Revendicare imobiliară

Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava la data de 24.10.2006, sub nr. 3021/314/2006, reclamantul M.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii M. C., M. E. si M. I., sa se dispuna stabilirea liniei de hotar dintre terenul proprietatea sa de 2000 mp teren intravilan din trupul „Gradina acasa” situat în intravilanul …, si terenul proprietatea pârâtului M. I. de 1800 mp, învecinat cu S. D., M. N. si drum comunal, obligarea pârâtilor sa-i lase în deplina proprietate suprafata de 300 mp teren din trupul „Gradina acasa” de 1400 mp si „Gradina acasa” curti-constructii de 600 mp, învecinat cu prim-pârâtul la Nord, hotar la Est, M. M. la Sud si drum la Vest, în valoare de 1000 RON, obligarea acestora sa-si ridice gardul si anexele gospodaresti edificate pe terenul proprietatea sa de 300 mp revendicat sau, în caz de refuz sa fie autorizat sa le ridice pe cheltuiala lor si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul suprafetei de 2000 mp teren, compus din 1400 mp teren arabil în trupul gradina sat si 600 mp teren curti-constructii, situat în acelasi trup, în intravilanul …, învecinat cu pârâtul M. C. la Nord, hotar la Est, M. M. la Sud si drum la Vest, dobândit în baza titlului de proprietate nr. 354/15.11.1993 emis dupa defunctul M. P. N. si a actului de partaj autentificat sub nr. 3546/1996, iar pârâtul M. I. este proprietarul suprafetei de 1800 mp teren arabil, învecinat cu S. D., M. N. si drum comunal, dobândit prin cumparare de la A. I., prin contractul autentificat sub nr. 63/1999, vânzatorul dobândind teren prin mostenire de la tatal sau A. V., si a titlului de proprietate nr. 1272/1996.

Reclamantul a sustinut ca pârâtii au demolat gardul despartitor dintre proprietati, precum si garajul proprietatea sa, situat în apropierea liniei de hotar, ca acestia au ocupat o suprafata de aproximativ 300 mp pe toata lungimea proprietatii învecinate cu M. I., si ca au construit pe teren mai multe anexe, un cotet pentru porci, un coser si un WC si au refuzat dialogul, motivând ca ar avea dreptul la o suprafata mai mare de teren.

În drept, actiunea a fost întemeiata pe disp. art. 584, 480 si 494 C.civ si 274 C. proc. civ.

În dovedire, reclamantul a atasat la cerere înscrisuri, respectiv titlul de proprietate nr. 354/1993, actul de partaj autentificat sub nr. 3546/1997, planul de amplasament din 06.06.2005, actul de vânzare autentificat sub nr. 63/1999, titlul de proprietate nr. 1272/1996, adresa nr. 1178/12.04.2005 a Primariei Comunei Fîntînele.

Pârâtul M. C. a formulat întâmpinare (filele 21-22) prin care a solicitat respingerea ca nefondata a actiunii, aratând ca sora sa, M. E. si sotul ei I. N. s-au prezentat cu membrii comisiei de fond funciar la domiciliul sau si au masurat numai gradina sa, în urma masuratorilor gasindu-se în partea de est câtiva metri în plus pe care, la dispozitia primarului, i-a lasat si a retras gardul. A mai aratat pârâtul ca fiul reclamantului i-a distrus gardul pe o lungime de 70 mp în ziua de 18.05.2005, pârâtul anuntând organele comunale si politia, iar conform actelor din registrul agricol pentru anii 1959-1962 suprafata de teren a lui M. P. N. este de 14 ari teren arabil si 5 ari curti si cladiri, însa în urma masuratorilor s-au gasit în plus 60 mp si la A. P. în anii 1959-1962 suprafata de 26 ari, dintre care 21 ari teren arabil si 5 ari curti constructii.

Prin sentinta civila nr.3234 din 08.07.2009 Judecatoria Suceava a admis actiunea si a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului, situat în intravilanul … si terenul proprietatea pârâtului M. I. situat în aceeasi localitate, pe linia E-F din planul de situatie anexat la raportul de expertiza tehnica topometrica suplimentar II întocmit de expertul Florea Jenica, a obligat pârâtii sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 300 mp situata în …, identificata în acelasi plan de situatie anexat la raportul de expertiza tehnica topometrica suplimentar II întocmit de expertul Florea Jenica cu amplasamentul între punctele E-F-H-G si sa ridice constructiile edificate pe suprafata de teren apartinând reclamantului sus-mentionata, respectiv pe amplasamentul între punctele E- F- H -G si anume gardul si anexele gospodaresti, inclusiv elevatia din beton.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantul M. V. si pârâtii, M. C., M. E. si M. I..

Prin decizia civila 209 din 04.02.2010 Tribunalul Suceava a admis recursurile, a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare cu indicatia de a se proceda la efectuarea unui nou raport de expertiza pentru stabilirea cu certitudine a situatiei juridice a suprafetei de teren revendicata, a frontului stradal al terenului pe care reclamantul este îndreptatit sa-l aiba în proprietate în raport de actele pe care le detine, precum si  daca pârâtii ocupa fara drept terenul în litigiu si au construit gardul si anexele gospodaresti pe terenul în litigiu de 300 m.p. revendicat de reclamant.

La data de 22.03.2010 cauza a fost reînregistrata pe rolul Judecatoriei Suceava sub nr. 2966/314/2010 si în rejudecarea s-a administrat proba cu o noua expertiza topografica (f.33-42), cu depozitiile martorilor S. I. (f.25) si  M. C. (f.44).

Prin sentinta civila nr.1275 din10.03.2011 Judecatoria Suceava a admis actiunea civila având ca obiect revendicare imobiliara  formulata de reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâtii M. C., M. E. si M. I. .

A stabilit  linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului de 2.000 m.p. situat în intravilanul … la locul numit”Gradina acasa” si terenul de 1.800 m.p. proprietatea pârâtului M. I. pe  aliniamentul notat cu c-l în planul de situatie anexat la raportul de expertiza efectuat în cauza de expertul Chihaia Dalia (f.42 dosar).

A obligat pârâtii sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 177 m.p. teren, delimitata în planul de situatie anexa nr.3 la raportul de expertiza întocmit de expertul Chihaia Dalia în perimetrul cuprins între  punctele a-c-k-l-b-a (f.42 dosar).

A obligat pârâtii sa ridice gardul construit pe terenul proprietatea reclamantului pe aliniamentul a-b evidentiat în planul de  situatie anexa nr.3 la raportul de expertiza.

A obligat pârâtii sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata în suma de 5.226 lei.

Pentru a hotarî astfel prima instanta a retinut ca reclamantul M. V. este proprietarul terenului înscris în titlul de proprietate nr.354/15.11.1993 (fila 6) emis dupa defunctul M. P. N., autorul sau, teren din care face parte parcela din intravilan denumita „Gradina Acasa”, în suprafata totala de 2000 mp, având ca vecinatati la nord M. C., la est hotar, la sud M. M. si la vest drum, parcela fiind compusa dintr-o suprafata de 1400 mp teren arabil si o suprafata de 600 mp teren curti constructii, împrejurare ce rezulta din mentiunile titlului de proprietate 354/15.11.1993.

