorul a prevăzut în art. III alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 247/2005 că „nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedaţi atribuite altor persoane conform Legii 18/1991.” La alin. 2 ind. 3 din aceeaşi lege se arată că „foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunţă în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate”. Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că terenurile din punctul Beghera sunt situate în extravilanul comunei Săpata şi nu revin de drept foştilor proprietari aşa cum se întâmplă în cazul terenurilor intravilane. De asemenea, reclamanţii au doar acte de poziţionare a terenului în zona Beghera, fără să se menţioneze o poziţie precisă a situării terenului acestora. Punctul Beghera cuprinse sute de ha teren extravilan, şi în această zonă au fost împroprietărite sute de persoane. Reclamanţii pentru a putea accede la un proces de nulitate absolută a titlului, trebuie mai întâi să devină ei proprietari, conform Legii nr. 18/1991 şi abia după ce obţin o hotărâre definitivă şi irevocabilă ar putea să se adreseze instanţei pentru o eventuală revendicare sau nulitate absolută. Reclamanţii vor să se poziţioneze terenul lor, fără aprobarea CLFF Săpata, oblic peste mai multe terenuri pentru care sunt deja emise titluri de proprietate.
În drept, au fost invocate art. III alin. 2 ind. 1, alin. 2 ind 2 din Legea nr. 247/2005, care a modificat Legea nr. 169/1997, art. 247 C.pr.civ.
În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză topo.
Intervenienta în interes propriu GG.F. a depus la aceeaşi dată o precizare la cererea în interes propriu formulată în primul ciclu procesual, prin care invocă aceleaşi motive pe fondul cauzei, dar şi aceleaşi excepţii, cu aceeaşi motivare.
La data de 10.02.2014, reclamantul C.I. a formulat cerere precizatoare cu privire la cadrul procesual pasiv, arătând că înţelege să se judece în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, iar ca urmare a cererilor de intervenţie urmează ca GG.F., G.I., T F şi K G să aibă calitatea de pârâţi-reclamanţi, având în vedere cererile de intervenţie. Mai precizează de asemenea faptul că numiţii C.E., Ş P şi Ş.T. sunt alături de el moştenitori ai autoarei Dinu Maria. A reiterat totodată solicitările din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi din cuprinsul cererii completatoare.
În motivare a arătat faptul că reclamanţii au depus la dosarul cauzei act primar de proprietate obţinut de la arhivele statului, copie a registrului agricol pentru autoarea Dinu Maria de unde reiese faptul că aceasta a avut teren în punctul Beghera, precum şi suprafaţa deţinută. Se precizează că reclamanţii au depus la dosar adeverinţa din care rezultă că au fost validaţi prin Hotărârea nr. 54/1991 anexa 3 poziţia 96 cu întreaga suprafaţă, respectiv 1,90 ha. Mai menţionează că au făcut toate probele necesare demonstrării existenţei dreptului lor în acel punct, inclusiv ca întindere a dreptului, respectiv 4500 mp. După validare, era firesc ca pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Săpata să înainteze către pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar fişa cu date premergătoare emiterii titlului. Pârâta nu a continuat cu această operaţiune, iar intervenienţii le-au ocupat terenul fără drept, în baza unui titlu obţinut cu încălcarea legii, iar reclamanţii sunt împiedicaţi în a obţine actele de comisia locala care nu îşi îndeplineşte atribuţiile. Mai arată faptul că procesul-verbal de punere în posesie al autorului T.I.D. este întocmit la data de 21.04.2003, după data emiterii titlului de proprietate al acestuia. Precizează în continuare reclamantul faptul că la data la care au solicitat terenul şi au fost validaţi, ei stăpâneau terenul şi îl munceau. Pârâţii au ridicat pretenţii asupra terenului numai după ce au obţinut fraudulos titlul de proprietate. Autorul acestora, T.I.D., nu a deţinut teren în punctul Beghera, potrivit registrului agricol al acestuia, iar terenul este în zonă colinară. Cu privire la excepţia lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active, se arată că au dreptul legal de a obţine terenul pe vechile amplasamente, iar legea le dă dreptul de a solicita constatarea nulităţii unui act emis cu încălcarea legii.
În drept, au fost invocate disp. Legii nr. 18/1991 şi a regulamentului de aplicare a acesteia, Legea nr. 169/1997.
În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri, martori, expertiză tehnică.
În cursul procesului, la data de 19.02.2015, reclamanta C.E. a decedat (certificat de deces f. 164), iar la termenul de judecată din data de 31.03.2015, reclamantul C.I. prin apărător a indicat ca moştenitori ai acesteia pe ceilalţi reclamanţi din cauză, respectiv Ş.P., Ş.T. şi C.I..
