Civil. Criterii pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere

 Criterii pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere

Deliberând asupra cauzei civile de faţa constata următoarele:

Prin acţiunea înregistrată  la data de 02.03.2022  pe  rolul Judecătoriei Buzău sub nr. .../200/2022, reclamanta PAE a chemat în judecată pârâtul PCM, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 25% din venitul net încasat, respectiv pensia ..., de care beneficiază, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

 În fapt, reclamanta a învederat că este fiica pârâtului, iar acesta a fost obligat la plata unei pensii în cuantum de 25% din venitul net până la majoratul beneficiarei, prin sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr. .../2004 pronunţată de Judecătoria Buzău.

A precizat că deşi a împlinit vârsta de 18 ani în data de 01.03.2022, se află în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa a XI a la Liceul A. din mun. Buzău. 

În drept, acțiunea a  fost  întemeiată pe dispozițiile art. 499 alin. 3 C.civ. şi art. 453 alin. 1 C.proc.civ.

 Reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

 La data de 06.04.2022, pârâtul-reclamant PCM a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională (filele 17-21), solicitând admiterea în parte a cererii de chemare în judecată şi, pe cale de consecinţă, să se dispună stabilirea pensiei de întreţinere în sumă fixă, proporţional cu nevoile reclamantei în scopul asigurării celor necesare traiului şi a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională, respectiv suma de 1.000 lei.În motivare arată că, în circumstanțierea situaţiei de fapt, reclamanta înţelege să depună ataşat cererii de chemare în judecata dovada faptului că urmează cursurile în cadrul Liceului A. precum şi sentinţa civilă nr. .../13.04.2004 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. ..../2004 prin care s-a dispus ca minora să poarte numele pârâtului acela de P. iar pârâtul să plătească cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorei A., născuta la data de 1.03.2004 o cotă ce reprezintă 25% din veniturile nete lunare încasate la UM ... Ploieşti, cu începere de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la împlinirea majoratului.

În raport de prevederile art. 194 alin. (1) lit. d) din NCPC, reclamanta nu îşi motivează cererea în fapt şi în drept, nu face nicio referire în ceea ce priveşte natura nevoilor şi se limitează să afirme, că este elevă în clasa a XI a Liceului A. din Buzău şi se află în continuarea studiilor, ceea ce reclamă obligarea pârâtului a contribui la nevoile sale, în continuare, până la încetarea studiilor, conform vârstei şi situaţiei materiale.

Apreciază că din perspectiva temeiului de drept pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată, reclamanta pretinde cuantumul maxim al pensiei de întreţinere deşi nu este dovedită în niciun fel aceasta „nevoie”.

Potrivit dispoziţiilor art. 499 Cod civil: „(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională”.

Astfel, deşi se prevalează de dispoziţiile din Codul civil cu privire la instituirea obligaţiei de întreţinere, în scopul determinării modalităţii în care se poate executa respectiva obligaţie, reclamanta se limitează să pretindă maximul acesteia, 1/ 4 din veniturile pârâtului, fără nicio dovada în susţinerea acesteia.

Mai mult, aşa cum rezulta chiar din cuprinsul hotărârii judecătoreşti ataşată cererii de chemare în judecată, încă din anul 2003 aceasta a beneficiat de pensie de întreţine la pragul maxim prevăzut de legiuitor, deşi relaţiile personale ale minorei PAE cu tatăl său au fost inexistente întrucât mama acesteia a împiedicat-o constant să aibă legături personale cu tatăl sau (în condiţiile în care există încă din anul 2013 o hotărâre judecătorească, definitivă, prin care s-a stabilit programul de vizitare).

Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că de-a lungul timpului a beneficiat de o pensie de întreţinere care a crescut constant, întrucât a fost stabilita o valoare procentuala din veniturile nete lunare încasate de acesta, mama reclamantei fiind singura care a „administrat” acele venituri fără a justifica vreodată modul în care au fost folosite în scopul creşterii şi mai ales al educării minorei.

Arată că la acest moment după cum rezultă din adeverinţa ataşată cererii de chemare în judecată, reclamanta urmează cursurile unuia dintre liceele nu foarte bine cotate în Buzău.