Suprafata de 2000 mp teren curti, cladiri, împreuna cu casa de locuit si anexe, i-a fost atribuita reclamantului M. V. prin actul de partaj voluntar încheiat în forma înscrisului autentic prin încheierea de autentificare nr. 2546/30.04.1997 a notarului public Ion Lostun din mun. Suceava (filele 7-9), reclamantul înscriindu-si dreptul de proprietate în cartea funciara a comunei Fîntînele Suceava nr. 267 nedef., nr. corpului de proprietate 711 (filele 28-29), cu doua parcele: parcela nr. 1 curti constructii pe care se afla amplasata constructia C1 casa de locuit, în suprafata de 688, si parcela nr. 2 arabil în suprafata de 1312 mp, în baza titlului de proprietate, a actului de partaj si a planului de situatie nr. 10366/20.06.2005.

Pe numele reclamantului M. V. este eliberat titlul de proprietate nr. 1967/06.02.2008 în care apare înscrisa suprafata de 400 mp teren arabil situat în intravilan, tarlaua 71, parcela 36.

Pârâtii sunt proprietarii suprafetei de 1800 m.p. teren arabil, învecinat cu terenul proprietatea reclamantului, cu S. D. si cu drum comuna, pe care l-au dobândit prin cumparare de la numitul A. I. în baza contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 63 din 13.03.1999 de BNP Ion Lostun din Suceava, act atasat la filele 11,12 dosar din primul ciclu procesual, teren pe care vânzatorul la rândul sau l-a dobândit prin reconstituire la Legea nr. 18/1991, prin titlul de proprietate nr.1272 din 20.06.1996 (f.13), suprafata de 1800 m.p. fiind compusa din 1300mp teren arabil, notata cu parcela 1832/1 si 500 mp curti-constructii, parcela 1832/2.

Din titlul de proprietate nr. 1272/19996 emis autorului vânzatorului A. I., din procesul verbal de punere în posesie încheiat de Comisia comunala Fântânele dupa defunctul A. D. si schita de pe verso-ul acesteia  la data de 14.05.1994 (f.91) dosar 3021/314/2006, precum si din concluziile raportului de expertiza întocmit de expertul Chihaia Dalia, (f.39) dosar rezulta ca, suprafata de 1800 m.p. pe care pârâtul M. I. a cumparat-o de la A. I. include si terenul constructii pe care autorul vânzatorului l-a predat la CAP în anul 1962, astfel încât suprafata de 250 mp teren aferenta constructiilor cumparate de pârâtul M. C. prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 1401 din 20.05.1976 (f.35), care a trecut în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974.

Terenul aferent constructiilor cumparate de pârâti a trecut în proprietatea statului, astfel ca pârâtii nu-l puteau cumpara de la fostul CAP, iar lui A. I., fostul proprietar, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul curti-constructii, asa cum reiese din vecinatatile terenului înscris pe titlul de proprietate al vânzatorului si din procesul verbal de punere în posesie (f.91 din  dosar 3021/314/2006). 

De altfel, martorul A. I., vânzatorul a declarat în fata instantei ca a vândut pârâtului M. I. 18 ari de teren, asa cum s-a consemnat la fila 38 din dosarul 3021/314/2006.

În cazul în care s-ar admite ipoteza avansata de pârât ca suprafata de 250 mp vânduta de fostul CAP ar fi distincta si neinclusa în parcela de 1800 mp,  se constata ca autorul pârâtului pentru terenul de 250 mp este statul, fara însa a se face dovada titlului vânzatorului si a intrarii terenului în mod legitim în proprietatea fostului CAP, pârâtul fiind tinut sa faca dovada existentei titlului valabil al autorului sau, statul. Atunci când ambele parti înfatiseaza titluri, instanta este datoare sa stabileasca titlul preferabil, ori, analizând valabilitatea acestui contract de vânzare-cumparare din 1976, se observa ca actul juridic de dispozitie nu poate fi un titlu valid, întrucât este afectat de o cauza de nulitate absoluta, si aceasta deoarece la data încheierii contractului, anul 1976 intrase în vigoare Legea nr. 58/1974 prin care terenurile erau practic scoase din circuitul civil general, art. 30 din Lege dispunând în mod imperativ ca dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale se poate face numai prin mostenire legala, si interzicând înstrainarea sau dobândirea prin acte juridice a acestor terenuri, orice înstrainare facuta cu încalcarea acestui articol fiind nula absolut, potrivit art. 32.

Interpretând si contractul de vânzare-cumparare a suprafetei de 1800 mp încheiat de pârât cu A. I., conform principiilor de interpretare - si anume dupa intentia comuna a partilor, în favoarea celui ce se obliga si lucrul asupra carora se pare ca s-a contractat - conform art. 977, 983 si 984 C. civ., instanta a retinut ca intentia vânzatorului A. I. a fost de a vinde terenul de 1800 mp în care era inclusa si suprafata de 250 mp, aspect ce reiese din declaratia autentica a vânzatorului (fila 209), înscris autentic menit sa aduca lamuriri asupra vointei acestuia, parte cocontractanta. Intentia reala a partilor, scopul încheierii contractului si în felul acesta delimitarea precisa a obiectului acestui contract este dedusa de instanta si din prezumtia judiciara simpla, trasa din chiar împrejurarea încheierii contractului ce avea ca obiect însusi terenul dat în folosinta de fostul CAP, fiind evident ca de fapt scopul urmarit de catre pârâtul cumparator a încheierii contractului din 13.03.1999 cu mostenitorul lui A. V. D. – beneficiarul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate în calitatea sa de membru care a adus terenul în fostul CAP - a fost de fapt consolidarea titlului sau pentru teren primit de la stat cu titlul adevaratului proprietar.

Expertul Chihaia Dalia a identificat terenul în suprafata de 2000mp proprietatea reclamantului, conform procesului verbal de punere în posesie întocmit de Comisia comunala de fond funciar Fântânele la data de 06.06.1993 si a rezultat ca din acest teren pârâtii ocupa o suprafata de 177 m.p. cuprinsa între punctele c-k care este limita sudica pusa în posesie antecesorului pârâtilor A. D. si limita a-b, în conturul a,c,k,l,b, conform anexei 3 la raportul de expertiza, atasata la fila 42 dosar.

La stabilirea acestei suprafete, expertul a  avut în vedere faptul ca, potrivit procesului verbal de punere în posesie a reclamantului din 06.06.1993 frontul stradal al terenului pe care reclamantul era îndreptatit sa-l aiba în proprietate este de 31 ml, iar în capatul opus, la hotar, latimea terenului la care este îndreptatit este de 35 ml.

Din masuratorile efectuate a reiesit ca frontul la drum este de 29,36 m, în loc de 31 m, urmând a fi mutat cu 1,64 m, iar la capatul opus, pentru a detine 35m, urmeaza a fi mutat gardul actual cu 3,39m spre terenul proprietatea pârâtilor (f.38).

În anexa 3 la raportul de expertiza (f.42) este evidentiata linia de hotar dintre cele 2 proprietati pe aliniamentul „c-l” , iar gardul construit de pârâti pe aliniamentul „a-b” se afla pe terenul reclamantului .

Referitor la apararea pârâtilor ca autorii reclamantului au avut declarat în registrul agricol numai 19 ari, iar titlul de proprietate este eliberat pentru 20 de ari, instanta retine ca înainte de colectivizare acesta a avut declarata o suprafata de 0,19 ha, compusa din 0,14 ha „Gradina acasa” si 0,05 ha”curti-cladiri”, însa mama reclamantului, nascuta, D. a mostenit în anul 1961 de la tatal ei, D. G., o suprafata de 0,03 ha”curti-cladiri” si 0,09 ha teren arabil în „Gradina acasa” conform înregistrarilor din registrul agricol al acestuia, cele doua gospodarii, ale lui M. N. si D. G., fiind alaturate, fara gard despartitor între ele.

