Soluţia de infirmare a planului de reorganizare este corectă, fiind menţinută de instanţa de apel în temeiul art. 461 şi 480 NCPC însă pentru alte considerente, care se substituie considerentelor expuse de judecătorul sindic.
Votarea planului în adunarea generală a creditorilor, dar şi verificarea votului în îndeplinirea atribuţiilor judecătorului sindic conform art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 se poate face numai după definitivarea tabelului de creanţe. Art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, defineşte tabelul definitiv de creanţe ca fiind „tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a creanţei.
Atâta timp cât nu erau determinate legal categoriile de creanţe, deoarece erau contestate creanţe şi contestaţiile în curs de soluţionare, nu se putea vorbi de existenţa unui tabel definitiv de creanţe.
Prin sentinţa nr.720/13.06..2014 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr.11718/101/2013/a3 s-a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare a activităţii debitorului SC ROBSYLV COM SRL.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel la data de 4 august 2014 RM administrator special al debitoarei SCRCSRL , criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivare s-a arătat că în mod eronat judecătorul sindic a apreciat că, în speţă, a început să curgă termenul prevăzut de legea specială pentru a se pune în vedere părţilor interesate să depună un plan de reorganizare şi pe cale de consecinţă, este prematură atât exprimarea votului în Adunarea Generală a creditorilor, cât şi soluţionarea cererii de confirmare a planului.
Deşi prin încheierea din 28.02.2014 judecătorul sindic a constatat existenţa contestaţiilor la tabelul preliminar formulate de debitor prin administrator special şi de creditoarea BCCSA, depunerea unui plan de reorganizare nu ar fi trebuit să conducă la stabilirea de termene pentru aprobarea şi confirmarea sa cât timp nu se soluţionaseră contestaţiile la tabelul preliminar.
Instanţa de fond în mod greşit a constatat că se poate vota cu privire la planul depus, dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 85/2006 fiind foarte clare, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv putând participa la votul asupra planului de reorganizare.
Nici la această dată nu a început să curgă termenul pentru depunerea planului de reorganizare, deoarece în speţă nu există un tabel definitiv al creanţelor, contestaţiile împotriva tabelului preliminar fiind în curs de soluţionare, creditorii neputând să voteze planul, iar instanţa neavând o justificare legală pentru a se pronunţa asupra confirmării sau infirmării planului şi nici pentru a solicita punctul de vedere al creditorilor cu privire la trecerea la faliment.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. C.pr.civ. şi Legea nr. 85/2006.
La 12.09.2014 creditoarea BRD - GSGSA-SDr. Tr.S a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond nr. 720/13.06.2014.
În motivare s-a arătat că la data de 28.02.2014 administratorul judiciar a depus tabelul definitiv de creanţe, iar în cazul în care acesta nu era legal întocmit existau căi specifice pentru a cenzura legalitatea şi temeinicia acestuia.
Legalitatea tabelului definitiv necontestat nu poate fi verificată de judecătorul sindic cu ocazia confirmării planului de reorganizare.
Soluţia instanţei de fond este corectă, categoria defavorizată a creditorilor chirografari nevotând planul.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi urm. C.pr.civ.
La dosar au fost depuse, în copie , decizia nr. 311/2014 din 12.06. 2014 a Curţii de Apel Craiova Secţia a II-a civilă pronunţată în dos. nr. 6902/101/2012/a72, extrase de pe Portalul Instanţelor de judecată Tribunalul Mehedinţi.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat apelul ca fondat pentru următoarele considerente:
Art. 461 alin. 2 N.C.P.C. permite declararea apelului numai împotriva considerentelor hotărârii, fără a se ataca soluţia din dispozitiv. Una din situaţiile reglementate de norma anterior invocată, vizează posibilitatea atacării considerentelor unei hotărâri, dacă apreciază că acestea sunt eronate sau prejudiciabile pentru parte din perspectiva situaţiei de drept sau de fapt, reţinute astfel încât acestea ar putea fi opuse într-o judecată ulterioară.
Chiar dacă, prin apelul de faţă, apelanta nu a indicat expres faptul că înţelege să conteste doar considerentele sentinţei, din criticile aduse şi din modul în care sunt formulate rezultă cu claritate că nu soluţia de infirmare a planului de reorganizare este criticată, ci considerentele pentru care instanţa a adoptat această soluţie.