În ceea ce priveşte pretenţiile actuale în legătură cu pensia de întreţinere, depune înscrisuri prin care înţelege să dovedească aspecte legate de actuala sa situaţie personală/familială şi a obligaţiilor actuale pe care le are de achitat, în raport de venitul la care se raportează reclamanta în scopul stabilirii unei pensii.

Astfel, arată că s-a recăsătorit în anul 2010, respectiv pe data de 23.04.2010 conform certificatului de căsătorie, iar în anul 2012, împreuna cu soţia sa, au încheiat cu BT, Contractul de credit ipotecar în scopul cumpărării unei locuinţe familiale, rata lunara fiind de 454,50 EURO la care se adaugă Poliţe de asigurare în valoare de 24 EURO, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 480 EURO (echivalent în lei la cursul BNR 480 x 4,94 lei = 2371 lei).

În anul 2020 a fost încheiat cu CEC Bank S.A., Contractul de credit ipotecar imobiliar a cărui rata lunara este de 1.053 lei, împreuna cu creditul aferent contractului încheiat cu BT reprezintă o cheltuiala lunara de 3.424 lei.

Totodată, solicită a se avea în vedere că la costurile aferente creditelor ipotecare se adaugă facturile de utilităţi - gaze 2581 lei, lumina 126 lei, întreţinere 120 lei (cumulat 2827 lei), precum şi cele necesare traiului de zi cu zi - coș minim pentru un trai decent ar trebuie să fie de 2708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură, toate acestea însumate reprezintă o cheltuială în cuantum de 5535 lei.

Aşadar, împreuna cu soţia au angajamente/obligaţii al căror cuantum total este de cel puţin 6251 lei, la plata cărora contribuie în cota egala de 1/ 2 ceea ce înseamnă 3125 lei la care se adaugă suma de 2708 lei reprezentând contravaloarea coşului minim reprezentând un total de 5833 lei .

Cadrul legal de reglementare a modului în care părinţii au obligaţia să se preocupe şi să contribuie la creşterea şi educarea copiilor este reprezentat de prevederile art. 35 alin. (2) şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi prevede următoarele: „Art. 35 (2) Părinții au obligația să asigure copilului, de o manieră corespunzătoare capacităților în continuă dezvoltare ale copilului, orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor prevăzute în prezenta lege. Art. 36(1 ) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materiali și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituţii ce intră în contact cu copilul”.

Mai arată că în împrejurări precum cea din prezenta cauza în care este evidentă alienarea parentala - mama reclamantei a „gestionat” exclusiv deciziile legate de modul de viaţă şi educare al minorei PAE, actualmente majoră şi reclamantă în cauză, transformând relaţia acesteia cu tatăl său într-o relaţie strict financiară (în care doamna PC a urmărit doar respectarea obligaţiilor din tatălui, fără ca acesta să poată beneficia de menţinerea legăturilor personale cu fiica sa, în virtutea unui program de vizitare stabilit prin hotărâre judecătoreasca), consideră ca este firesc să pretindă că aceasta să îşi asume toate consecinţele care demonstrează modul lamentabil în care a valorificat pensiile de întreţinere în scopul educării Andreei .

Adaugă un înscris din care rezultă felul lamentabil prin care cea îndreptățită și obligată să se ocupe de asigurarea educației și a condițiilor pentru învățătură, recte mama acesteia, PCM, își îndeplinește aceste obligații elementare. Este vorba despre rezultatele obținute de către PAE la concursul de capacitate din anul 2019, și anume următoarele note: 4,53; 3,77; 7,57; 5,00; 2,55, conform site-ului admitere.edu.ro, poziția...

Pe cale de consecință, prin prisma tuturor argumentelor expuse în cuprinsul întâmpinării a învederat faptul ca este în imposibilitatea de a suporta în continuare o pensie de întreţinere la pragul maxim solicitat de reclamanta (întrucât din anul 2012 a avut în derulare nu numai creditul ipotecar, dar şi alte credite de nevoi personale nu a întreprins nimic în vederea diminuării pensiei de întreţinere, apreciind ca este utila în scopul asigurării unor condiţii optime pentru învăţătura, sume care se dovedesc ca nu au fost corespunzător utilizate de mama minorei de la acea vreme), solicită, admiterea, în parte a acţiunii, urmând a se dispune stabilirea pensiei de întreţinere în suma fixă, proporţional cu nevoile reclamantei în scopul asigurării celor necesare traiului și a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, respectiv suma de 1.000 lei.