Din terenul mostenit de la D. G. s-a reconstituit doar 1 ar, alaturi de cei 19 ari de teren ai autorului reclamantului, iar în baza Legii nr.247/2005, i s-a mai reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata de 400 m.p. prin titlul de proprietate nr. 1967/2009 (f.224) în baza procesului verbal de punere în posesie din 10.01.2006 (f.247,248).

În raport de aceste considerente, instanta a  apreciat ca pentru suprafata în litigiu de 177 mp, preferabil este titlul reclamantului, întrucât este dobândit de la un autor, adevaratul proprietar, care a adus terenurile în fostul CAP, fiind eliberate titluri de proprietate în baza Legii 18/1991 pe baza mentiunilor înscrise în registrul agricol si a declaratiilor de martori. Asa cum reiese din procesul-verbal nr. 19/10.01.2006 al Comisiei de fond funciar Fîntînele ce a stat la baza emiterii hotarârii nr. 2399/02.11.2007 la baza adoptarii hotarârii comisiei de reconstituire a dreptului reclamantului pentru suprafata de 400 mp au stat declaratii de martori, iar o asemenea dovada este admisibila în procedura reconstituirii dreptului de proprietate a suprafetei aduse în cooperativa agricola de productie conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 si art. 6 alin. 13 din Legea nr. 1/2000.

Raportat la suprafetele efectiv detinute de parti, la titlurile acestora si la concluziile raportului de expertiza, instanta a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului de 2.000 m.p. situat în intravilanul … la locul numit”Gradina acasa” si terenul de 1.800 m.p. proprietatea pârâtului M. I. pe  aliniamentul notat cu c-l în planul de situatie anexat la raportul de expertiza efectuat în cauza de expertul Chihaia Dalia (f.42 dosar).

Retinând ca pârâtii ocupa suprafata de 177 mp din terenul reclamantului, suprafata în plus fata de cea de 1800 pentru care au titlu, cum actiunea în revendicare este actiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar si cum în cauza reclamantul îsi legitimeaza dreptul de proprietate pe titlurile legal emise în baza Legii nr. 18/1991, retinând posesia pârâtilor asupra terenului, s-a retinut ca actiunea de fata este întemeiata.

În temeiul dispozitiilor art. 480 Cod civil, instanta a obligat pârâtii posesori neproprietari sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 177 mp identificata în planul de situatie anexa nr.3 la raportul de expertiza în perimetrul cuprins între punctele a-c-k-l-b-a (f.42) dosar.

Pârâtii au fost  obligati sa ridice gardul construit pe terenul proprietatea reclamantului pe aliniamentul a-b evidentiat în planul de  situatie anexa nr.3 la raportul de expertiza.

În temeiul dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila, pârâtii au fost obligati la plata catre reclamant a cheltuielilor judiciare în suma de 5.226 lei.

Împotriva sentintei au formulat recurs reclamantul M. V. si pârâtii  M. C., M. E. si M.  I.

Reclamantul  M. V. a criticat sentinta ca fiind  netemeinica  si nelegala  pentru motivele pe care  le va  arata printr-un  memoriu separat.

Pârâtii  M. C., M.  E. si M.  I. au considerat  sentinta recurata ca fiind netemeinica si nelegala, solicitând în principal admiterea recursului, casarea hotarârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completarii probatoriului, respectiv completarea raportului de expertiza întocmit în cauza sau chiar întocmirea unei alte expertize tehnice de specialitate, iar în subsidiar desfiintarea hotarârii si respingerea actiunii ca nefondata.

În motivare au aratat  ca  în mod gresit instanta a admis actiunea în revendicare, obligând pârâtii sa lase reclamantului în proprietate si posesie suprafata de 177 m.p. identificata în planul de situatie întocmit de expert Chihaia Dalia, în baza unor argumente ce exced cadrului, procesual stabilit de reclamant si în baza unui raport de expertiza incomplet, interpretând subiectiv concluziile acestui raport de expertiza întocmit în al doilea ciclu procesual, ignorând sustinerile partilor bazate pe înscrisurile depuse la dosar.

Ca prin cererea de chemare în judecata, reclamantul a solicitat instantei sa dispuna stabilirea liniei de hotar dintre terenul în suprafata de 2000 m.p. proprietatea sa, situat în intravilanul satului …, formata din doua trupuri de teren de 600 m.p. curti constructii si 1400 m.p. gradina, teren dobândit în  proprietate în baza actului de partaj aut. sub nr. 3546/30.04.1997, fiind reconstituit dreptul de proprietate pentru acest teren alaturi de alte suprafete de teren prin titlul de proprietate nr. 354/15.11.1993. în favoarea mostenitorilor defunctului M. P. N. si terenul în suprafata de 1800 m.p. proprietatea pârâtilor, dobândit de acestia prin contractul de vânzare cumparare aut. sub nr. 63 din 13.03.1999 la B.N.P.Ion Lostun, de la A. I. care a dobândit acest teren prin mostenire de la defunctul A. D., pe numele caruia s-a emis titlul de proprietate nr. 1272/20.06.1996 dupa autorii sai A. V. si M..

 A mai solicitat reclamantul, sa se dispuna obligarea pârâtilor la eliberarea suprafetei de 300 m.p. pe care sustine ca ar ocupa-o fara drept, precum si la obligarea acestora de a ridica constructiile si gardul edificat pe aceasta suprafata de teren.

Ulterior, pe parcursul judecarii cauzei, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate (în calitate de mostenitor al autorilor sai M. N. si F.) pentru o alta suprafata de 400 m.p., pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 1967/06.02.2008. Reclamantul a depus acest titlu la dosar, sustinând la acel moment ca aceasta suprafata de teren face corp comun cu suprafata de 2000 m.p. înscrisa în T.P. nr. 354/1993, având astfel în proprietate o suprafata totala de 2400 m.p. la locul în litigiu.

Prin sentinta civila nr. 3234 din 08.07.2009 pronuntata de Judecatoria Suceava în dosar nr. 3021/314/2006, a fost admisa actiunea reclamantului si au fost obligati pârâtii sa lase reclamantului în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 300 m.p. identificata prin raportul de expertiza întocmit de expert Florea Jenica, sa ridice constructiile si gardul situat pe aceasta suprafata de teren.

Împotriva acestei sentinte civile au declarat recurs pârâtii, solutionat prin decizia civila nr. 209 din 04.02.2010 de Tribunalul Suceava, care a admis recursul, a  desfiintat sentinta civila atacata si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond.

Prin aceasta decizie, instanta de control judiciar a stabilit necesitatea efectuarii unei alte expertize tehnice de specialitate, prin care urma sa se stabileasca cu certitudine situatia juridica a terenului în litigiu, frontul stradal al terenurilor aflate în proprietatea partilor, pentru care partile sunt îndreptatite sa-1 aiba în proprietate în raport de actele pe care le detin si de procesele verbale de punere în posesie. A mai stabilit instanta de control ca, la întocmirea raportului de expertiza, expertul va  identifica suprafata de 250 m.p. dobândita de pârâtul M. C. de la fostul CAP, precum si obligatia expertului de a avea în vedere la întocmirea raportului de expertiza, sustinerile pârâtilor din memoriul de recurs de filele 7-10 dosar.

