Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, precizată la termenul din 22.06.2012, reclamantul o.t. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta a.c.t.b.s., prin preşedinte b.i., anularea Hotărârii Adunării Generale a acesteia, desfăş

 ANULARE  HOTĂRÂRE AGA.LIPSA CALITATE PROCESUAL PASIVĂ .

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1041/2012, pronunţată în dosarul nr. 6476/190/2012

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, precizată la termenul din 22.06.2012, reclamantul O.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.C.T.B.S., prin preşedinte B.I., anularea Hotărârii Adunării Generale a acesteia, desfăşurată la data de 24.05.2012, orele 17,00, în localitatea B.S., respectiv pentru ilegalitatea punctului referitor la alegerea Comitetului de conducere al pârâtei.

În motivare se arată că Adunarea Generală şi-a început lucrările fără a stabili Comisia de redactare a procesului verbal de şedinţă.

Referitor la modul de alegere a comitetului de conducere al pârâtei, reclamantul arată că preşedintele este incompatibil întrucât, conform Statutului, acesta nu trebuie să fie angajat în sistemul administrativ iar numitul B.I. are constituit PFA – CUI 27594304, înregistrat în Registrul Comerţului sub nr. F06/1984/2010.

De asemenea, secretarul a fost ales nelegal deoarece, conform aceluiaşi Statut, numitul R.V. a depăşit nr. maxim admis de 2 mandate.

În Comitet a mai fost ales şi numitul C.F., care este incompatibil întrucât este cumnat cu preşedintele.

În precizarea acţiunii, reclamantul învederează că persoanele alese în cadrul Comitetului menţionat nu au îndeplinit procedurile legale în acest sens iar Adunarea Generală nu a fost convocată conform Statutului.

În drept s-au invocat prevederile OG 26/2000.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri.

Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 27.06.2012, precizat la termenul din 14.08.2012, numiţii S.V., N.Ş, B.I., F.N., Ţ.IO., T.A., I.I., C.I., M.V., T.V., F.N., B.G., C.D., F.L., M.D., M.O., M.G., M.D., M.I., N.E., S.V., S.L., Ţ.R., M.T., M.L., S.M., N.S., B.M., M.I. şi O.I. au solicitat instanţei să le admită cererea de intervenţie în interes propriu şi să dispună anularea procesului verbal întocmit în 24.05.2012 şi, implicit, numirea preşedintelui, a secretarului şi a tuturor membrilor aleşi în Comitetul de conducere, ca fiind nelegal şi netemeinic, cu motivarea că intervenienţii nu au fost invitaţi să participe la Adunarea Generală şi nu au semnat convocatorul de şedinţă.

În precizarea cererii, intervenienţii arată că membrii aleşi ai Comitetului de conducere nu pot avea calităţile desemnate întrucât sunt incompatibili, respectiv B.I. are calitatea de PFA, R.V. este la al treilea mandat, B.G. are calitatea de PFA şi C.F. este cumnatul preşedintelui.

În drept s-au invocat prevederile art. 23 alin. 2 din OG 26/2000. 

În probaţiune s-au anexat înscrisuri.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a intervenienţilor, precum şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune a cererii de intervenţie, solicitând respingerea, pe fondul cauzei, a acţiunii introductive, ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că nici reclamantul şi nici intervenienţii nu sunt membrii Asociaţiei, astfel, conform art. 23 din OG 26/2000, nu au dreptul de a ataca actele pârâtei.

Raportat la cererea de intervenţie, aceasta trebuia exercitată în termenul prevăzut de art. 23 alin. 2 din OG 26/2000, respectiv ‚hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz’. Ori, în speţă, acţiunea a fost introdusă cu încălcarea normei citate, fiind prescris dreptul material, în condiţiile în care toţi intervenienţii au fost prezenţi la şedinţa asociaţiei din 24.05.2012 şi au luat la cunoştinţă cele dezbătute şi consemnate în procesul – verbal.