În drept, a  invocat dispozițiile art. 205 şi art. 209 din Noul C. prov. Civ. şi celelalte dispoziţii legale invocate în cuprinsul întâmpinării/cererii reconvenţionale.

În dovedirea aspectelor mai sus menționate a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri (filele 22-54) şi interogatoriul reclamantei.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională (filele 61-63), prin care a arătat că-şi menţine solicitarea de obligare a pârâtului la plata unei pensii de întreţinere, în cuantum de 25% din venitul net încasat, respectiv pensia ..., precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că argumentele expuse de pârât în întâmpinare nu corespund realităţii.

Din actele depuse, rezulta ca tatăl său a făcut tăgada paternităţii, că mama sa a fost obligată să solicite pensie de întreţinere în favoarea sa.

Urmare soluţionării dosarului ..../2004 al Judecătoriei Buzău, pârâtul nu a avut relaţii sau legături personale cu reclamanta, a evitat-o permanent, mulţumindu-se să trimită pensia la care fusese obligat, până la vârsta majoratului.

Mai arată că acţiunea a fost motivată şi întemeiata în drept, avându-se în vedere împrejurarea că se află în continuarea studiilor, că nu realizează venituri, că în condiţiile în care mama sa îi asigură cele necesare şi tatăl are aceleaşi obligaţii de participare la cheltuielile sale de educare.

A arătat şi dovedit că a împlinit vârsta majoratului, că tatăl său a fost obligat la plata unei pensii în favoarea sa, având în vedere împrejurarea ca s-a stabilit filiaţia faţă de aceasta şi totodată a fost obligat la plata a 25 % din venitul net pana la majoratul său, aşa cum atestă sentinţa civila .../13.04.2004 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosar nr. .../2004, că este elevă în clasa a XI a la Liceului A. din Buzău, aflându-se în continuarea studiilor, ceea ce reclamă obligarea pârâtului a contribui la nevoile sale, în continuare, până la încetarea studiilor, conform vârstei şi situaţiei materiale, până la vârsta de 26 de ani, precum şi faptul că pârâtul nu mai are alţi copii în întreţinere şi este pensionar ....

Apreciază că apărările privind lipsa temeiului acţiunii nu sunt temeinice şi urmează a fi respinse.

Faţă de conţinutul cererii reconvenţionale, solicită a se lua act că se opune la stabilirea obligaţiei pârâtului la un cuantum fix, întrucât:

- Nevoile sale sunt corespunzătoare vârstei;

- Suma îi este alocata exclusiv ei, şi nu reprezintă un potenţial venit al mamei;

- Notele expuse s-au datorat unui moment nefast ce a ţinut de un episod mai îndepărtat, de hiperemotivitate.

- Urmare a evaluării sale în anul 2013 de un psiholog, a rezultat ca are un intelect în limite normale, că raţionează şi face analogii corespunzătoare vârstei, dar prezintă hiperemotivitate.

- Mama sa, sesizând acest aspect, îi asigură pregătire suplimentara în regim de meditaţii.

În consecinţă, nu a repetat anul, nu are corijenţe, frecventează regulat cursurile liceale, este conştiincioasă, nu a întrerupt cursurile.

Chiar daca ar vrea sa evidenţieze o anumită situaţie negativă pentru aceasta, acest fapt este din necunoaşterea personalităţii sale, a faptului că tatăl nu a păstrat legături cu ea.

Faptul că pârâtul invoca împrejurarea ca are datorii, acest aspect nu poate conduce la lipsirea sa de susţinere materială.

Mai arată că pârâtul si-a asumat un credit în condiţiile în care a ştiut că o are în întreţinere.

De asemenea, nu rezulta în ce fel i se pune în pericol nivelul de trai atâta timp cât la data contractării lui, obligaţia fata de aceasta subzista.

În ceea ce o priveşte, a avut asigurat un nivel de trai, a fi lipsit de el ar conduce la repercusiuni viitoare, avându-se în vedere ca se află în curs de pregătire pentru examenul de bacalaureat, cât şi pentru cel de admitere la facultate.

Precizează că în prezent face meditaţii la doua materii, are nevoi crescute, materiale didactice superioare, materiale informative, etc.