Dupa reînregistrarea dosarului pe rolul Judecatoriei Suceava, sub nr. 2966/314/2010, la termenul de judecata din 31.05.2010, instanta a dispus administrarea probatoriului constând efectuarea unei expertize tehnice, audierea de martori si efectuarea unei cercetari locale. Tot la acel termen de judecata, la solicitarea pârâtilor, aparatoarea reclamantului a indicat ca întelege sa se prevaleze în dovedirea actiunii doar de existenta titlului de proprietate emis pentru suprafata de * 2000 m.p. ( TP nr.354/15.11.1993), fapt consemnat în încheierea de sedinta din data de 31.05.2010.

Cu toate acestea, în sustinerile ulterioare din fata instantei de judecata. „; Reclamantul s-a prevalat de faptul ca, autorii sai au dobândit în proprietate si alte [i suprafete de teren, iar expertul desemnat în cauza Chihaia Dalia si ulterior instanta t de judecata în sentinta pronuntata, au tacut referire si la titlul de proprietate nr. I 1967/06.02.2008 emis pentru o suprafata de 400 m.p., desi acest din urma titlu nu a facut obiectul cercetarii judecatoresti din cauza dedusa judecatii, în conformitate cu t sustinerile reclamantului.

Datorita acestei inadvertente, precum si datorita faptului ca raportul de expert întocmit în cauza este incomplet pentru motivele aratate în obiectiunile formulate la termenul din 19.11.2010, obiectiuni cu privire la  care. desi instanta le-a pus în discutie, nu s-a pronuntat nici prin încheierea din data de 19.11.2010 si nici ulterior dupa redeschiderea dezbaterilor, hotarârea recurata este ilegala.

În mod absolut nelegal, instanta de fond a retinut în motivarea hotarârii ca, desi autorul reclamantului – M. P. N., figura înscris în registrul agricol din perioada anilor 1959 - 1962, doar cu suprafata totala de 1900 m.p. formata din 500 m.p. curti constructii si 1400 m.p. gradina, înscrierea suprafetei totale de 2000 m.p. în TP 354/15.11.1993 s-ar justifica prin aceea ca mama reclamantului - nascuta D. ar fi mostenit în anul 1961 de la tatal ei suprafata de 0,03 ha curti constructii si o suprafata de 0,09 ha teren arabil. Aceste alegatii nu sunt dovedite prin nici un mijloc de proba, neexistând în documentatia aferenta TP 354/15.11.1993 o astfel de justificare pentru reconstituirea suprafetei de 2000 m.p. De altfel, din documentatia aferenta TP 354/15.11.1993, rezulta ca emiterea acestui titlu s-a tacut în baza înscrierilor din RA din anii 1959 - 1962, iar în aceste registre nu se regasesc suprafetele de teren invocate de reclamant, iar în primul ciclu procesual reclamantul nu a facut aceste sustineri, nefiind posibil a se retine ca aceste presupuse argumente in baza carora i s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate pentru o diferenta de 0,01 ha din cei 0,12 ce i s-ar fi cuvenit, le-ar fi aflat abia acum la un interval foarte mare de timp dupa emiterea titlului de proprietate.

Pe de alta parte, desi experta desemnata în cauza nu a fost investita cu masurarea suprafetei de 400 m.p. înscrisa în TP nr. 1967/06.02.2008, acesta a avut în vedere si acest titlu de proprietate, fapt consemnat în raspunsul la pct. 6.7. (fila 5 din raportul de expertiza ), în care experta aduna doar cantitativ suprafata de 400 m.p. Ia celelalte suprafete de teren identificate, concluzionând ca în teren nu s-a regasi o suprafata de 219 m.p. din suprafata totala de 4200 m.p, pentru care au titluri de proprietate partile din prezenta cauza. în aceste conditii, consideram ca expertiza este subiectiva, întrucât experta a avut în vedere la stabilirea întinderii dreptului de proprietate a reclamantului si suprafata de 400 m.p. înscrisa în TP 1967/06.02.2008, fara a identifica în mod distinct aceasta suprafata conform amplasamentului stabilit în acest din urma titlu si fara a fi investita a verifica si masura si aceasta suprafata de teren, reclamantul întelegând sa nu invoce acest titlu în dovedirea dreptului sau de proprietate.

Asa cum au mai aratat, TP 1967/06.02.2008 emis pentru suprafata de 400 m.p. nu poate produce efecte juridice si deci trebuia înlaturat de instanta ( în conditiile în care reclamantul a înteles sa nu se mai prevaleze de acest titlu si pe cale de consecinta nu s-a identificat corect amplasamentul acestei suprafete de teren), pentru urmatoarele considerente: asa cum rezulta din vecinatatile înscrise în acest titlu, suprafata de 400 m.p. este situata în capatul gradinii în suprafata de 1400 m.p. proprietatea reclamantului, învecinându-se la est cu A. N.. Ori acest lucru nu este posibil, pentru ca experta Chihaia Dalia nu a identificat un astfel de vecin, iar punerea în posesie a reclamantului dupa emiterea primului titlu de proprietate nr. 354/15.11.1993, cu o alta suprafata de teren învecinata, nu era fizic posibila,în conditiile în care nu exista teren liber pe acel amplasament.

Mai  mult  decât atât experta nu a avut în vedere obiectivele formulate de pârâti, prin care au solicitat a se avea in vedere înscrierile din registrele agricole ce au stat la baza emiterii celor doua titluri de proprietate ce si le opun partile, înscrierile din RA fiind diferite de suprafetele de teren înscrise în cele doua titluri. Procedând în acest mod, experta nu a dat curs dispozitiilor de casare prin care s-a prevazut obligatia expertului de a avea în vedere sustinerile pârâtilor din memoriul de recurs anterior formulat.

În ceea ce priveste suprafata de 250 m.p. aferenta casei de locuit proprietatea pârâtilor, asa cum am aratat în mod repetat, în anul 1976 pârâtul M.C. a cumparat suprafata de 250 m.p. în baza contractului de vânzare cumparare nr. 1401 din 20.05.1976 de la fostul CAP Fântânele, teren pe care tot în acel an si-a edificat o casa de locuit. Aceasta suprafata de teren este învecinata cu suprafata de 1800 m.p. dobândita de la A. l. si nu inclusa în aceasta, contrar opiniei (argumentata în mod aleatoriu, fara a da eficienta planului de situatie aferent acestei suprafete) exprimata de experta Chihaia Dalia si însusita de instanta de fond, în conformitate cu argumentele ce le-voi expune în cele ce urmeaza.