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanţa constată următoarele:
Prin hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş cu nr. 45/1991, moştenitorilor autoarei Dinu Maria, respectiv reclamanţilor C.I., C.E. şi Ş I le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 1,90 ha (anexa 3, poziţia 96), pe raza com. Săpata, jud. Argeş. a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122 din 20.08.2009, pentru terenul arabil în suprafaţă de 4500 mp extravilan, situat în punctul Beghera al comunei Săpata, jud. Argeş, cu următoarele vecinătăţi: N-drum exploatare, S – Vîlceaua Beghera, E – Rădulescu Ilie, V-Ion Ioana, proces-verbal care nu este însă însoţit şi de o schiţă a terenului, care să conţină şi dimensiunile perimetrului, în scopul stabilirii amplasamentului real al acestuia.
La data de 16.04.2003, pe numele autorului T.I.D. cu moştenitori T D. E (având la rândul său ca moştenitoare pe intervenienta GG.F.), T D. F şi I P (având ca moştenitori pe intervenienţii G.I. şi K G), a fost emis titlul de proprietate nr. 121053 pentru suprafaţa de 3 ha, pe raza comunei Săpata, jud. Argeş, în care este înscrisă şi suprafaţa de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera. A fost întocmit şi procesul-verbal de punere în posesie, având nr. 923/21.04.2003.
Ulterior, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a întocmit alte două procese verbale de punere în posesie, în scopul înlocuirii celui cu numărul 3122/20.08.2009, fără acordul reclamanţilor, respectul procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 pentru suprafaţa de 3000 mp cu vecinii la N-drum exploatare, la S-Gheorghe Dumitru, la E – moşt Truţă Maria, la V – Oancea Maria şi procesul-verbal nr. 49/10.05.2011 pentru suprafaţa de 1000 mp cu vecinii la E-drum exploatare, la S - rezervă, la N – moşt Truţă Maria, la V – Zăvoi Cotmeana, ambele terenuri fiind situate în extravilanul comunei, în punctele Beghera şi Malul Gârlei. Procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 conţine şi o schiţă a terenului în suprafaţă de 3000 mp, fără a avea însă dimensiunile laturilor.
În primul ciclu procesual a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate, iar în vederea efectuării expertizei, au fost solicitate de către expert schiţe ale suprafeţelor atribuite în posesie, cu repere fixe, întocmite de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, primarul comunei precizând că nu pot fi realizate aceste schiţe cu repere fixe deoarece la nivelul localităţii nu există planuri parcelare. Ca urmare expertul a realizat lucrarea în raport de vecinătăţi şi se precizările părţilor la faţa locului. Potrivit concluziilor expertului, terenurile menţionate în procesele-verbale nr. 3122/20.08.2009, 48/10.05.2011 şi 49/10.05.2011 măsoară 4042 mp, 1726 mp, respectiv 1421 mp. Expertul a identificat şi suprafaţa de 5048 mp ce aparţine intervenienţilor(specificată şi în procesul-verbal nr. 923/21.04.2003), constatând că o parte din aceasta, ce măsoară 991 mp (haşurată cu roşu în schiţa anexă) este înscrisă în actul de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.
În absenţa unor planuri de amplasament, expertul nu a putut transpune în schiţă configuraţia terenurilor din punctul Beghera, ce i-au revenit în lot autoarei reclamantului şi pârâţilor, conform actului de partaj din anul 1932 de la filele 66-70.
În lucrare s-a specificat faptul că terenurile din punctul Beghera, de 3000 mp şi de 1000 mp sunt evidenţiate şi la rolul agricol al autoarei reclamantului şi pârâţilor, dar fără elemente de concretizare a amplasamentelor (dimensiuni laturi şi vecinătăţi).
Expertul a mai arătat că terenurile extravilane din punctul „Beghera” se află în zona colinară.
