Constatare nulitate act juridic

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ NR.2784/2012

Şedinţa publică din  20 decembrie  2012

Preşedinte :

Grefier: 

S-a luat în pronunţare cauza civilă privind cererea formulată de reclamantul B. I. contra pârâtei Asociaţia ... B., pentru constatare nulitate act juridic.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de şedinţă, după care se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în data de 13 decembrie 2012 când s-a amânat pronunţarea hotărârii pentru data de 20 decembrie 2012.

J U D E C A T A

Constată că prin acţiunea înregistrată la această instanţă la data de23 noiembrie 2012, reclamantul B. I.domiciliat ... a solicitat în contradictoriu cu pârâta Asociaţia ... B. cu sediul în com. B., ..., să se constate nulitatea absolută a înscrisului intitulat „Declaraţie” autentificată sub nr..../20 iulie 2009 de către BNP ... din Ineu şi repunerea reclamantului în situaţia anterioară încheierii înscrisului, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, a motivat prin aceea că în anul 2001 s-a reînfiinţat Asociaţia ... din comuna B., reclamantul fiind membru fondator.

În cursul anului 2009 au intervenit discuţii cu conducerea composesoratului  şi a înţeles să cedeze dreptul său composesoral cu privire la păşune, în favoarea asociaţiei.

La data încheierii înscrisului intitulat „Declaraţie”, a explicat expres notarului public că nu înţelege să îşi înstrăineze dreptul composesoral cu privire la porţiunea de proprietate constând în pădure şi stufăriş.

Cu toate acestea şi peste voinţa sa, actul s-a încheiat cu menţiunea că a cedat „întregul drept pe care îl deţine în composesorat….” ceea ce nu a corespuns voinţei reclamantului. Având în vedere că reclamantul are vârsta de 90 de ani , nu are cunoştinţe juridice, nu a cunoscut termenii folosiţi de notar în cuprinsul actului, are un handicap accentuat de vedere, drept pentru care reclamantul a semnat actul fără alte obiecţiuni.

Mai târziu consultându-se juridic, a înţeles că în cuprinsul actului nu s-a explicat ce anume cedează, ba mai mult că cesiunea drepturilor trebuie să se facă în baza unui contract consensual încheiat între reclamant şi reprezentantul composesoratului, ori în cazul său acel înscris intitulat „Declaraţie” nu are valoare juridică, câtă vreme nu există acordul de voinţă privind acceptarea.

Forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei părţi pentru fiecare asociat, astfel că aceasta reprezintă forma de proprietate  comuna, caracterizată prin aceea că titularii nu au precizat cota parte ce ar reveni fiecăruia din drept, deci dreptul de proprietate nu este divizat, cu consecinţa aplicării regulii unanimităţii, drept urmare nici unul dintre titulari nu are un drept exclusiv asupra unei părţi materiale din lucru, iar pe cale de consecinţă pentru orice cedare a dreptului este necesară existenţa acordului de voinţă al tuturor coproprietarilor.

Un alt aspect legat de validitatea înscrisului intitulat „Declaraţie” este reprezentat de nerespectarea prevederilor art.24 din Statutul pârâtei care reglementează : „Înstrăinarea bunurilor proprietatea composesoratului prin vânzare ce se va face cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi membri, prin fixarea  limitei minime şi maxime a preţului stabilit de Adunarea Generală, ceea ce în caz nu s-a făcut.

De asemenea,  la data încheierii înscrisului intitulat „Declaraţie din  20 iulie 2009 nu se putea pune problema cesiunii dreptului, respectiv a vreunei cote părţi indivize aparţinând reclamantului, câtă vreme situaţia juridică a pădurii aparţinând pârâtei nu a fost clarificată juridic.

Având în vedere că la data când s-a încheiat actul, reclamantul era în eroare cu privire la conţinutul actului şi a efectelor juridice ce decurg din încheierea acestuia, considerând că i-a fost viciat consimţământul, care vizează natura actului ce se încheie, eroarea obstacol fiind cea mai gravă formă a erorii, care duce la nulitatea absolută a actului.

În drept s-au arătat dispoziţiile art.948, 953, 954, 961, 1391-1398 vechiul cod civil, art. 2502 alin.2 pct.3 noul cod civil, art.274 cod procedură civilă.

Pârâta ,,...” din comuna B., nu a depus întâmpinare dar a arătat că înscrisul este autentic, valid până la înscrierea în fals şi că legal conform disp.art.28 din Legea 18/1991 dreptul de poate transmite între membrii composesori, obiectul este unul determinat în sensul specificităţii proprietăţii comune în devălmăşie care  are ca specific a nu fi prestabilită întinderea dreptului, faptul că la aceea dată patrimoniul composesoratului cuprindea şi păşunea reconstituită; dreptul codevălmaş nu se transmite; că pădurea nu era reconstituită, dreptul urbarial cuprinde atât activul cât şi pasivul asociaţiei, iar dacă s-a transmis un drept ca asociat s-a renunţat la calitatea de membru şi a solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică.