Din analiza procesului verbal de punere în posesie cu terenurile înscrise în T.P. nr. 1272/20.06.1996, rezulta doar ca acesta a fost întocmit de comisie m birou, pentru ca suprafata de 1800 m.p. gradina acasa are dimensiunile-de 18 x 100 m, dimensiuni care nu sunt nici macar apropiate de dimensiunile reale. Cu toate acestea, din analiza registrelor agricole din perioada anilor 1.959-1962, deschise pe numele defunctilor A. V. si M. bunicii paterni ai lui A. I., reiese ca acestia au avut în proprietate la locul în litigiu o suprafata de 2600 m.p., fapt confirmat de ambii experti. Cu toate acestea, în favoarea lui A. D., în calitate de mostenitor legal al defunctilor s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru suprafata de 1800 m.p., întrucât doar atât s-a gasit ca fiind neocupat de alte persoane. Asadar la momentul reconstituiri dreptului de proprietate s-a avut în vedere suprafata de 250 m.p. ocupata de casa de locuit a lui M. C. edificata în anul 19769 diminuându-se suprafata cu privire la care era îndreptatit la reconstituire A. D. de la 2600 m.p. la 1800 m.p. Precizez ca, registrului agricol aflat la fila 49 dosar, nu este cel care a stat la baza emiterii T.P. nr. 1272/20.06.1996, pentru ca acest registru este cel deschis pe numele lui A. V. D. si nu cel deschis pe numele autorilor acestuia, respectiv A. V. si M. si în baza caruia s-a emis titlul de proprietate.

Pe de alta parte, prin contractul de vânzare cumparare nr. 63 din 13.03.1999, A. I. a vândut suprafata de 1800 m.p. teren arabil, fara a se mentiona ca pe aceasta suprafata de teren se gasesc constructiile lui M. C..

Prin urmare si pentru acest motiv rezulta ca suprafata de 250 m.p. teren având categoria de folosinta constructii, nu este inclusa în cea de 1800 m.p. vânduta pârâtului.

Totodata, trebuie avut în vedere si faptul ca imediat dupa cumpararea terenului de la fostul CAP de pârâtul M. C. în baza contractului de vânzare cumparare nr. 1401 din 20.05.1976, pe numele acestuia s-a eliberat autorizatia de construire nr. 24 din 28.05.1976 si planul aferent care delimiteaza în mod distinct suprafata de 250 m.p. ( plan ce l-am depus la ultimul termen de judecata si pe care instanta de fond nu l-a avut în vedere). Chiar daca pârâtului nu i s-a emis titlu de proprietate pentru acest teren, desi a întreprins demersuri in acest sens, formulând cerere dupa priceperea sa, instanta trebuiea sa aiba în vedere ca acest teren este distinct de terenul vândut de A. I., precum si de terenul proprietatea reclamantilor, regimul sau juridic la momentul actual fiind acela de teren ce face parte din domeniul privat al comunei.

În ceea ce priveste declaratiile date de A. I. se impunea a se da eficienta doar celei data în fata instantei, care poate produce efecte juridice si nu celei autentificate la notar (asa cum a retinut instanta de fond în hotarâre) care nu poate constitui proba în cauza, decât cu privire la lipsa de sinceritate a acestuia. De asemenea în considerarea celor mai sus expuse, apreciaza ca, celelalte declaratii de martori nu pot fi avute în vedere de instanta, pentru ca prin aceste declaratii reclamantul nu a reusit sa aduca argumente care sa contrazica înscrisurile ce le-am mentionat si nici sa stabileasca situatia hotarului dintre proprietatile noastre. Prin aceste declaratii s-a stabilit doar ca pe vechea linie de hotar existau niste soci care nu mai exista, fara a se stabili de când nu mai exista, sau cine este raspunzator pentru scoaterea acestora.

Considera ca toate aspectele mai sus aratate, ar fi trebuit analizate de catre un expert, fapt stabilit si prin dispozitiile deciziei de casare si abia apoi stabilit care este suprafata reala pe care pârâtii o ocupa fara drept din terenul care este hotarul ce trebuie stabilit între terenurile partilor.

Prin urmare, având în vedere situatia expusa, care rezulta din analiza înscrisurilor existente la dosar, chiar în lipsa unui supliment la raportul de expertiza, rezulta ca pârâtii ocupa doar o suprafata de 77 m.p. din terenul reclamantului si în raport de aceasta suprafata de impune a fi stabilita linia de hotar.

Îsi sustin aceasta solicitare si prin aceea ca pentru a putea fi obligati la eliberarea unei suprafete de teren în favoarea reclamantului, acesta trebuie sa justifice în mod legal un drept de proprietate asupra suprafetei de teren revendicate. Hotarul ce desparte proprietatile partilor, se impune a fi stabilit în raport de suprafata de 77 m.p. si nu de 177 m.p. asa cum în mod gresit a stabilit instanta de fond.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata la care au fost obligati ei pârâtii a le plati, cer a se  constata ca, cuantumul acestora este gresit stabilit, în conditiile în care nu au fost dovedite toate pretentiile reclamantului, iar cele doua expertize efectuate în primul ciclu procesual au fost înlaturate.

Recursul nu a fost motivat  în drept.

Intimatul M. V., a formulat întâmpinare la  recursul  pârâtilor,  prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica si obligarea recurentilor-pârâti la plata cheltuielilor de judecata din recurs.

În motivare a aratat ca în mod vadit nelegal pretind recurentii ca în rejudecare el, reclamantul s-a prevalat în dovedirea actiunii în revendicare a suprafetei de 20 ari teren intravilan si stabilirea liniei de hotar între acest teren si terenul de 18 ari proprietatea recurentilor-pârâti nu doar de titlul de proprietate 354/15.11.1993, pe care si-a întemeiat actiunea introductiva, ci si pe titlul de proprietate nr. 1967/2009 emis pentru suprafata de 400 mp teren (f.244 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava), desi acest din urma titlu nu a facut obiectul cercetarii judecatoresti în cauza dedusa judecatii.

În considerentele sentintei civile nr. 1275/10 martie 2011 a Judecatoriei Suceava, ce formeaza obiectul acestui recurs (pag.4 a acestei sentintei), Judecatoria a retinut ca :„experta Chihaia Dalia a identificat terenul în suprafata de 2.000 mp proprietatea reclamantului conform procesului verbal de punere în posesie întocmit de Comisia Comunala de Fond Funciar Fîntînele la data de 06.06.1993 si a rezultat ca din acest titlu pârâtii ocupa o suprafata de 177 mp cuprinsa între punctele C - K care în limita sudica pusa în posesie antecesorului pârâtilor A. D. si limita a - b, din conturul a, c, k, 1, b, conform anexei 3 la raportul de expertiza atasat la fila 42 dosar.

La stabilirea acestei suprafete, expertul a avut în vedere faptul ca, potrivit procesului verbal de punere în posesie a reclamantului din 06.06.1993 frontul stradal al terenului pe care reclamantul era îndreptatit sa-1 aiba în proprietate este de 31 ml, iar la capatul opus, la hotar, latimea terenului la care este îndreptatit este de 35 ml.

Din masuratorile efectuate a reiesit ca frontul la drum este de 29, 36 m în loc de 31 m, urmând a fi mutat cu 1, 64 m, iar la capatul opus, pentru a detine, 35 m, urmeaza a fi mutat gardul actual cu 3, 39 m spre terenul proprietatea pârâtilor (f.38).^

În anexa 3 la raportul de expertiza (f.42) este evidentiata linia de hotar dintre cele doua proprietati pe aliniamentul „c - 1", iar gardul construit de pârâti pe aliniamentul „a - b" se afla pe terenul reclamantului", am încheiat citatul.

Din aceste considerente rezulta cu evidenta ca prima instanta a avut în proprietate la solutionarea cauzei doar titlul de proprietate 354/15.11.1993 (f.6 dosar din primul ciclu procesual), prin care s-a reconstituit autorului sau M. N. dreptul de proprietate pentru 4 ha 2.600 mp din care în gradina acasa curti + constructii 600 mp si în gradina acasa 1.400 mp arabil (lit.B alin.l si 5 din titlu), care fac corp comun, ambele suprafete fiind învecinate la Nord cu pârâtul M. C., la Est cu hotar, la Sud cu M. M. si la Vest cu drum si din care face parte terenul revendicat.