Curtea a apreciat criticile privind considerentele sentinţei nr.720/13.06.2014 pronunţate de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr.11718/101/2013/a3, întemeiate, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 101 alin. 1 lit. A „Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
A. cel puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul; „.
În consecinţă, alături de restul condiţiilor prevăzute de art. 101, pentru a confirma sau infirma un plan de reorganizare, judecătorul sindic trebuie să verifice dacă panul a fost acceptat de categoriile de creanţe cuprinse în programul de plăţi.
Potrivit art. 100 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 „ Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie.”
Rezultă astfel că acceptarea planului în fiecare categorie se face în funcţie de valoarea creanţelor din acea categorie.
Pentru a determina dacă a fost sau nu acceptat planul de reorganizare de fiecare categorie de creanţe, trebuie ca, în prealabil, să fie stabilită exact valoarea creanţelor creditorilor.
Tocmai de aceea, votarea planului în adunarea generală a creditorilor, dar şi verificarea votului în îndeplinirea atribuţiilor judecătorului sindic conform art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/2006 se poate face numai după definitivarea tabelului de creanţe.
Numai din acest moment creditorii pot exprima un vot valabil, pe categorii, prezenţa unor contestaţii la creanţele creditorilor impunând amânarea votării şi confirmării planului până la stabilirea în mod definitiv a valorii şi rangului creanţelor creditorilor.
În cauza de faţă, se observă că, în şedinţa publică din 28.02.2014 când judecătorul sindic a dispus afişarea tabelului definitiv al creanţelor împotriva debitorului SCRCSRL, a luat totodată act că există şi o cerere de creanţă formulată de SCBSESA şi SCSSA şi că există o cerere de contestaţie la tabelul preliminar de creanţe formulată de BCCSA, dispunând formarea dosarului asociat nr. 11718/101/2013/a1.
Potrivit art. 94 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 debitoarea avea posibilitatea legală de a propune un plan de reorganizare în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe.
În cauza de faţă însă, chiar dacă în şedinţa publică din 28.02.2014 instanţa a dispus afişarea tabelului definitiv al creanţelor, luând totodată act de existenţa unor contestaţii la tabelul preliminar, dar şi completări sau cereri de creanţă încă neverificate de administratorul judiciar, respectivul tabel definitiv şi-a pierdut caracterul prev. de art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, conform căruia prin tabel definitiv de creanţe se înţelege „tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a creanţei; „
Ulterior au fost formulate şi alte contestaţii la tabelul preliminar de creanţe, astfel încât în şedinţa publică din 13 .06.2014, când judecătorul sindic ar fi trebuit să verifice, conform art. 101 din Legea nr. 85/2006, votul pentru fiecare categorie de creanţă, în speţă nu erau determinate legal categoriile de creanţe deoarece erau contestate şi în curs de soluţionare opt creanţe ( filele 144-165)
Practic, în acel moment nu se putea vorbi de existenţa unui tabel definitiv de creanţe, astfel încât nu se putea vota nici confirmarea planului de reorganizare.
Acest lucru nu poate fi făcut decât după definitivarea tabelului de creanţe, în condiţiile art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, doar în acel moment debitoarea putând să propună un plan şi mai ales să stabilească atât categoriile de creanţe, cât şi programul de plăţi şi doar atunci judecătorul sindic fiind în măsură să confirme sau să infirme planul de reorganizare, în condiţiile art. 101 din Legea nr. 85/2006.
Soluţia de infirmare a planului de reorganizare este corectă, fiind menţinută de instanţa de apel în temeiul art. 461 şi 480 NCPC, însă pentru considerentelor anterior expuse, care se substituie considerentelor expuse de judecătorul sindic.
Curtea de Apel București
Hotărârea AGEA privind majorarea capitalului social neadusă la îndeplinire în termen de un an - Caducitate. Reorganizare judiciară şi faliment. Încetarea existenţei ca persoană juridică a societăţii. Societatea aflată în faza lichidării judiciare.
Curtea de Apel Galați
Consecinţele recursului exercitat de un creditor individual împotriva hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic în soluţionarea acţiunii în antrenare răspundere patrimonială, prevăzută de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura inso...
Tribunalul Bacău
Faliment
Curtea de Apel Târgu Mureș
Cerere de anulare a actelor debitoarei. Titularul cererii
Curtea de Apel Oradea
Recurs. Procedura insolvenţei. Cerere de constatare nulitate absolută raport de activitate întocmit de administratorul judiciar. Tardivitate. Posibilitatea contestării raportului doar în condiţiile şi în termenul reglementate de art. 21 din Legea nr. 85/2