În fapt a arătat că reclamantul a cesionat prin declaraţia  autentificată la BNP drepturile  sale de membru composesor, cu toate consecinţele ce decurg din acest fapt, contra sumei de 8000 lei, retrăgându-se totodată din Asociaţie, în conformitate cu dispoziţiile art.11 din Statutul Composesoratului.

În documentul respectiv s-a specificat în mod expres faptul că suma primită „reprezintă contravaloarea întregului drept”, iar nu o cesiune parţială, aşa cum susţine reclamantul.

La peste 3 ani de la perfectarea convenţiei, acesta solicită anularea actului, anulare motivată pe neînţelegerea conţinutului înscrisului respectiv, a explicaţiilor date de notarul public şi a lipsei de pregătire în domeniul juridic, fapt determinant în vicierea voinţei, datorită erorii în care acesta susţine că s-ar fi aflat.

În conformitate cu dispoziţiile art.1174 cod civil „actul autentic are efecte între părţi despre drepturile şi obligaţiile ce constată, precum şi despre aceea că este menţionat în act, peste obiectul principal al convenţiei, când menţionarea are un raport oarecare cu acest obiect”.

Astfel, înscrisul autentic se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate ce operează atât erga omnes cât şi inter partes, situaţie în care  cele reflectate în contextul său se bucură de o „dovadă  completă atât asupra obiectului conţinutului cât şi asupra voinţei liber exprimate, până la înscrierea în fals, potrivit dispoziţiilor art.1173 cod civil.

Cu privire la eroarea invocată ca şi viciu de consimţământ, în condiţiile art.953 şi 954 cod civil , aceasta trebuie dovedită atât în ceea ce priveşte existenţa falsei reprezentări a realităţii, cât şi în ceea ce priveşte caracterul determinant al motivului hotărâtor în încheierea actului.

În situaţia de faţă simpla afirmaţie privind aşa-zisa eroare întemeiată pe neînţelegerea explicaţiilor oferite de notarul public, a lipsei cunoştinţelor juridice sau a vârstei, nu poate fi apreciată drept viciu de consimţământ, în condiţiile în care orice notar public  în conformitate cu prevederile art. 61 alin.1 din Legea nr. 36/1995, pentru a lua consimţământul părţilor şi după citirea actului, are obligaţia de a întreba părţile dacă au înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în respectivul act exprimă voinţa lor.

Se mai invocă în contextul acţiunii drept motiv de nulitate, lipsa obiectului cesiunii deoarece nu s-a explicat ce anume cedează, precum şi a acordului de voinţă privind acceptarea.

În conformitate cu dispoziţiile art.962 cod civil , obiectul  convenţiilor este acela la care părţile sau numai una din părţi se obligă. Din contextul înscrisului autentic se evidenţiază în mod explicit obiectul determinant al raportului  obligaţional, respectiv cesionarea întregului drept deţinut în cadrul Composesoratului  şi renunţarea la calitatea de asociat.

Referitor la existenţa acordului de voinţă privind acceptarea, este absurdă susţinerea reclamantului privind lipsa acordului, în condiţiile în care Composesoratul a virat în contul reclamantului suma de 8000 lei, suma care, potrivit declaraţiei reprezintă valoarea cesiunii.

Astfel, înscrisul respectiv întruneşte toate condiţiile de validitate având potrivit dispoziţiilor art. 969 cod civil putere de lege între părţile contractante.

Pentru soluţionarea cauzei s-au depus la dosar, în xerocopii: chitanţă taxă de timbru fila 4, copie tabel nominal fila 5-6, declaraţie fila 7, copie sentinţa civilă nr..../2012 fila 11-3, copie statutul asociaţiei fila 14-21, încheiere de autentificare fila 22, act de constituire fila 23-24, copie încheiere de autentificare fila 25

Din analiza probelor de la dosar şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine în fapt următoarele:

Pârâta … din comuna B., a fost constituită ca persoană juridică fără scop lucrativ, în temeiul prevederilor OG nr.26/2000, respectiv prevederile Legii nr.1/2000, fiind autorizată ca persoană juridică prin sentinţa civilă nr…./2001 a Judecătoriei Ineu, reclamantul regăsindu-se înscris în cadrul acestei asociaţii, fila 16-23 dosar.

La data de  20 iulie 2009, s-a încheiat înscrisul intitulat ,,Declaraţie”, fiind autentificat de BNP … din Ineu sub nr…./20 iulie 2009, copie fila 7 dosar, prin care reclamantul arată că: ,,suma de bani care mi s-a virat de către Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna Bocsig, jud.Arad în contul meu personal în valoare de 8.000 lei RON (optmiilei) reprezintă contravaloarea  întregului drept pe care îl deţin în Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna Bocsig, jud.Arad, înţelegând astfel ca această sumă să înlocuiască dreptul pe care îl deţin în cadrul composesoratului mai sus descris, declarând că sunt de acord să mă retrag din Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna Bocsig, jud.Arad, conform art.11 din Statut”.