Mai arată că pârâtul este căsătorit, soţia practica o profesie liberala, deci venitul acestuia este substanţial suplinit de câştigurile partenerei sale. De altfel, este clar că prin dovezile făcute a rezultat că suma datorată se împarte între cei doi, deşi, în realitate, într-o familie cheltuielile se compensează şi cu câştigurile.

Apreciază că atâta timp cât tatăl său nu şi-a dorit să o vadă, este responsabil şi pentru evoluţia sa prezenta. De altfel, acest episod de anxietate pe fond de hiperemotivitate s-a datorat împrejurării ca a fost lipsita de sprijinul patern, de figura acestuia în plan familial, încă de la naştere.

Pe cale de consecință, prin prisma tuturor argumentelor expuse, solicită respingerea cererii reconvenţionale.

Reclamanta, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În drept, a  invocat dispozițiile art. 205 Noul Cod proc. civ.

La termenul din 18.05.2022, instanţa încuviinţat ambelor părţi proba cu înscrisuri şi pentru pârât proba cu interogatoriului reclamantei.

La solicitarea instanţei s-au de depus relaţii de către - Casa de Pensii Sectorială, cu privire la veniturile realizate de pârât în calitate de pensionar.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Sentinţa civilă nr. .../13.04.2004 pronunţată în dosarul înregistrat la Judecătoria Buzău sub nr. .../2004 (filele 10-12), instanţa a dispus, printre altele:

- stabilirea filiaţiei minorei PAE faţă de pârâtul PCM;

- obligarea pârâtul să plătească cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea fiicei sale o cotă ce reprezintă 25% din veniturile nete lunare încasate la UM ... Ploieşti, cu începere de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la împlinirea majoratului.

În baza hotărârii judecătoreşti menţionate anterior, în perioada în perioada 13.04.2004 – 01.03.2022 veniturile nete lunare obţinute de pârâtul reclamant PCM de la Ministerul Apărării Naţionale au fost grevate de reţineri lunare în cotă de 25 % : din salariul net până la data de 01.04.2021  iar ulterior din pensia netă.

Reclamanta pârâtă PAE locuieşte împreună cu mama sa în mun. Buzău, iar la data de ....2022 a împlinit vârsta majoratului.

Prin prezenta acţiune, înregistrată la data de 02.03.2022, reclamanta pârâtă solicită obligarea tatălui său la plata pensiei de întreţinere în cotă de 25 % din venitul net încasat cu titlu de pensie ..., învederând că se află în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa a XI-a B la Liceul A. din mun. Buzău, fapt dovedit prin adeverința depusă la fila 14.

Potrivit art. 499 alin (1) si (3) din Codul Civil, „tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.”

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 529 alin (1) si (2)  din Codul civil prevăd: „1)Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. 2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.” iar data de la care se datorează pensia de întreţinere este reglementată de art. 532 alin 1) din acelaşi act normativ: „(1) Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.”

Având în vedere faptul că mama reclamantei pârâte îşi îndeplineşte obligaţia de întreţinere a fiicei sale în natură iar reclamanta pârâtă a făcut dovada că deşi a împlinit vârsta de 18 ani se află în continuarea studiilor, instanţa va stabili în sarcina tatălui pârât obligaţia de a achita în favoarea fiicei sale o sumă de bani cu titlu de pensie de întreţinere.

În primul rând, instanţa constată că reclamanta pârâtă nu solicită stabilirea pensiei de întreţinere în cotă de 25 % din toate veniturile obţinute de tatăl său, indiferent de sursa de venit ci doar prin raportare la venitul net încasat cu titlu de pensie de la MAN.

Conform relaţiilor furnizate de M.A.P.N. la solicitarea instanţei (fila 59), domnul PCM beneficiază de o pensie netă lunară de 7.881 lei, cuantum stabilit începând cu luna ianuarie 2022 (anterior în cuantum de 7.681 lei).

 Astfel, prin raportare la data formulării acţiunii, cuantumul pensiei de întreţinere solicitate de reclamantă este de aproximativ 1.970 lei.