Pe fondul cauzei, pârâta apreciază că Adunarea Generală a fost convocată în mod legal iar organele de conducere au fost alese statutar, neexistând niciun fel de interdicţie legală sau convenţională, contrar susţinerilor oponenţilor.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul şi intervenienţii au arătat că, referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active, ea este nefondată întrucât reclamantul a fost solicitat de către intervenienţi să formuleze acţiunea în numele lor, fratele acestuia fiind membru al Asociaţiei, iar reclamantul, din neştiinţă, a trecut numele său ca şi titular al acţiunii introductive. Oricum, acesta susţine că intenţionează să se înscrie în Asociaţie.

Referitor la prescripţia dreptului material la acţiune, părţile arată că au formulat cererea de intervenţie în interes propriu în termen legal, aşa cum rezultă din datele de pe ştampila Judecătoriei Bistriţa, fiind depusă la 30.05.2012. De altfel, conform art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă, cererea de intervenţie se poate face în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor.

Referitor la fondul cauzei, părţile susţin că Adunarea Generală nu poate proba legala ei convocare, impunându-se prezentarea în original a convocatorului, conform art. 15 alin. 1, 2, 3 din Statut. Mai mult, acesta nu există.

Incompatibilităţile invocate nu au fost combătute în niciun fel de către pârâtă, cu atât mai mult cu cât Statutul Asociaţiei le indică în mod expres. Declaraţiile acesteia nu au relevanţă pentru dosar fiind scrise ca urmare a presiunilor exercitate personal de preşedintele Asociaţiei asupra intervenienţilor, Ţ.I., S.L., M.D., S.S. şi T.A. precizând că au fost obligaţi să semneze scriptele depuse în probaţiune.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiilor formulate, instanţa reţine următoarele :

Potrivit art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului O.T. şi a intervenienţilor Ţ.V., M.D., N.E., S.M., N.S. şi M.V., instanţa reţine:

Calitatea procesuală, reprezintă justificarea dreptului sau a obligaţiei unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil şi este una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea acţiunii civile. Calitatea procesuale presupune de regulă existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persona care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii. Însă uneori legiuitorul, din diferite raţiuni a recunoscut legitimare procesuală activă anumitor persoane expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000, hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă.

Din această dispoziţie legală rezultă cu claritate că hotărârile adunării generale contrare legii sau statutului pot fi atacate numai de membrii respectivei asociaţii. Din înscrisurile existente la dosar rezultă că reclamantul  O.T. şi intervenienţii Ţ.V., M.D., N.E., S.M., N.S. şi M.V., nu sunt membrii ai asociaţiei pârâte. Faptul că reclamantul intenţionează pe viitor să intre în această asociaţie, nu poate să aibă incidenţă în cauză, această situaţie fiind una viitoare şi eventuală, nesigură ca realizare; ori calitatea procesuală trebuie analizată în raport de momentul formulării acţiunii. 

Pentru aceste motive instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului O.T. şi a intervenienţilor  Ţ.V., M.D., N.E., S.M., N.S. şi M.V. şi va respinge acţiunea acestora ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării acţiunii pe calea cererii de intervenţie, de către intervenienţii F.L., S.V., N.S., F.N., I.I., F.N., B.G., C.D., M.D., M.O., M.G., M.I., S.V., S.L., Ţ.R., M.T., B.M.,  M.I., O.I., B.I., Ţ.I., T.A., C.I., instanţa reţine:

Potrivit art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000, hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

Acest termen prevăzut de lege este un termen de decădere ce impune îndeplinirea actului de procedură (atacarea hotărârii) într-un anumit termen, expres prevăzut de lege, având menirea de a stimula activitatea părţilor şi asigurarea disciplinei procesuale.

În cauză, din tabelul nominal depus la dosar, rezultă că intervenienţii au participat efectiv la adunarea generală din data de 24 mai 2012, astfel încât termenul în care aceştia puteau ataca hotărârile luate, curge de la data când a avut loc şedinţa adunării generale.

Apărările intervenienţilor  cum că au formulat cererea în termenul prevăzut de art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă, nu pot fi reţinute de instanţă, acest articol făcând referire la termenul în care poate fi formulată cererea de intervenţie, ori în discuţie nu este tardivitatea formulării cererii de intervenţie ci tardivitatea atacării hotărârii adunării generale (în termenul prevăzut de art. 23 alin. 2 din OG 26/2000). Faptul că intervenienţii au criticat această hotărâre prin intermediul unei cereri de intervenţie iar nu pe calea acţiunii principale, nu îi îndreptăţeşte pe aceştia să nu respecte termenul imperativ prevăzut de lege pentru atacarea hotărârii. Astfel, indiferent care ar fi calea procesuală aleasă de membrii asociaţiei de a ataca o hotărâre, termenul în care pot să formuleze această pretenţie este unic  (15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa). În cauză cererea de intervenţie a fost formulată la data de 27 iunie 2012, la mai bine de o lună de la data la care a avut loc şedinţa adunării generale, fiind astfel depăşit termenul prevăzut de lege pentru formularea cererii.  Raţionamentul de care s-au folosit intervenienţii, cum că momentul la care au formulat pretenţia ar fi cel la care s-a depus cererea principală, nu poate fi îmbrăţişat de instanţă, această pretenţie fiind formulată doar în moment când s-a depus cererea de intervenţie (la data de 27 iunie 2012). Pentru aceste motive, instanţa va admite excepţia tardivităţii formulării acţiunii pe calea cererii de intervenţie de către  intervenienţi şi va respinge în consecinţă cererea.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către pârâtă.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamantul O.T. si intervenienţii N.Ş., S.V., C.D., F.L. şi M.L.A. (trecut eronat în hotărârea atacată ca M.V.), solicitând admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacate şi pe cale de consecinţă să se constate că cererea de intervenţie a fost formulată în termen legal şi să se admită acţiunea în sensul de a se desfiinţa Hotărârea ACT Budacu de Sus din data de 24.05.2012.

În motivare s-a arătat că intervenienţii, jigniţi şi nemulţumiţi de încălcarea gravă a legii prin neconvocarea şi desfăşurarea şedinţei SCT B.S. în conformitate cu legea, au hotărât cu toţii să atace în instanţă hotărârea de şedinţă din 24.05.2012. Iniţial O.T. şi intervenienţii membrii ACT: S.V., N.S., B.I., F. N., Ţ.I., T.A., I.I., C.I., M.V., Ţ.V. au convenit ca domnul O.V. să formuleze pentru ei şi în numele lor acţiunea în anulare. În aceste condiţii O.T., după ce a solicitat consultanţă juridică unui avocat, a formulat fără asistenţă de specialitate, respectiv fără avocat, o acţiune olografă, prin care a solicitat pentru ei toţi şi în numele tuturor, cele convenite.

Ulterior, după ce şi alţi membrii ACT au auzit de acţiunea lor, au înţeles să facă şi ei cerere de intervenţie în numele lor, după care au angajat avocat, care a formulat în dosar o precizare a acţiunii lor.

Faţă de aceste aspecte recurenţii apreciază că soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, întrucât acţiunea a fost formulată în termen legal, aşa cum rezultă din datele de pe ştampila Judecătoriei Bistriţa, depunând-o în data de 30.05.2012, adică la 6 zile după adunarea generală a ACT. De altfel, cererea de intervenţie se poate face în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor, cererea lor fiind formulată în termen.

Intimata A.C.T.B.S., reprezentat prin avocat, a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei civile atacate.

Tribunalul, examinând în baza  prev. art. 304 şi 3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, constată că aceasta este temeinică şi legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.

Domenii speta

Spete similare