Plângere contravenţională

Asupra plângerii contravenţionale  de faţă :

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24.06.2014 sub numărul 434/181/2014, petentul M A C a solicitat, în contradictoriu cu intimata  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-CESTRIN, anularea procesului - verbal  de constatare a contravenţiei  seria R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014 de reprezentanţii intimatei şi exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 750 lei.

În motivarea plângerii, petentul a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014 şi exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 750 lei.

De asemenea, petentul a susţinut că procesul verbal contestat nu respectă cerinţele prevăzute de OG nr. 15/2002, în procesul verbal reţinându-se o stare de fapt ce nu corespunde realităţii, în sensul că nu se face răspunzător de faptul că vehiculul cu nr. de înmatriculare a circulat fără rovinietă valabilă pe DN 267 D km 42+100 Mehedinţi.

A precizat că deţine un autoturism cu numărul de înmatriculare şi nu cu numărul de înmatriculare, aşa cum spune agentul contstator. A menţionat că în perioada 01.12.2013, orele 20,28-07.12.2013, orele 23.59, a achiziţionat de la staţia societăţii comerciale o rovinietă CNADNR seria 2203483954 valabilă pe o perioadă de 7 zile, respectiv 1 decembrie 2013-07 decembrie 2013, pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare.

În drept, petentul şi-a întemeiat plângerea pe disp. art.31 din OG nr. 2/2001 şi pe practica altor Judecătorii din ţară..

În dovedire, petentul M A C a depus în xerocopie procesul - verbal de constatare a contravenţie seria R 14 nr. 0015900 încheiat la data de 02.06.2014, rovinieta C.N.A.D.R. şi bon fiscal.

Intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi neîntemeiată şi,  în subsidiar, menţinerea procesului verbal contestat ca fiind temeinic şi legal.

A susţinut Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România că potrivit disp. art. 1 alin. 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, începând cu data de 01.07.2002 a fost introdus tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi structurat în funcţie de perioada de parcurs şi de staţionare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA)şi de numărul de axe, după caz.

A precizat intimata că procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R 14 nr. 0015900 îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de OG nr. 15/2002, coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 şi 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului şi martorilor, constatarea contravenţiei fiind efectuată  cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic SEIGMCR.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe disp. OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001 şi Ordinul MTI nr. 769/2010.

Analizând actele şi lucrările dosarului  , instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţie seria R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014, petentul M-A C a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 750,00 lei, reţinându-se în sarcina sa că la data de 04.02.2013, ora 08,45 a  fost surprins în trafic autoturismul categoria B, cu numărul de înmatriculare, proprietatea petentului,  pe DN 67 D, km 42 + 100, Mehedinţi, fără a deţine rovinietă valabilă.

Împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria  R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014, petentul M A C a formulat plângere, solicitând anularea actului constatator.

Plângerea este formulată în termen.

Potrivit  disp. art. 17 din O.G. 2/2001 "Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul  persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu."

Instanţa  constată că procesul verbal de constatare a contravenţie seria R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014, cuprinde data şi locul încheierii, numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, precum şi descrierea faptei contravenţionale fiind indicate data, ora şi locul în care a fost săvârşită şi  semnătura agentului constatator.

Totodată, se constată că intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a menţionat temeiul de drept în baza căruia a aplicat sancţiunea, respectiv dispoziţiile art. 8 alin.1 din O.G. 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare, care instituie obligaţia utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale de a achita tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale(rovinieta).

Potrivit dispoziţiilor art. 4 , pct. l, 3 şi 4 din Legea 455/2001 „ date în formă electronică sunt reprezentări ale informaţiei într-o formă convenţională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice; semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare; semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă”.

De asemenea, semnatarul reprezintă persoana care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ.

Instanţa reţine, din cuprinsul procesul verbal de constare a contravenţie, că fapta prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 a fost reţinută în sarcina petentului M A C, în calitate de utilizator al autoturismului, categoria B, cu numărul de înmatriculare.

 Documentul a fost generat şi semnat electronic conform Legii 455/2001 şi HG 1259/2001, de numitul  V C R,  în privinţa căruia a fost emis certificat calificat de  către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

De aceea, din înscrisurile produse în apărare de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instanţa reţine că, semnătura electronică extinsă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 4 pct. 4 din L.455/2001.

În condiţiile în care între conţinutul procesului verbal şi semnătura electronică extinsă a agentului constatator există o legătură care permite identificarea acestuia instanţa constată ca procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale, iar împrejurarea că acesta a fost listat in vederea comunicării pe hârtie şi nu în format electronic nu conduce la nulitatea absolută, având în vedere ca procesul verbal în forma electronică este cel pe baza căruia a fost listat procesul verbal pe hârtie.