 Pe de altă parte, pârâtul reclamant arată că este de acord să achite o pensie de întreţinere lunară în cuantum de 1.000 lei indicând faptul că doar în ceea ce îl priveşte are angajamente/obligaţii de plată lunare în cuantum de 3.125 lei, reprezentând 1/ 2 din cuantumul ratelor aferente contractelor de împrumut încheiate cu CEC Bank S.A. şi Banca Transilvania respectiv 1/ 2 din contravaloarea facturilor de utilităţi, diferenţa fiind suportată de actuala soţie (înscrisuri doveditoare, filele 50-53, 24-38)

Mai arată pârâtul reclamant că acestor cheltuieli (3.125 lei/lună) li se adaugă suma de 2.708 lei reprezentând contravaloarea coşului minim lunar pentru un trai decent pentru un adult (cuantum ce rezultă dintr-un material publicat de Europa Liberă România, filele 39-49), rezultând un necesar cumulat de 5.833 lei/lună.

Instanţa apreciază pertinentă această estimare a cheltuielilor lunare pe care trebuie să le suporte pârâtul reclamant dar observă faptul că venitul lunar net încasat de acesta de la ... depăşeşte cuantumul pensiei nete în valoare de 7.881 lei, conform relaţiilor furnizate de ... la data de 06.05.2022 (fila 59).

De exemplu:

- în luna ianuarie 2022, după reţinerea sumei de 2.096,25 lei (reprezentând contravaloare pensie de întreţinere pentru fiica sa), pârâtul reclamant a obţinut de la ...venituri în valoare de 10.884,75 lei. (mai apar venituri reprezentate de indemnizaţie Legea 8/2006 în valoare de 5.100 lei şi „diferenţe O.U.G 59” în valoare de 3.809 lei.)

(...)

-  în luna aprilie 2022 venitul net obţinut de pârâtul reclamant de la MAN este de 12.981 lei.

Dacă ne raportăm de pildă la venitul net obţinut de pârâtul reclamant de la MAN în luna aprilie 2022 (12.981 lei), după reţinerea sumei de 1.970 lei (ipotetic) cu titlu de pensie de întreţinere pentru fiica sa, acestuia i-ar mai rămâne suma de 11.011 lei doar din venitul obţinut de la ...

Dacă deducem cheltuielile lunare în cuantum de 5.833 lei, detaliate şi dovedite de pârâtul reclamant, acestuia îi mai rămâne disponibilă suma de 5.178 lei în fiecare lună pentru economii sau alte cheltuieli neprevăzute.

Pe de altă parte, pârâtul reclamant (născut în anul 1970, pensionar începând cu 01.04.2021), în contextul în care nu a invocat vreo pierdere/diminuare a capacităţii de muncă sau vreo problemă de sănătate, dacă apreciază că măsura grevării pensiei nete într-un procent de 25 % este în măsură să îi afecteze traiul de zi cu zi are posibilitatea să desfăşoare activităţi lucrative pentru obţinerea unor venituri suplimentare.

De altfel, chiar din cuprinsul cărţii depuse în probaţiune de pârâtul reclamant rezultă că acesta este scriitor şi publicist, obţinând diverse premii în acest domeniu, este ... la „A”, „P.” şi editorialist la „...”.

Acesta este prezentat pe site-ul www.....ro după cum urmează: „... universitar, scriitor. Membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN România. A publicat romanul „... sau ...”, Editura ... Arte, 2016. Pentru volumul de proză scurtă „...“, aceeași editură, 2014 a primit Premiul Naţional „...” la secţiunea proză, ediţia XXVI, 2015. Este ... A., editorialist la ... și la P., redactor asociat la ... și Senior Contributor la ... publicat în România literară, L de dimineaţă, C, 24FUN, DV, H, L, C, Tiuk,  Revista de povestiri, Pro Arme, Gazeta SF și în presa ... centrală: Observatorul ..., Viaţa ..., Revista Forţelor Terestre, ..., Spirit Militar ..., Curierul ....”

Pe site-ul www.librariaonline.ro figurează spre vânzare o lucrare semnată de pârâtul reclamant, în descrierea cărţii menţionându-se despre autor inclusiv faptul că „Din 2010 este ... universitar la Universitatea ... de ... „...”.

Sub aspectul nevoii creditorului obligaţiei de întreţinere, instanţa apreciază cu suma propusă de pârâtul reclamant (1.000 lei /lună), cumulată cu aceeaşi sumă suportată de celălalt părinte (total disponibil 2.000 lei/lună) nu este în măsură să asigure cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a reclamantei pârâte.