Mai rezulta, atât din considerente, cât si din concluziile raportului de expertiza topo efectuata de expert Chihaia Dalia (f.38-39 dosar fond din al doilea ciclu procesual), ca identificarea suprafetei de 2.000 mp s-a facut conform procesului verbal de punere în posesie încheiat la 6 iunie 1993 si schitei întocmite la punerea în posesie (f.93 si verso 93 dosar Judecatoria Suceava 3021/314/2006 din primul ciclu procesual) din care rezulta ca terenul de 2.000 mp, din care face parte terenul revendicat, compus din 600 mp curti-constructii si 1.400 A are un front la drumul comunal de 31 ml, un front la „Hotar" de 35 ml si o lungime de 60, 01 ml.

Ori, în anexa 2 la Raportul de expertiza întocmit de expert Chihaia Dalia (f.41 dosar 2966/314/2010 al Judecatoriei Suceava) experta a identificat configuratia terenului reclamantului conform punerii în posesie în conturul c, h, f, g în care latura g - c, la drum are 31 mp, la tura f - h din partea opusa are 35 ml, iar latura c - h înspre pârâti are 60, 01 ml.

Ca urmare, este evident ca experta Chihaia Dalia a identificat suprafata de 2.000 mp din titlul de proprietate 374/1993 conform procesului verbal de punere în posesie din 6 iunie 1993 si s-a raportat atunci când a concluzionat ca pârâtii i-au ocupat reclamantului suprafata de 175 mp teren (hasuri gri) doar la acest teren.

Nefondat este si motivul de recurs prin care se critica sentinta sub aspectul validitatii titlului de proprietate al reclamantului pentru suprafata de 2.000 mp teren la locul în litigiu, în conditiile în care suprafata totala din registrul agricol din perioada anilor 1959 - 1962 a fost doar de 1.900 mp, compusa din 500 mp curti-constructii si 1.400 mp teren gradina.

Este real ca, în registrul agricol din anii 1959 - 1962 al numitului M. N., autorul reclamantului (f.50 dosar primul ciclu procesual), acesta a fost înscris cu 500 mp teren curti-cladiri în trupul „Gradina acasa" si 1.400 mp teren în acelasi trup.

Conform art.11din Legea nr. 18/1991, suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în CAP, inclusiv declaratii de martori.

In speta, reclamantul a dovedit cu copia registrului agricol si declaratiile martorilor S. I. si M. C. (f.25-26 si 44 dosar fond) ca gospodaria autorului sau M. N. se învecina cu cea a bunicului matern al reclamantului – D. G., care avea casa alaturi, acesta din urma fiind înregistrat în registrul agricol pâna în 1961, când a decedat, cu suprafata de 300 mp (sau 0, 03 ha) curti-cladiri si 0, 09 ha (sau 900 mp arabil) (f.21 dosar 3021/314/2006 al Tribunalului Suceava din primul ciclu procesual), mostenit fiind de mama reclamantului.

Înscrierea în registrul agricol se face pe baza declaratiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar sa ateste declaratiile persoanelor interesate, dar acesta nu are o valoare absoluta ci poate fi combatut prin alte probe admise de lege (Viorel Terzea „Legile fondului funciar - Comentarii si explicatii", Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2007, pag.41), inclusiv prin declaratii de martori.

Ca urmare, chiar daca M. N., autorul reclamantului a avut declarat în registrul agricol, în perioada 1959 - 1962, la locul în litigiu doar 1.900 mp, în realitate, acesta a avut în proprietate pe lânga cei 1.900 mp, înca 1.200 mp mostenit de sotia acestuia dupa D. G., teren pe care nu 1-a dobândit însa integral prin reconstituire, urmare aplicarii defectuoase a acestei legi la nivelul comunei.

Nefondata este si critica adusa expertizei efectuata de ing.Chihaia Dalia ca desi nu a fost investita cu masurarea suprafetei de 400 mp, înscrisa în titlul de proprietate nr.1967/06.02.2009, aceasta a avut în vedere si acest titlu, fapt consemnat în raspunsul la pct.6.7, când experta a adunat cantitativ suprafata de 400 mp la celelalte suprafete, pârâtii-recurenti nesocotind faptul ca, în concluziile raportului de expertiza (f.38-39 dosar fond 2966/314/2010) si planurile de situatie anexa 2 si anexa 3 (f.41-42 dosar fond 2966/314/2010) experta a avut în vedere exclusiv suprafata de 2.000 mp din titlul de proprietate 354/15.11.1993 emis autorului reclamantului (f.6 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava), pe care ne-am întemeiat actiunea si procesul verbal de punere în posesie care a stat la baza emiterii acestui titlu de proprietate (f.93 si 93 verso dosar 3021/314/2006 Judecatoria Suceava din primul ciclu procesual) nu si alte terenuri.

În ce priveste suprafata de 250 mp teren aferenta casei de locuit proprietatea pârâtilor, cumparata în anul 1976, care pretind recurentii ca ar fi distincta de suprafata de 1.800 mp teren cumparata de la A. D., criticile acestora sunt, de asemenea, neîntemeiate.

Recurent-pârâtul M. C. a detinut în timpul CAP, cu titlu de lot în folosinta, terenul predat la CAP de fam.A., din care a cumparat de la CAP suprafata de 250 mp în anul 1976, dovada ca suprafata cumparata conform schitei de la f.250 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava se învecina la Sud cu autorul reclamantului, la Vest cu drum comunal, la Nord cu fam.S. I.si la Est cu lot folosinta M. C., pe care si-a construit casa în timpul CAP.

Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.63/13.03.1999 (f. 11-12 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava primul ciclu procesual), pârâtul M. I. a cumparat de la A. I. suprafata de 1.800 mp teren intravilan …, între vecinii S. D., M. N., drum comunal, dobândit de vânzator prin mostenire, dupa A. D., care 1-a rândul sau a detinut titlul de proprietate nr. 1272/20.06.1996 emis dupa A. V. si M. (f.13 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava), compus din curti-constructii p. 1832/2 de 500 mp si gradina acasa p.1832/1 de 1.300 mp.

Ca urmare, rezulta cu evidenta ca suprafata de 250 mp din contractul de vânzare-cumparare nr. 1401/20.05.1976 (f.35 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava) este inclusa în terenul de 1.800 mp cumparat prin contractul nr.63/13.03.1999 de la A. I., cum în mod temeinic au retinut toti cei trei experti care au efectuat expertize în cauza, dovada fiind chiar procesul verbal de punere în posesie din 14.05.1994 a numitului A. D., autorul vânzatorului A. I., cu schita terenului de 1.800 mp teren din care 0, 05 ha curti-constructii si 0, 13 ha teren arabil, învecinat la Nord cu S. D., la Est cu hotar, la Sud cu M.N. si la Vest cu ulita, cu o latime la drum de 27 ml si o lungime de 69 ml (f.91 si 91 verso dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava) si nu cum pretind pârâtii în recurs. Ori în Raportul de expertiza anexa 2 si 3, pârâtii au la drum o latime de 27 ml iar lungimea terenului de la pct.c-e-a-k este de 69 ml care este întocmai cu procesul verbal de punere în posesie a autorului lor (f.91 si 91 verso dosar fond din primul ciclu procesual).