Analizând cu prioritate excepţiile invocate de către intervenienţi, instanţa constată următoarele:
Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim. În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă, instanţa constată că în această situaţie, este strâns legată de interesul în promovarea unei astfel de cereri. Astfel, dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997 conferă legitimare procesuală activă în acţiunile în constatarea nulităţii absolute întemeiate, cu modificările şi completările ulterioare, oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate. Prin urmare, în cauză, reclamanţii trebuie sa facă dovada interesului legitim de a solicita constatarea nulităţii absolute şi parţiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003. Nulitatea invocată în acest caz este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speţă, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri. Având în vedere faptul că reclamanţii se consideră prejudiciaţi ca urmare a emiterii titlului de proprietate, despre care pretind că vizează terenul pe care au fost puşi în posesie, respectiv faptul că eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului T.I.D. pentru suprafaţa de 5480 mp în punctul Beghera, ca şi întocmirea celor două procese-verbale cu nr. 48 şi 49 din 10.05.2011, după punerea reclamantului în posesie au fost făcute cu încălcarea legii, intervenientei şi moştenitorilor lui Truţă Dumitru neputându-li-se atribui teren în acel punct, aceştia justifică un interes legitim în promovarea prezentei acţiuni. Pe cale de consecinţă, instanţa urmează a respinge excepţiile lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active ca neîntemeiate.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa constată că potrivit art. 5 lit. i din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale de fond funciar pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fisele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin.
Totodată, potrivit art. 11 alin. 9 teza a II-a din HG nr. 890/2005, prezenta solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, şi la punerea în posesie, iar art. 34 alin. 1 al aceluiaşi act normativ prevede faptul că punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general. În situaţia în care volumul lucrărilor depăşeşte posibilităţile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general ai agenţilor economici.
Instanţa constată faptul că art. 34 alin. 4 şi 5 din H.G. nr. 890/2005 stabilesc că punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 19, şi prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schiţa terenului. În acest scop autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor încunoştinţa în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau în alte localităţi şi cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie.
Din actele dosarului se constată faptul că niciuna din aceste dispoziţii legale nu au fost respectate, nici în ceea ce priveşte procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 şi nici cu privire la cele două procese-verbale cu nr. 48 şi 49 din 10.05.2011.
Potrivit art. 14 alin 2 din Legea nr. 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie. Astfel, atribuirea se face de regulă pe vechile amplasamente fără ca neîndeplinirea acestei condiţii să atragă nulitatea titlului. De altfel, nerespectarea vechiului amplasament nu poate fi invocată ca motiv de nulitate a titlului de proprietate decât de beneficiarii titlului, nu de către alte persoane. Mai mult, chiar dacă atribuirea efectivă nu se face pe vechiul amplasament, acest aspect nu exclude exercitarea dreptului de proprietate de către reclamanţi, în condiţiile în care printr-un titlu legal au dobândit un drept de proprietate cu toate atributele pe care acesta le presupune.
De altfel, deşi reclamanţii susţin faptul că au făcut dovada stăpânirii suprafeţei de 4500 mp menţionată în procesul verbal nr. 3122, în timp ce autorul T.I.D. nu a deţinut niciodată teren în acel punct, instanţa constată că aceştia nu au reuşit să probeze decât faptul că vechiul amplasament al terenurilor autorilor acestora se află în punctul Beghera, iar nu şi faptul că se află în locul menţionat în cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 sau pe locul unde au fost puşi în posesie reclamanţii. În acest sens a concluzionat si expertul care a efectuat expertiza tehnică de specialitate în primul ciclu procesual, care a precizat faptul că autorul reclamantului C.I. a deţinut în punctul „Beghera” două parcele de teren, de 1000 mp, respectiv 3000 mp, care nu pot fi transpuse în teren deoarece în registrele agricole nu sunt trecute vecinătăţile sau dimensiunile laturilor terenurilor. Aşadar, expertul nu a putut preciza dacă amplasamentele suprafeţelor din punctul „Beghera”, descrise în cele trei procese-verbale ale reclamantului, corespund cu actele primare.
Instanţa are în vedere şi dispoziţiile art. 27 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, conform cărora punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
Or, din actele aflate la dosarul cauzei a rezultat faptul că nu s-au respectat aceste dispoziţii, în condiţiile în care, din cererea nr. 1696/03.06.2010 aflată la fila 49 dosar fond primul ciclu procesual, rezultă că reclamantul solicită deplasarea comisiei pentru a măsura şi a stabili cu exactitate terenul pe care este pus în posesie reclamantul şi amplasamentul acestuia.
Totodată, instanţa reţine faptul că dispoziţiile legale în materie nu permit Comisiei Locale de Fond Funciar să constate nulitatea unui proces-verbal de punere în posesie şi să emită, fără încunoştinţarea şi acordul persoanei îndreptăţite, alte procese-verbale de punere în posesie care să îl înlocuiască.
În ceea ce priveşte titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 emis pe numele autorului T.I.D. cu moştenitori T D. E, Truţă D.F. şi I P se constată că amplasamentul suprafeţei de 5480 mp din extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera, prevăzut în titlul de proprietate nu corespunde vechiului amplasament al autorului acestora. De altfel, intervenienţii nu au contestat în cursul procesului faptul că autorul T D nu a deţinut niciodată teren în punctul Beghera.