Astfel, doar dacă ne raportăm la contravaloarea coşului minim lunar pentru un trai decent (2.708 lei), corect argumentată de pârâtul reclamant, aplicabilă din raţiuni similare şi reclamantei pârâte majore, suma de 2.000 lei este insuficientă. (deşi s-ar putea aprecia că un adolescent de 18 ani care urmează o formă de pregătire şcolară are nevoi alimentare mai costisitoare decât cele specifice unui pensionar fără probleme de sănătate: după vârsta de 40 de ani, ritmul metabolismului începe să scadă).

În atare condiţii, dispunând doar de suma de 2.000 lei lunar, reclamanta pârâtă nu şi-ar permite un trai decent sub aspectul alimentelor de bază, fiind practic nevoită fie să renunţe la anumite mese, fie să încerce să obţină venituri suplimentare din muncă pentru a se alimenta corespunzător.

Instanţa apreciază că un elev în clasa a XI-a are nevoie de tot timpul disponibil pentru pregătirea şcolară dar şi de perioade de relaxare iar lipsirea acestuia de venituri suficiente pentru procurarea alimentelor de bază poate avea efecte negative asupra dezvoltării acestuia dar şi asupra capacităţii sale de a pregăti şi susţine cu succes examenele ce urmează absolvirii liceului. 

Pe de altă parte, în contextul în care pârâtul reclamant a dovedit cheltuieli cu facturile pentru utilităţile lunare în cuantum de 2.827 lei lunar este evident că şi fiica sa ar trebui să dispună de anumite sume de bani pentru plata utilităţilor însă în contextul în care suma de 2.000 lei nu i-ar ajunge nici pentru coşul minim pentru un trai decent, este evident că soluţia admiterii cererii reconvenţionale ar fi de natură să o pună pe reclamanta pârâtă în imposibilitatea de a achita partea ce i se cuvine din contravaloarea facturilor la utilităţi.

Argumentele pârâtului reclamant privind faptul că fiica sa urmează cursurile unuia dintre liceele „nu foarte bine cotate în Buzău” sau cele privind rezultatele obţinute de aceasta la examenul de capacitate din anul 2019 nu sunt de natură să justifice un cuantum al pensiei de întreţinere mai redus ci, dimpotrivă, pentru a concura cu succes elevilor înscrişi la licee „mai bine cotate”, reclamanta pârâta poate analiza oportunitatea efectuării unor meditaţii suplimentare celor asigurate de statul român. Or, în ipoteza în care ar beneficia de o pensie de întreţinere în cuantum de 1.000 lei (şi de aceeaşi sumă de la mama sa),  care nu ajunge nici pentru alimentaţia de bază, nu se pot lua în calcul modalităţi alternative de pregătire pentru examenele finale.

Susţinerile pârâtului reclamant privind modalitatea în care mama reclamantei pârâte a gestionat dreptul la întreţinere al fiicei sale minore nu sunt relevante în contextul în care reclamanta pârâtă este majoră şi solicită prin prezenta acţiune acordarea drepturilor ce i se cuvin de la tatăl său.

De asemenea, instanţa apreciază că prin formularea prezentei acţiuni reclamanta pârâtă urmăreşte continuarea îndeplinirii obligaţiilor de întreţinere de către tatăl său, în aceeaşi manieră (cotă de 25 %) în care acestea s-au realizat până la data de 01.03.2022 în baza sentinţei pronunţate în dosarul nr. .../2004.

În acest context, instanţa apreciază că împlinirea vârstei majoratului de către creditoarea obligaţiei de întreţinere nu reprezintă o schimbare a împrejurărilor avute în vedere cu ocazia pronunţării sentinţei menţionate anterior, care să fundamenteze măsura reducerii pensiei de întreţinere în sensul dispoziţiilor art. 403 din Codul Civil.

Contractarea împrumuturilor bancare de către pârâtul reclamant s-a realizat în anul 2012 respectiv 2020 şi n-ar putea justifica stabilirea pensiei de întreţinere într-un cuantum mai redus decât cel ce rezultă din calcularea unei pătrimi din pensie netă, în baza unei cereri reconvenţionale formulată în anul 2022. (ratele aferente celor două credite au fost achitate şi în intervalul 2020 -2022 iar pârâtul reclamant nu a solicitat în acest interval reducerea pensiei de întreţinere pentru acest motiv).