Ulterior semnării şi autentificării acestui înscris, reclamantul a fost radiat din lista membrilor composesori, apreciindu-se că acesta a cedat întreg dreptul său în favoarea composesoratului.

În apărare, pârâta a arătat că înscrisul ce face obiectul acţiunii de faţă se circumscrie prevederilor art.1174 cod civil 1864, potrivit cărora ,,actul autentic are tot efectul între părţi despre drepturile şi obligaţiile ce constată, precum şi despre aceea ce este menţionat în act, peste obiectul principal al convenţiei, când menţionarea are un raport oarecare cu acest obiect”, astfel că reclamantul s-a prevalat de unul din cele trei atribute ale dreptului de proprietate, adică dreptul de dispoziţie, cedând doar dreptul lui codevălmaş, care ca şi natură juridică, nu are precizată întinderea, această cedare fiind făcută în forma autentică, întruneşte condiţia de formă „ad validitatem”.

Raportat la temeiul de fapt pe care se fondează cererea reclamantului, se reţine că în cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei părţi, pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote părţi egale.

Devălmăşia reprezintă forma de proprietate comună caracterizată prin aceea că titularii nu au precizată cota parte ce ar reveni fiecăruia din drept, şi deci dreptul de proprietate nu este divizat, cu consecinţa aplicării regulii unanimităţii, astfel că nici unul dintre titulari nu are un drept exclusiv asupra unei părţi materiale din lucru şi în consecinţă pentru orice cedare a dreptului, este necesară existenţa acordului de voinţă al tuturor coproprietarilor.

Potrivit Statului pârâtei, mai precis potrivit prevederilor art.11 ,,Încetarea calităţii de membru,, se prevede că: încetarea calităţii de membru se realizează şi prin retragere... şi se dispune de către Adunarea Generală.,,

La momentul încheierii actului erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 247/2005 modificată, la art. 2 arătându-se că terenurile cu sau fără construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Înscrisul ,,Declaraţie,, dat de către reclamant în faţa notarului prin care arată că se retrage din cadrul Asociaţiei ... din Comuna B., în schimbul sumei de bani de 8.000 lei, respectiv că şi-a cedat dreptul deţinut către pârâtă are caracteristicile unui act juridic unilateral, nedefinit de Codul civil de la 1864, sub imperiul căruia a fost emisă manifestarea de voinţă a reclamantului.

Ori, după cum recunoaşte de altfel şi pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar, situaţia terenului păşune care formează patrimoniul pârâtei Asociaţia ... din Comuna B. din care s-a retras reclamantul nu este clarificată juridic nici în prezent.

Pe de altă parte, ca o consecinţă a faptului că, în conformitate cu actul constitutiv al pârâtei, asociaţie constituită în temeiul prevederilor Legii nr.1/2000, dreptul de proprietate asupra terenurilor îmbracă forma coproprietăţii în devălmăşie, potrivit căreia titularii nu deţin nici o cotă-parte fracţionată în exclusivitate din dreptul de proprietate, astfel că obiectul actului juridic unilateral intitulat ,,Declaraţie,,  nu este determinat sau determinabil.

Raportat la dispoziţiile art.948 pct.3 cod civil, privind condiţiile esenţiale de validitate ale unui contract, printre care se numără şi obiectul determinat, aceste cerinţe sunt aplicabile şi actului juridic unilateral, care în lipsa unei reglementări juridice la momentul încheierii lui, nu constituia izvor de drept decât prin excepţie, atunci când legea prevedea expres acest lucru.

Mai mult ca atât, declaraţia unilaterală se referă la o împrejurare care a avut loc înainte ca aceasta  să fie emisă, ori pretinsa cesiune anterioară de care se face menţiune în declaraţie trebuia să fie încheiată în forma autentică cerută de Legea nr.247/2005 sub sancţiunea nulităţii absolute,  ceea ce nu s-a realizat în speţă.

În concluzie, declaraţia unilaterală ce nu cuprinde un obiect determinat sau determinabil,  nu poate produce nici un efect juridic.

Prin urmare, având în vedere şi prevederile art.948, art.953, art.954 alin.1, art. 961, art.1391-1398 din cod civil 1864, urmează a se admite acţiunea reclamantului, a se constata nulitatea absolută a înscrisului intitulat ,,Declaraţie” încheiat la data de 20 iulie 2009 autentificat sub nr..../20 iulie 2009 de către BNP  ... din Ineu, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară perfectării înscrisului.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în drept dispoziţiile art.274 cod procedură civilă, urmează a nu se acorda.

Pentru aceste motive, instanţa în numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E,

Admite acţiunea formulată de reclamantul B. I. domiciliat în ... contra pârâtei Asociaţia ... B.cu sediul în ..., cod poştal ...,  pentru constatare nulitate absolută şi în consecinţă:

- constată nulitatea absolută a înscrisului intitulat ,,Declaraţie” încheiat la data de  20 iulie 2009 autentificat sub nr..../20 iulie 2009 de către ... din Ineu,

- dispune repunerea reclamantului în situaţia anterioară.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 20 decembrie 2012.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare