R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECATORIA TÂRGU JIU
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 10035
Sedinta publica de la 25 Iulie 2012
Completul compus din:
Pe rol fiind judecarea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul TA, în contradictoriu cu pârâtul TC.
La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns reclamantul TA si pârâtul TC.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, se prezinta numita SS care precizeaza ca ea a formulat alaturi de reclamant cererea de chemare în judecata care face obiectul prezentei cauze.
Este legitimata si ascultata numita SS declaratia acesteia fiind consemanta, semnata si atasata la dosarul cauzei.
Pârâtul precizeaza ca nu are obiectiuni cu privire la declaratia numitei SS si precizeaza ca nu doreste sa o primeasca în casa întrucât ea nu are niciun drept.
Fata de pozitia procesuala exprimata instanta constata ca numita SS are calitatea de reclamant în prezenta cauza.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, instanta acorda cuvântul pe probe.
Partile solicita administrarea probei cu înscrisuri si precizeaza ca nu înteleg sa mai depuna alte înscrisuri decât cele aflate la dosarul cauzei.
Instanta, în temeiul art. 167 C.proc. civ, apreciind probele pertinente, concludente si utile cauzei încuviinteaza pentru parti proba cu înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cauzei
Reclamantul TA a solicitat admiterea cererii, reintegrarea sa si a concubinei sale în spatiul de locuit si evacuarea pârâtului.
Reclamanta SS arata ca achieseaza la concluziile formulate de catre reclamantul TA.
Pârâtul a solicitat respingerea cererii, mentionând ca el nu l-a alungat pe pârât si ca nu este de acord sa o primeasca în locuinta pe concubina acestuia.
Instanta, în temeiul art. 150 din Codul de procedura civila retine cauza spre solutionare.
Dupa strigarea cauzei se prezinta avocat ...care depune concluzii scrise din partea reclamantului TA.
J U D E C A T A
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg.-Jiu la data de 10.07.2012, sub nr. 11933/318/2012, reclamantul TA a chemat în judecata pe pârâtul TC, solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna reintegrarea sa si a concubinei sale SS în domiciliul comun din care au fost alungati; evacuarea pârâtului din imobilul pe care l-a ocupat fara nici un drept; obligarea pârâtului sa înceteze actele abuzive si sa-i permita sa foloseasca bunurile proprii alaturi de concubina sa SM si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca este tatal pârâtului TC, iar dupa moartea sotiei sale si la mai multi ani de la decesul acesteia, în urma cu 12 ani a hotarât sa traiasca în concubinaj cu numita SS cu care se afla si în prezent.
Reclamantul a aratat ca în seara zilei de 12.06.2012 pârâtul a venit beat, i-a batut si i-a alungat din domiciliu si ca au fost primiti în locuinta de fiica si ginerele concubinei, precizând ca sunt lipsiti de dreptul la locuinta si se impune ca de urgenta sa fie reintegrati în domiciliul comun, si ca urgenta impune evacuarea paratului din imobil.
De asemenea, reclamantul a aratat ca locuieste în acelasi imobil cu pârâtul si au în folosinta comuna, curtea, gradina etc si ca începând cu aceeasi data pârâtul la început i-a interzis sa mai foloseasca bunurile enuntate, activitate abuziva care îi creeaza un grav prejudiciu si deci se impune ca de urgenta pârâtul sa fie obligat sa-i permita în continuare folosirea în comun a bunurilor respective.
In drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 581C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrata.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de catre reclamant, precizând ca a avut discutii în contradictoriu cu concubina reclamantului, ca nu l-a alungat pe acesta si ca nu poate fi evacuat din casa parinteasca în care a locuit întotdeauna.
Pârâtul a precizat ca este de acord ca reclamantul sa locuiasca în imobil si sa îsi foloseasca bunurile si a invocat lipsa calitatii procesuale a reclamantului în ceea ce priveste reintegrarea concubinei sale.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauza prin prisma temeiului legal invocat, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul este tatal pârâtului si traieste în concubinaj cu reclamanta SS, iar partile locuiesc împreuna în imobilul aflat în comuna...
Instanta apreciaza sustinerea pârâtului din întâmpinare referitoare la lipsa calitatii procesuale a reclamantului în ceea ce priveste reintegrarea concubinei sale ca nefiind o veritabila o exceptie procesuala, în conditiile în care numita SS a aratat ca îsi însuseste în totalitate cererea formulata, iar pârâtul a precizat ca nu are obiectiuni cu privire la declaratia acesteia.
Fata de pozitia procesuala exprimata instanta a constatat ca numita SS are calitatea de reclamant în prezenta cauza.
Potrivit dispozitiilor art.581 C.proc.civ., prin ordonanta presedintiala se pot lua masuri provizorii, grabnice, cu privire la pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Altfel spus, procedura speciala a ordonantei presedintiale presupune, potrivit dispozitiilor legale anterior mentionate îndeplinirea cumulativa a trei conditii, respectiv, existenta urgentei în luarea masurii cerute( pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin întârziere sau paguba iminenta ce nu s-ar putea repara ), caracterul vremelnic al masurii solicitate , precum si neprejudecarea fondului.
Din sustinerile partilor reiese faptul ca locuiesc împreuna în imobilul aflat în comuna ..., reclamantul si pârâtul fiind coproprietari ai bunurilor din respectiva gospodarie, în urma decesului autoarei acestora. Din aceasta calitate de bun comun rezulta ca atât reclamantul cât si pârâtul au drepturi locative cu privire la respectivul imobil, drepturi ce decurg din calitatea lor de coproprietari.
Relativ la conditiile necesare pentru admiterea actiunii pe calea ordonantei presedintiale, instanta constata ca acestea sunt îndeplinite, caracterul urgent rezultând din faptul ca reclamantul are titlu locativ asupra imobilului nu poate fi obligat sa locuiasca în alta parte.
Chiar si în situatia în care pârâtul sustine ca nu se opune ca reclamantul sa revina în imobil, în conditiile în care nu este de acord sa o mai primeasca pe concubina acestuia, reclamantul îsi justifica interesul pentru formularea actiunii de reintegrare în spatiu. Faptul ca în prezent reclamantul a avut posibilitatea sa locuiasca la fiica reclamantei ei nu are relevanta, întrucât aceasta a fost o solutie provizorie, aparenta dreptului fiind aceea ca reclamantul are drepturi locative proprii asupra imobilului.
In ceea ce priveste solutia de reintegrare în spatiu a reclamantei SS se mentin aceleasi argumente, la care se adauga cele legate de faptul ca instanta a avut în vedere ca aceasta este concubina reclamantul si este îndreptatita sa locuiasca cu el în acelasi imobil pentru urmatoarele considerente:
Art. 8§1 din Conventia Drepturilor Omului dispune ca "orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale". În interpretarea acestei dispozitii a Conventiei, instanta de la Strasbourg nu a facut distinctie între familia "legitima", având la baza existenta unei casatorii, si familia "naturala", neîntemeiata pe un astfel de act, ci fiind o simpla stare de fapt(cauzele Marckx c. Belgia, Keegan c Irlanda,, Kroon si altii c. Olanda)
Astfel, Curtea a aratat în cauza X, Y si Z contra Marii Britanii ca anumite aspecte trebuie sa fie luate în considerare în analizarea existentei unor raporturi familiale, respectiv daca persoanele locuiesc împreuna, durata relatiilor dintre acestea. În situatia de fata pârâtul nu a negat faptul ca reclamantii locuiesc împreuna si ca sunt în relatii de concubinaj de o perioada îndelungata, iar acestea aspecte coroborate cu restul circumstantelor cauzei cum ar fi vîrsta înaintata a reclamantului care are nevoie de ajutor la treburile casnice determina concluzia unor raporturi afective suficient de "caracterizate" între cei doi reclamanti, putându-se conchide ca exista o "familie" în acceptiunea art. 8§1 din Conventie, astfel încât discutia se pune si în raport de dreptul persoanei la "viata familiala" garantat de aceasta dispozitie apartinând sistemului de protectie a drepturilor omului instituit sub egida Consiliul Europei.
În aceste conditii instanta nu retine existenta vreunui motiv pentru care sa nu dispuna si reintegrarea reclamantei în spatiul în care a locuit pâna în data de 12.06.2012, mai ales în conditiile în care pârâtul nu contestat faptul ca cei doi reclamanti întretineau o gospodarie si animale în spatiul respectiv, singura apararea a pârâtului fiind aceea ca a purtat o discutie în contradictoriu cu reclamanta, fara a dovedi ca aceasta are un comportament care sa îl împiedice si îsi exercite prerogativele de proprietar.
Cu privire la acest capat de cerere, instanta întelege sa precizeze faptul ca reintegrarea reclamantilor în spatiu, presupune ca acestora urmeaza a li se acorda accesul la întreg spatiul si la bunurile aferente gospodariei în comuna ... urmând a fi folosite de catre parti în acelasi mod ca înainte de aparitia starii conflictuale.
Instanta va respinge cel de-al doilea capat de cerere privind evacuarea a pârâtului, întrucât nu sunt întrunite conditiile prevazute de art.581 C.proc.civ, având în vedere faptul ca pe calea ordonantei presedintiale nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve în fond litigiul dintre parti. Se pot lua doar masuri provizorii ori de cate ori pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente nu se poate realiza în mod eficient pe calea actiunii de drept comun.
Când rezolva o cerere de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti ci va cerceta doar aparenta acestui drept.
Reclamantii au solicitat evacuarea pârâtului invocând comportamentul abuziv al pârâtului, dar nu au facut dovada unui astfel de comportament.
Mai mult, în speta, pârâtul a opus reclamanti titlul sau locativ, respectiv faptul ca este coproprietar al imobilului, aspect necontestat de catre reclamanti.
De asemenea, instanta apreciaza ca în cauza nu sunt îndeplinite caracterul urgent si vremelnic ce ar justifica evacuarea pârâtului pe aceasta cale.
Referitor la caracterul vremelnic al masurii evacuarii pe calea ordonantei presedintiale instanta retine ca reclamantii au solicitat evacuarea pârâtului fara a indica durata pâna la care solicita luarea acestei masuri, motiv pentru care apreciaza ca în cauza nu este îndeplinita conditia de admisibilitate a caracterului vremelnic, iar masura de evacuare a pârâtului ar putea tinde sa devina definitiva.
În acest sens, la dosar nu exista niciun înscris (certificat de grefa), care sa probeze faptul ca pe rolul aceleiasi instante este înregistrat un proces ce are ca obiect iesire din indiviziune asupra bunurilor aflate în masa de împartit a autoarei partilor.
De asemenea, instanta retine ca reclamantii au solicitat si obligarea pârâtului sa înceteze actele abuzive si sa-i permita sa foloseasca bunurile proprii alaturi de concubina sa Scurtu Maria.
Reclamantii nu au individualizat bunurile proprii la care fac referire, instanta apreciind ca, analizarea acestor aspecte urmarind a se stabilii care sunt bunurile proprii din gospodaria comuna, în procedura sumara a ordonantei presedintiale ar aduce atingere fondului, respectiv unei eventuale actiuni introduse pe calea dreptului comun, motiv pentru care, ar fi încalcata conditia neprejudecarii fondului impusa de procedura speciala prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ.
În plus, nu este îndeplinita nici cea de a treia conditie prevazuta de dispozitiile art.581 C.proc.civ., respectiv caracterul vremelnic al masurii luate, deoarece, prin natura sa, obiectul acestui capat de cerere nefiind o masura vremelnica ci una definitiva, iar în cuprinsul cererii de chemare în judecata masura solicitata nu a fost restrânsa în niciun fel sub aspect temporal (eventual pâna la solutionarea unei actiuni introduse potrivit dreptului comun).
A admite solutia contrara, ar însemna sa se cerceteze fondul cauzei, fapt ce ar contraveni dispozitiilor legale prevazute de art.581 C.proc.civ., aceasta putându-se realiza doar pe calea dreptului comun.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata, instanta, raportându-se la dispozitiile art. 274 alin. 1 si alin.2, ultima teza C.proc.civ., nu îl va putea obliga la plata cheltuielilor de judecata în conditiile în care reclamantii nu au depus la dosar nici un fel de înscrisuri si nu au solicitat administrarea unui alt mijloc de proba din care sa rezulte daca au suportat cheltuieli de judecata si care este cuantumul acestora.
În raport de cele retinute anterior, instanta va admite în parte cererea de emitere a ordonantei presedintiala formulata de reclamantii TA si SS în contradictoriu cu pârâtul TC , urmând a dispune reintegrarea în spatiul din comuna ... a reclamantilor si va respinge celelalte capete de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte cererea de ordonanta presedintiala formulata de catre reclamantii TA si SS în contradictoriu cu pârâtul TC,
Dispune reintegrarea în spatiul din comuna Bîlteni, sat Pesteana Jiu, jud. Gorj a reclamantilor TA si SS.
Respinge celelalte capete de cerere.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata în sedinta publica de la 25 Iulie 2012, la Judecatoria Tg-Jiu.
1
Tribunalul Maramureș
Ordonanţă preşedinţială. Obligaţia de a face. Condiţii. Admisibilitate. Potrivit art.581(1) Cod pr.civilă, „instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru p...
Tribunalul Argeș
Pentru a consulta jurisprudenţa instanţei, accesaţi site-ul http://www.justitie-ag.ro/tr_ag/practica_instanta.asp
Judecătoria Oradea
orodnanta presedentiala
Judecătoria Botoșani
Ordonanţă preşedinţială
Judecătoria Sectorul 3 București
Ordonanta presedintiala-drept de retentie-neindeplinirea conditiilor de admisibilitate.