În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului reclamant în sensul că în cauză nu s-a făcut dovada „modului de viaţă”, dovada activităţilor şcolare şi extraşcolare specifice preocupărilor reclamantei instanţa apreciază că nevoile alimentare de bază, cheltuielile privind utilităţile, îmbrăcăminte şi rechizitele şcolare sunt evidente în cazul unui elev ce urmează cursurile unui liceu, chiar în lipsa unui probatoriu complex, mai ales în contextul în care prin acţiune se solicită ca procentul de 25 % să se raporteze la veniturile din pensie ale reclamantului (rezultând o pensie de întreţinere de aprox. 2.000 lei) fără a se face vorbire despre alte venituri.

 De altfel, pornind de la premisa că reclamantul pârât aplică şi în propria viaţă principiile expuse în cartea depusă în probaţiune („... ... sau Învăţături pentru ...”), dedicată fiicei sale, instanţa apreciază relevant conţinutul paragrafului nr. 4 de la pagina 86 având următorul conţinut: „....”

Or, grevarea veniturile lunare obţinute de reclamant doar de la .... (aproximativ 13.000 lei/lună) cu o sumă reprezentând de 25 % din pensia netă (aproximativ 2.000 lei la data pronunţării prezentei) nu este de natură să-l afecteze în mod substanţial pe debitorul obligaţiei de întreţinere, judecând după principiul expus mai sus.

Din aceste considerente, instanţa va admite cererea de chemare în judecată, va respinge ca nefondată cererea reconvenţională, urmând să oblige pârâtul la plata unei pensii de întreţinere lunare în favoarea MAN Apărării Naţionale.

Plata pensiei de întreţinere în cota stabilită se va achita începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată (02.03.2022) până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani, conform art. 499 alin 3 Cod Civil.

Faţă de soluţia la care a ajuns în urma deliberării, în temeiul art. 453 alin 1 Cod proc. civ, instanţa va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 1.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din 1.000 lei reprezentând onorariu apărător ales (redus de instanţă conform art. 451 alin 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat; chitanţă emisă pentru 2.000 lei – fila 93) şi 20 lei reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru. (chitanţă – fila 13).

Cu privire înscrisurile depuse la dosar de către reclamantul pârât după închiderea dezbaterilor (filele 95-121) instanţa reţine incidenţa dispoziţiilor art. 394 alin (3) din Codul de procedură civilă: „ După închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.”

În acord cu cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speţă (Decizia nr. 567 din data de 22 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect revendicare), instanţa nu va lua în considerare cererea de repunere pe rol formulată de pârâtul reclamant după ce instanţa s-a considerat pe deplin lămurită şi a reţinut cauza în pronunţare întrucât o astfel de măsură poate fi dispusă doar în ipoteza în care instanţa apreciază că sunt necesare probe sau lămuriri noi, situaţie ce nu este incidentă în speţă.

În cuprinsul concluziilor scrise, pârâtul reclamant solicită repunerea cauzei pe rol în considerarea dispoziţiilor art. 22 alin 2 C. pr. civ. şi art. 400 C pr civ pentru clarificarea situaţiei de fapt.

Cu privire la această solicitare instanţa constată că într-o altă decizie de speţă (nr. 2459/26.11.2015) Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia a II a Civilă a statuat că „Dispoziţiile art. 400 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile cererii de repunere pe rol a cauzei formulată de recurenta reclamantă după închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei, în termenul de amânare a pronunţării acordat acesteia pentru a depune concluzii scrise întrucât de dispoziţiile art. 400 Cod procedură civilă se poate prevala instanţa de judecată atunci când constată că sunt necesare noi lămuriri, această instituţie procedurală vizând deliberarea şi fiind pusă, în principal, la dispoziţia instanţei învestite cu soluţionarea cererii de chemare în judecată.”

În speţă, prin raportare la obiectul cauzei şi probatoriul administrat la solicitarea părţilor, instanţa a apreciat că nu se impune repunerea cauzei pe rol.

Domenii speta

Spete similare