Loviri sau alte violente

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr.2489/P/2016 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal în data de 28.09.2020, sub numărul de dosar ..../207/2020, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare libertate, a inculpaților:

P........ I............, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

C........ C............ N........, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

B........ M............ I........, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

T....... A............ C......., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(3) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

În fapt, potrivit actului de sesizare a instanței, s-au reținut, în esență, următoarele în sarcina inculpaților: în noaptea de 01/02.10.2016, în jurul orei 04:00, inculpații P........ I............, C........ C............ N........, B....... M......... I.......și T....... A............ C.......au lovit cu pumnii și picioarele pe persoanele vătămate B....... R......... I......., B....... C......... și B....... R........., provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B....... R......... I.......) și 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........).

Pentru dovedirea situației de fapt reținute în rechizitoriu, în faza urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile persoanelor vătămate B....... R......... I......., B....... C......... și B....... R........., fișă de intervenție la eveniment, procese-verbale de identificare a persoanelor după fotografii și planșe fotografice, Certificatul medico-legal nr.948/A2/03.10.2016, Certificatul medico-legal nr.957/A2/05.10.2016, Certificatul medico-legal nr.949/A2/03.10.2016, declarațiile martorului C....... D.........  T......, declarația martorului S....... G......... , declarația martorei Ț........... T........  N..............., declarațiile date în calitate de suspect și inculpat de către Ț........... A........  C..............., P........ I............ și C........... C........  N.............

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal în data de 28.09.2020, sub numărul de dosar ..../207/2020, fiind creat dosarul asociat numărul ..../207/2020/a1 în vederea parcurgerii procedurii de cameră preliminară.

De asemenea, prin Încheierea nr.237 din data de 10.11.2020 pronunțată în dosarul asociat  nr...../207/2020/a1, în temeiul art.346 alin.(1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr.2489/P/2016 din data de 23.09.2020 privind pe inculpații P........ I............, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, C........ C............ N........, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, B........ M............ I........, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, T....... A............ C......., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(3) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal. În temeiul art. 342 raportat la art. 35 alin.(1) şi art. 41 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, s-a constatat că Judecătoria Caracal este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză. S-a dispus, totodată, începerea judecății cauzei privind pe inculpații P........ I............, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, C........ C............ N........, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, B........ M............ I........, trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, T....... A............ C......., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(3) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal. Încheierea de începere a judecății a rămas definitivă prin necontestare, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară a fixat, prin rezoluția din data de 03.12.2020, conform art.109 alin.(4) din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești, primul termen de judecată pe fond la data de 19.01.2021, dispunând citarea inculpaților, persoanelor vătămate şi alte măsuri pentru pregătirea judecății, în condițiile legii.

Urmare a solicitării instanței, în data de 14.12.2020, prin Serviciul Registratură, au fost depuse la dosarul cauzei fișele de cazier judiciar ale inculpaților (f.26-29 – vol.I d.i.).

La termenul din data de 19.01.2021, instanța, față de lipsa inculpaților, a dispus amânarea judecății în vederea realizării de verificări cu privire la locul unde aceștia se aflau.

La termenul din data de 16.02.2021, instanța a luat act de constituirea ca părți civile a celor trei persoane vătămate și a dispus amânarea judecății în vederea efectuării de verificări, în continuare, cu privire la inculpați.

La termenul din data de 16.03.2021, instanța a dispus amânarea judecății în vederea efectuării de verificări în continuare cu privire la inculpați, dispunând, totodată, desemnarea de apărători din oficiu pentru inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I.........

La termenul din data de 13.04.2021, instanța a încuviințat solicitările apărătorilor desemnați din oficiu inculpaților pentru a studia dosarul și pentru a încerca să ia legătura cu inculpații pentru apărarea cărora au fost desemnați.

La termenul din data de 11.05.2021, judecata a fost amânată în vederea întocmirii de către Serviciul de Probațiune Olt a unui referat de evaluare cu privire la inculpatul Ț........... A........  C................

La termenul din data de 14.05.2021, în temeiul art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța a dat citire actului de sesizare cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Ț........... A........  C..............., după care, conform art. 374 alin. (2) din același act normativ, i-a explicat inculpatului învinuirea ce i se aduce, l-a înștiințat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, cu privire la dreptul de pune întrebări celorlalți inculpați, persoanelor vătămate, martorilor, experților, dacă va fi cazul, precum și cu privire la dreptul de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.