Potrivit art. 9 alin. 2 din O.G. 15/2002 începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

În considerarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002, în cazurile prevăzute la alin. 2, respectiv atunci când  constatarea contravenţiilor s-a făcut cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

În aceste condiţii, având în vedere caracterul special al normei impuse de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, care derogă de la art. 16 alin. 7 al O.G. nr. 2/2001, dreptul comun în materie, instanţa constată ca agentul constatator poate încheia procesul verbal contestat în lipsa contravenientului, în cazul în care constatarea abaterii contravenţionale este realizată prin  mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Faţă de faptul că procesul verbal de constatare a contravenţiei reprezintă un înscris în formă electronică căruia i s-a ataşat o semnătură electronică, în sensul dispoziţiilor legale, instanţa reţine că actul constatator poartă semnătură valabilă, fiind legal întocmit, cu respectarea, totodată, a condiţiilor stipulate de dispoziţiile art. 17 şi art. 19 din O.G.2/2001.

În ceea ce priveste temeinicia actului constatator, instanţa reţine că procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este un înscris oficial,  care se bucură de prezumţia relativă de legalitate şi temeinicie, nefiind necesară nici o altă formalitate, aprobare sau confirmare, dacă este întocmit de către un agent public aflat în exerciţiul funcţiunii, în calitate de reprezentant al statului, făcând dovada situaţiei de fapt menţionată  în cuprinsul său până la proba contrară, contestatorul având posibilitatea să răstoarne această prezumţie prin administrarea de probe.

Instanţa constată că în sarcina petentului M A C s-a reţinut încălcarea dispoziţiilor art.8 alin.1 din O.G. 15/2002, care instituie obligaţia utilizatorilor reţelei de drumuri naţionale de a achita tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale (rovinieta) sancţiunea fiind aplicată potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 2 din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 11 din Ordinul nr. 769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către personalul prevăzut la art. 9 alin. 1 din O.G. 15/2002 cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR), acestea având rolul de a identifica, în regim static sau dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat.

Din înscrisurile cauzei (f.13-14), instanţa constată că autoturismul, proprietatea petentului M A C, a circulat în data de 04.12.2013, ora 08,45 pe DN 67 D, km 42+100 m Mehedinţi, fără a deţine rovinietă valabilă, reţinându-se, astfel, incidenţa disp. art. 8 , alin. l din O.G. 15/2002  care stabilesc că “fapta de a circula fără a deţine o rovinietă valabilă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda”.

Potrivit art. 7 din O.G. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români.

Conform art. 1 lit. b din acelaşi act normativ prin utilizator român se înţelege persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.

Având în vedere dispoziţiile legale invocate, reţinându-se că la data de 04.12.2013, petentul M A C  avea calitatea de utilizator al autovehiculului depistat în trafic fiind înmatriculat la acea dată pe numele său, instanţa constată că sarcina achiziţionării rovinietei îi revenea petentului.

Analizând înscrisul depus de petent la dosarul cauzei (F5), instanţa reţine că prin acesta se dovedeşte că autoturismul cu numărul de înmatriculare deţinea rovinietă valabilă, însă petentul nu a făcut dovada că este proprietarul acestui autoturism.

Având în vedere că petentul M A C nu a făcut dovada că la data săvârşirii faptei achitase tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale, instanţa constată că  sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002, în cauză nefiind înlaturată forţa probantă a procesului verbal, acesta bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie instituită în favoarea sa

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, instanţa apreciază că aceasta a fost corect individualizată, raportat la dispoziţiile art. 5 alin. 5 şi ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, amenda aplicată petentului este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, analizat în funcţie de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit şi  de urmarea produsă. Prin stabilirea unui cuantum relativ ridicat al sancţiunii amenzii contravenţionale pentru neachitarea tarifului de utilizare a drumurilor naţionale legiuitorul a apreciat pericolul social abstract al acestor contravenţii ca fiind sporit, având în vedere că finalitatea legii este de a asigura fondurile pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, motiv pentru care dacă pericolul social concret nu este unul redus înlocuirea amenzii cu avertisment nu ar fi  legală. 

De aceea, în raport de starea de fapt reţinută, instanţa constată că întemeiat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a reţinut în sarcina petentului săvârşirea contravenţiei prev. de art. 8 alin.l din O.G. nr. 15/2002 , procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R 14 nr. 0015900  încheiat la data de 02.06.2014  fiind legal şi temeinic, astfel că, faţă de considerentele arătate, va dispune respingerea plângerii formulată de petentul M A C.

Domenii speta

Spete similare