În ce priveste declaratia vânzatorului instanta a retinut declaratia data nemijlocit în instanta (f.38 dosar 3021/314/2006 al Judecatoriei Suceava primul ciclu procesual) în care a declarat ca a transmis pârâtului M. I. dreptul de proprietate pentru 18 ari, ca între proprietatea lui M. V. si terenul vândut exista un gard de fier care a fost demontat, dupa care pârâtii au edificat un gard din ostrete la o distanta de 1, 5 m, intrând pe terenul lui M. V.. Ca dupa edificarea gardului, pârâtii au construit un cotet din calaburi pe terenul apartinând lui M. V.. A mai declarat martorul ca pe terenul autorului reclamantului exista o fântâna amplasata la 2 -3 m de gard, iar în prezent, dupa mutarea gardului, pârâtii au turnat temelia pentru gard lânga fântâna, aspect constatat si cu ocazia cercetarii la fata locului de completul de judecata (f.92 dosar fond 2966/314/2010).

Fata de acest probatoriu, din care rezulta fara putinta de tagada ca pârâtii au ocupat parte din terenul proprietatea reclamantului prin desfiintarea liniei de hotar si mutarea gardului pe terenul reclamantului, este evident ca recursul pârâtilor este nefondat acestia exercitându-si drepturile procesuale cu rea credinta.

Instanta la termenul de astazi a pus în discutie exceptia nemotivarii recursului declarat de  catre  reclamantul M. V., în termenul prevazut de lege.

Astfel, potrivit art. 306 al. 1 Cod procedura civila, recursul este nul, daca nu a fost motivat în termenul legal, cu exceptia cazurilor în care exista motive de ordine publica.

Termenul pentru motivarea recursului este stabilit prin art. 303 Cod procedura civila care arata ca recursul se va motiva prin însasi cererea de recurs sau înlauntrul termenului de recurs, respectiv 15 zile de la comunicarea hotarârii (art. 310 Cod procedura civila).

Termenul pentru comunicarea motivelor se socoteste de la comunicarea hotarârii, chiar daca recursul s-a facut mai înainte (art. 303 al. 2 Cod procedura civila ).

În speta, se constata ca motivarea hotarârii atacate a fost comunicata  reclamantului recurent la data de 12.05.2011, ultimul termen pentru depunerea motivelor fiind 30.,05.2011.

Având în vedere ca recursul declarat de catre  reclamant nu a fost motivat în termenul prevazut de lege, neexistând în cauza motive de ordine publica, urmeaza a se constata ca recursul declarat este nul.

Examinând recursul pârâtilor, ce se subsumeaza prevederilor art.304 pct.5,9 Cod procedura civila, art.304 1 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei  si în li mitele criticilor invocate, tribunalul  îl apreciaza ca nefondat  pentru considerentele ce succed:

Au invocat  pârâtii ca  în mod gresit s-a dat eficienta  si titlului de proprietate  nr.1967/06.02.2008  emis reclamantului pentru o suprafata de 400 mp (f.244 ds. initial), în conditiile în care acest act  nu a facut obiectul  cercetarii judecatoresti.

Aceasta critica  nu poate fi  însa retinuta, rezultând cu evidenta atât din raportul  de expertiza întocmit  de catre expert Chihaia Dalia (f.33-42), ce a stat  la baza solutiei instantei, cât  si din considerentele sentintei recurate, ca s-a avut  în vedere, în  ceea  ce-l priveste  pe reclamant, doar titlul de proprietate nr.354/15.11.1993(f.6 ds. initial) emis pe numele  autorului acestuia, M. N., pentru suprafata totala de 4 ha  2600 mp teren, din care  la locul în litigiu  600 mp  curti constructii si 1400 mp arabil.

Au mai invocat pârâtii  ca raportul de expertiza întocmit  de catre  expert Chihaia dalia  este  incomplet, ca  au formulat obiectiuni la raport  l a termenul de judecata din 19.11.2010, pe care  instanta, desi le-a pus în discutie, nu s-a pronuntat asupra lor.

Asa cum rezulta din încheierea de sedinta datata 19.11.2010(f.68), aparatoarea pârâtilor s-a prezentat în fata  instantei si a depus respectivele obiectiuni dupa ce  s-a intrat în dezbateri asupra fondului cauzei, astfel ca în mod  corect instanta  nu s-a pronuntat  asupra lor, câta vreme  din  punct de vedere procedural se depaseste etapa administrarii probatoriului.

Este adevarat  ca ulterior, la  data  de 10.12.2010 cauza a fost repusa  pe rol  pentru  noi  lamuriri în conformitate cu  art.151 Cod procedura civila(f.75), sens în  care  s-a suplimentat probatoriul cu  o cercetare  locala, fiind acordate doua  termene de judecata, la 27.01.2011 si 24.02.2011, însa asa  cum rezulta din încheierile de sedinta(f.91,94) aparatoarea pârâtilor nu a  mai reiterat  obiectiunile la expertiza, aratând chiar  în mod expres ca nu  mai  are de formulat cereri  în  cauza, astfel ca în mod corect  instanta  nu s-a pronuntat.

Oricum, obiectiunile  nu sunt  întemeiate, astfel ca  nu  se impunea  efectuarea unui supliment  la raportul de expertiza,deoarece chestiunile invocate prin aceste  obiectiuni au  fost elucidate  prin ansamblul probator  administrat  în  cauza.

Astfel, au  invocat  pârâtii ca sunt  îndreptatiti sa detina pe lânga cei 1800 mp teren  cumparat de la A. I. conform contractului de vânzare-cumparare autentificat  sub nr.63/13.03.1999(f.11,12 ds. initial) si suprafata de 250 mp achizitionata de la  CAP conform contractului  de vânzare-cumparare nr.1401/20.05.1976(f.35), deci  în total2050 mp.

Or, din rapoartele de  expertiza întocmite în cauza de catre expert Florea Jenica (f.199-201, f.249 ds. initial) si de catre  expert Chihaia Dalia (f.33-42) a rezultat ca  suprafata de 1800 mp retrocedata  la legea 18/1991 lui A. D., în calitate  de  mostenitor  al parintilor sai A.V. si M.(vechii proprietari) si vânduta de fiul,  respectiv  nepotul  acestora, A. I. catre pârâti,  înglobeaza  si suprafata de 250 mp  pe care CAP- ul a vândut-o acelorasi  pârâti  în anul 1976 din terenul  preluat de la familia A..

Concluzia  expertei s-a bazat  în mod evident pe procesul-verbal de punere  în  posesie  a familiei A. cu cei 1800 mp teren care, în configuratia existenta, înglobeaza si constructiile  pârâtilor ( a se  vedea planurile 2,3 la raport, terenurile  cu contur albastru, f.41, 42 si procesul verbal  de punere  în posesie  încheiat  la  14.05.1994 pentru A. D., f.96 ds. initial), ceea ce înseamna  ca  la restituirea terenurilor  catre  fosti proprietari comisia locala  nu a tinut cont  de  faptul ca în perioada CAP - ului s-a  facut  o  tranzactie cu  o  parte  din  terenul acestora(250 mp), în favoarea pârâtilor, pentru edificarea unei gospodarii.

Schita celor 250 mp (f.244 ds initial)vine practic sa confirme  suprapunerea , câta  vreme  pe ea  sunt  mentionate  aceleasi vecinatati  ca în procesul-verbal de punere  în posesie  emis lui A. D., iar  dimensiunile (lungime, latime) sunt  mai  mici.