Totodată, instanța i-a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, precizându-i acestuia că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părți (procedura recunoașterii vinovăției) dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, sens în care, în caz de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii cu o pătrime, după care, față de poziția procesuală a inculpatului de a nu opta pentru procedura recunoașterii învinuirii, instanța a încuviințat readministrarea întregului probatoriu din cursul urmăririi penale, procedând la audierea inculpatului T....... A............ C.......(f.168-169 – vol.I d.i.).

În data de 04.06.2021, Serviciul de Probațiune Olt a transmis la dosar referatul de evaluare privindu-l pe inculpatul T....... A............ C.......(f.185-188 – vol.I d.i.).

La termenul din data de 15.06.2021, judecata a fost amânată în vederea reaudierii inculpatului T....... A............ C.......de către judecătorul titular de complet, acesta fiind audiat de către judecătorul de permanență, precum și în vederea audierii celorlalți inculpați.

La termenul din data de 29.06.2021, judecata a fost amânată, fiind încuviințată cererea de amânare a judecății formulată de către inculpatul P........ I............ pentru angajarea unui apărător.

În data de 09.07.2021, urmare a citării telefonice a inculpatului B.......... M......-I........, acesta a indicat faptul că solicită comunicarea actelor de procedură la adresa de e-mail [email protected] (f.246 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 13.07.2021, judecata a fost amânată în vederea audierii inculpaților.

La termenul din data de 11.08.2021, a fost audiat inculpatul P........ I............ (f.282-284 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 10.09.2021, a fost reaudiat inculpatul T....... A............ C.......(f.298-300 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 23.09.2021, au fost audiați inculpatul C........... C........  N............ (f.318-319 – vol.II) și persoana vătămată B....... C......... (f.320 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 12.10.2021, au fost audiate persoana vătămată B....... R......... I....... (f.334-335 – vol.II d.i.) și martora C......... (fostă Ț........) T...... N...... (f.336 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 26.11.2021, a fost audiat inculpatul B........ M............ I........, prin videoconferință (f.355-356 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 10.12.2021, a fost audiată persoana vătămată B....... R......... (f.360-361 – vol.II. d.i.).

La termenul din data de 01.02.2022, judecata a fost amânată în vederea audierii martorilor C....... D.........  T...... și S....... G......... .

La termenul din data de 15.03.2022, a fost audiat martorul S....... G.........  (f.389-390 – vol.II d.i.).

La termenul din data de 12.04.2022, a fost audiat martorul C....... D.........  T...... (f.410 – vol.II d.i.), fiind amânată judecata pentru pregătirea apărării inculpaților cu privire la solicitarea de schimbare de încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina acestora, solicitare venită din partea reprezentantului Ministerului Public.

La termenul din data de 03.05.2022, în temeiul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, a fost admisă propunerea reprezentantului Ministerului Public privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților T....... A............ C......., C........ C............ N........, P........ I............ şi B........ M............ I......... S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații T....... A............ C......., C........ C............ N........, P........ I............ şi B........ M............ I........ au fost trimiși în judecată, astfel: -pentru inculpatul T....... A............ C......., din 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(1) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, în 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(3) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal; -pentru inculpatul C........ C............ N........, din 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, în 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) şi d) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal; -pentru inculpatul P........ I............, din 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, în 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) şi d) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal; -pentru inculpatul B........ M............ I........, din 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, în 3 infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) şi d) din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.

La termenul din data de 24.05.2022, instanța a declarat încheiată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul în dezbateri, stabilind termen pentru deliberare, redactarea și pronunțarea hotărârii pentru data de 06.06.2022, când pronunțarea a fost amânată pentru data de 27.06.2022, când pronunțarea a fost din nou amânată pentru data de 04.07.2022, când cauza a fost repusă pe rol pentru a se pune în discuție incidența în cauză a Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518/25.06.2018 şi nr. 358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565/09.06.2022, în privința infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare a instanţe.

La termenul din data de 25.10.2022, judecata  fost amânată pentru a se observa soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la chestiunea pentru care cauza a fost repusă pe rol.

La termenul din data de 22.11.2022, s-a acordat cuvântul, din nou, în dezbateri pe fondul cauzei, cauza fiind reținută spre soluționare, fiind stabilit termen pentru deliberare, redactarea și pronunțarea hotărârii la data 16.12.2022, când pronunțarea a fost din nou amânată pentru data 11.01.2023, iar apoi pentru data de 16.01.2023.