Cu toate acestea, reclamanţii nu au reuşit să facă dovada faptului că amplasamentul pe care au fost puşi în posesie intervenienţii corespunde vechiului amplasament al autorilor reclamanţilor.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară, de regulă pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe sole stabilite de comisiei şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii.
Deci, dispoziţiile legale stabilesc faptul că atribuirea se face de regulă, iar nu întotdeauna pe vechile amplasamente, neîndeplinirea acestei condiţii nedeterminând cu necesitate nulitatea titlului. De altfel, nerespectarea principiului vechiului amplasament nu se regăseşte între motivele de nulitate expres prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997. Astfel, atât timp cât reclamanţii nu au dovedit faptul că amplasamentul suprafeţei de 5480 mp din extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera corespunde vechiului amplasament al autorilor lor, iar intervenienţii nu au contestat faptul că atribuirea nu s-a făcut pe vechiul amplasament, instanţa apreciază că titlul de proprietate al intervenienţilor este emis în mod legal. De altfel, inclusiv în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate reclamanţii au solicitat teren în punctul Beghera, însă nu pe un amplasament anume. Mai mult decât atât, anularea titlului de proprietate la acest moment, după 12 ani de la punerea în posesie pentru motive care sunt imputabile exclusiv autoritatilor ar reprezenta o încălcare gravă a principiului securităţii raporturilor juridice şi a articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar această încălcare nu ar fi justificată de nici un fel de motive imperioase.
Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa reţine că titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 a cărui nulitate parţială se solicită a fost eliberat cu respectarea prevederilor legii fondului funciar si va respige cererea ca nefondată.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga reclamantul C.I. şi pârâţii-reclamanţi C.E., Suţă Petrică şi Ş.T. la plata către intervenienta în interes propriu GG.F. la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, la plata către intervenientul în interes propriu T.F. a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat şi la plata către intervenienţii în interes propriu T.F., G.I. şi K G a sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Referitor la cheltuielile de deplasare solicitate de intervenienţi prin concluziile scrise, instanţa nu le va acorda, având în vedere faptul că solicitarea şi înscrisurile doveditoare cu privire la aceste cheltuieli au fost depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, astfel încât instanţa nu le poate lua în considerare, pentru a nu nesocoti principiile contradictorialităţii şi dreptutului la apărare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de către intervenienţii GG.F., G.I., T.F. şi K G.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii, C.I., Ş.P. şi Ş.T., în contradictoriu cu pârâta COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR SĂPATA, şi intervenienţii GG.F., T.F., şi K G, astfel cum a fost completată şi precizată.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Săpata la întocmirea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate şi înaintarea acestora către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş pentru suprafaţa de 4500 mp, conform procesului-verbal de punere în posesie cu nr. 3122/20.08.2009.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş la emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4500 mp teren conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.
Respinge cererea privind constatarea nulităţii absolute şi parţiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, emis pe numele autorului T.I.D. cu moştenitori T D. E, T D.F. şi I P pentru suprafaţa de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera.
Anulează procesele-verbale de punere în posesie cu nr. 48 şi nr. 49 din 10.05.2011.
Respinge cererea privind obligarea celor două comisii de fond funciar la plata daunelor cominatorii.
Admite cererea de intervenţie formulată în interes propriu de către intervenienţii în interes propriu GG.F., G.I., T.F. şi K G şi cererea reconvenţională formulată de către Comisia Locală De Fond Funciar Săpata.
Constată nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.
Obligă reclamantul C.I. şi pârâţii-reclamanţi C.E., S P şi Ş.T. la plata către intervenienta în interes propriu GG.F. la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, la plata către intervenientul în interes propriu T.F. a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat şi la plata către intervenienţii în interes propriu T.F., G.I. şi K G a sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.06.2015.
Jud. R.A. Axinte
Judecătoria Balș
Plângere Legea nr. 247/2005. Obligarea la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la o suprafaţă de teren. Lipsa dovezii existenţei terenului. Netemeinicie.
Tribunalul Arad
Fond funciar. Composesorate. Dobândirea calitaţii de membru
Judecătoria Gura Honț
Calitatea procesuale pasivă a pârâtei Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Arad- Ocolul Silvic Sebiş Moneasa în litigiile de fond funciar
Judecătoria Bârlad
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Tribunalul Satu Mare
Teren cooperativizat . Incidenţa dispoziţiilor art. 23 din legea nr. 18/1991