Mai  mult,  însusi vânzatorul A. I. a confirmat  includerea celor 250  mp  dobânditi  de  pârâti  de  la  CAP  în anul 1976 în suprafata de 1800 mp înstrainati pârâtilor (a se vedea declaratia autentica de la f.203 ds. initial), declaratie  care se coroboreaza  si  cu  cea data în  fata instantei(f.38 ds.initial) pe baza careia se deduce  faptul ca pârâtii  nu accepta  sub  nici  o  forma suprapunerea, fiind convinsi ca  trebuie sa detina 2050 mp, întrucât, conform  sustinerilor martorului, ei au demolat  vechiul gard de fier ce delimita terenurile partilor,  construind unul  de ostrete la o distanta de cca. 1,5  mp înspre  interiorul proprietatii reclamantului, construind un cotet pe terenul reclamantului.

A mai aratat martorul ca pe terenul  familiei  sale exista  o fântâna amplasata la  2-3 metri de gardul vechi însa în prezent, temelia  noului gard a fost turnata chiar lânga fântâna.

Faptul ca în contractul de vânzare-cumparare  încheiat  de pârâti  cu  martorul A. I.  nu se mentioneaza ca pe  terenul vândut se gasesc constructiile pârâtilor nu prezinta relevanta, câta  vreme acest  lucru  rezulta din actele de proprietate ale  vânzatorului, asa cum s-a aratat,  anume procesul-verbal de punere  în posesie  ce a stat la baza titlului de proprietate 1272/1996 pentru  autorul vânzatorului, A. D., cu schita aferenta si  care, materializata  în teren include  si constructiile pârâtilor.

În ceea ce  priveste acest  proces-verbal, pârâtii au  încercat  sa prezinte  o situatie necorespunzatoare adevarului, sustinând ca ar cuprinde niste  dimensiuni  nereale , de 18x100m , or  actul si schita aferenta prezinta  o cu  totul alta configuratie, adica cea reala, 69 metri lungime si 27 metri latime ( f.96 ds. initial), care a fost materializata de catre expert Chihaia Dalia în teren(f.42 ds) în contur albastru notat  cu literele i-j-k-c, teren  pe care  pârâtii  îl au  în posesie, detinând în plus cca.177 mp pentru  care s-a  si admis actiunea.

Întrucât  pârâtii  nu sunt îndreptatiti la o suprafata  mai  mare decât 1800 mp  pentru  considerentele aratate  mai sus, nu prezinta relevanta împrejurarea ca familia A. (V. si M.) a avut initial  în proprietate  2600 mp teren la locul în litigiu  si ca a fost  redus la 1800 mp în urma  ocuparii lui  de catre alte  persoane  în perioada CAP-ului.

În ceea ce  îi  priveste pe reclamanti, identificarea terenului înscris în titlul lor de proprietate  nr.354/15.11.1993 s-a efectuat tot conform punerii în posesie, în baza  procesului-verbal  încheiat  la  06.06.1993 si  schitei aferent(f.98 ds. initial), din care rezulta ca  terenul de 2000 mp  din care  face  parte si cel revendicat , compus din600 mp curti constructii si 1400 mp arabil, are un front  la drumul comuna de 31 ml, un front  la „hotar” de 35 ml si  o lungime  de 60,01 ml.

Or, în anexa 2 la  raport, experta Chihaia Dalia  a  identificat configuratia terenului  reclamantului  potrivit  punerii în posesie , în conturul c,h,f,g, în care  latura g-c la  drum are 31 ml, latura f-h din partea opusa are 35 ml, iar latura c-h dinspre pârâti are 60,01 ml  si s-a raportat  la aceasta  punere  în posesie (a ambelor parti) atunci  când a  concluzionat ca pârâtii  i-au ocupat  reclamantului 177 mp teren.

Câta  vreme nu exista suprapunere  între terenurile partilor, iar  pârâtii detin  nestingheriti  terenul pentru care  justifica drept de proprietate, apreciaza  tribunalul  ca ei nu pot  invoca  aspecte  ce tin de  validitatea titlului de proprietate al reclamantului.

Oricum, tribunalul  îsi însuseste concluziile instantei de fond  pe acest aspect, în sensul ca  terenul reclamantului provine partial de la tatal sau, M. N. (19 ari declarati în r.a 1959-1962, f.50 ds. initial),  partial de la bunicul sau matern, D. G. (ce figura în r.a  1959-1961 cu 12 ari-3 ari curti cladiri+9 ari arabil, f.21 ds. tribunal), cele doua  familii având gospodariile alaturate, asa  cum rezulta  din depozitiile martorilor  S. I. si M. C. (f.25,26,44 ds. initial).

În ceea ce  priveste  criticile referitoare  la cheltuielile de judecata, nici acestea nu  pot fi retinute,  cuantumul lor fiind corect stabilit în  conditiile în  care pretentiile  reclamantului,  astfel cum au fost precizate, au fost admise în totalitate.

De asemenea, gresit  au apreciat  pârâtii în sensul ca  nu trebuiau sa suporte cheltuielile  aferente  celor doua expertize  administrate  înainte de rejudecare .

Potrivit art.274 Cod procedura civila parte care  cade în pretentii  este  tinuta a suporta toate cheltuielile efectuate de partea care a câstigat procesul, deci  inclusiv  contravaloarea expertizelor  pe care prima  instanta de fond si-a întemeiat solutia, cu atât  mai  mult  cu cât aceste expertize  nu au fost  desfiintate  în recurs, instanta  de control ordonând suplimentarea  probatoriului cu o  noua expertiza care sa  raspunda  unor chestiuni  ce nu au  fost lamurite suficient.

În fine, tribunalul  nu va raspunde  la criticile  de netemeinicie  pe care  pârâtii le-au  invocat în completare prin concluziile scrise  depuse  la dosar având în vedere  pe de o  parte  tardivitatea depunerii lor , fata de  dispozitiile  art.303 Cod procedura civila, iar pe de alta parte necesitatea respectarii  principiilor care  guverneaza procesul civil-oralitate, contradictorialitate,  nemijlocire, dreptul la aparare, ceea ce  înseamna ca  in stanta  nu se  poate pronunta  pe nici o chestiune  de fapt, de drept, daca  nu a fost  supusa dezbaterii partilor.

Pentru toate considerentele  învederate, în baza  art.312 al.1 Cod procedura civila tribunalul va  respinge recursul  pârâtilor ca nefondat.

Fiind în culpa procesuala, în baza  art.274 Cod procedura civila pârâtii recurenti vor  fi obligati la plata  catre  reclamantul recurent  a sumei de  500 lei  cu titlu de cheltuieli de  judecata din recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Anuleaza ca nemotivat  recursul declarat  de catre  recurentul  M. V., prin mandatar N. I. si E., cu domiciliul  în … împotriva  sentintei civile nr.1275 pronuntata  la data de 10.03.2011 de Judecatoria Suceava în dosar  nr.2966/314/2010.

Respinge  ca nefondat  recursul declarat  de catre  pârâtii M. C.  si M. I. toti cu acelasi domiciliu, formulat împotriva aceleiasi sentinte civile .

Obliga  pârâtii recurenti  la plata  catre  reclamantul recurent  a sumei de  500 lei  cu titlu de cheltuieli de  judecata din recurs.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica din 08.11.2011

Domenii speta

Spete similare