Cu prioritate, instanța reține faptul că, la momentul acordării cuvântului în cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei, la termenul din data de 24.05.2022, s-a solicitat de către apărătorii inculpaților, în principal, achitarea inculpatului Ț........... A........  C..............., în temeiul art.16 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură penală, pe motiv că nu există probe că a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, inculpatul neparticipând la incidentul din 02.12.2016 de pe platoul din fața Primăriei Municipiului Caracal, întrucât acesta fusese rănit anterior, precum și achitarea inculpaților P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, în temeiul art.16 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală, respectiv pentru că faptele de lovire reținute în sarcina acestora nu există, neaflându-ne în prezența infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.193 alin.(2) din Codul penal, ci în cea a infracțiunii de încăierare, prevăzută de art.198 alin.(1) din Codul penal.

Totodată, se observă faptul că, în cazul concluziilor scrise depuse la dosar de  către apărătorul ales al inculpatului T....... A............ C.......(f.40-43 – vol. III d.i.), s-a solicitat, în principal, încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în temeiul art.16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, iar în subsidiar achitarea acestuia, în temeiul art.16 alin.(1) lit.c) din același act normativ.

De asemenea, instanța constată că, după repunerea cauzei pe rol pentru a se dezbate incidența în cauză a legii penale mai favorabile, raportat la Deciziile Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, s-a solicitat de către toți apărătorii inculpaților încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în temeiul art.16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală.

Față de aceste aspecte, întrucât achitarea inculpaților ar fi o soluție mai favorabilă acestora decât încetarea procesului penal, apreciind, totodată, că, deși în cadrul dezbaterilor finale de la termenul din data de 22.11.2022, s-a solicitat numai încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, cu toate acestea achitarea a fost solicitată la un anumit moment procesual, iar niciunul dintre inculpați nu a arătat, în mod expres, că ar înțelege să renunțe la această solicitare, instanța urmează a analiza, în primul rând, solicitarea de achitare a inculpatului Ț........... A........  C..............., în temeiul art.16 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură penală, pe motiv că nu există probe că a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, și de achitare a inculpaților P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, în temeiul art.16 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală, respectiv pentru că faptele de lovire reținute în sarcina acestora nu există.

Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, în esență, în dimineața de 02.10.2016, în jurul orei 04:00, inculpații Ț........... A........  C..............., P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, împreună cu martorul C....... D.........  T...... și prietena acestuia, martora T.......... T...... N........, s-au deplasat în Clubul Paka din centrul Municipiului Caracal, local în care se aflau și persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I........ Cei patru inculpați au intrat în club, în timp ce pe o bancă din părculețul din fața localului au rămas martorul C....... D.........  T...... și prietena acestuia, martora T.......... T...... N.........

La scurt timp după sosirea inculpaților și a celor doi martori, din club au ieșit cele trei persoane vătămate pentru a fuma, hotărând la acel moment să părăsească localul și să se întoarcă acasă, motiv pentru care una dintre acestea, respectiv B....... R......... I......., a revenit în club pentru a lua hainele, lăsându-le afară pe celelalte două persoane vătămate. Dintre acestea din urmă, persoana vătămată B....... R......... s-a îndepărtat pentru scurt timp de local, în fața clubului rămânând numai persoana vătămată B....... C..........

După ce a recuperat obiectele de vestimentație, la ieșirea din club, persoana vătămată B....... R......... I....... a observat lipsa persoanei vătămate B....... R........., precum și faptul că fratele său, persoana vătămată B....... C........., era lovit de către martorul C....... D.........  T......, care a fugit apoi spre sediul Primăriei Municipiului Caracal, urmărit de către frații B........... După cei trei a pornit și persoana vătămată B....... R........., care, revenind în fața clubului, nu a mai găsit pe nimeni, însă a observat cum frații B.......... se îndreptau spre primărie. La un moment dat, persoana vătămată B....... R......... s-a întâlnit cu un grup de 5-6 băieți care l-au întrebat în ce direcție au fugit ”ăia”, persoana vătămată, apreciind că respectivele persoane îi caută pe frații B.........., indicând direcția opusă primăriei.

În final, martorul C....... D.........  T...... a reușit să îl convingă pe agentul de pază al primăriei să îi permită accesul în instituție, în timp ce pe platoul din fața primăriei au ajuns, mai întâi, cele trei persoane vătămate, apoi cei patru inculpați.

În urma conflictului fizic iscat între cele două grupuri, cel al persoanelor vătămate, pe de o parte, și cel al inculpaților, pe de altă parte, persoanele vătămate au fost culcate la pământ urmare a  lovirii acestora cu pumnii și picioarele de către toți cei patru inculpați, care, fiecare în parte, a aplicat lovituri în acest mod fiecărei persoane vătămate, acestea rămânând în stare de inconștiență până la sosirea organelor de poliție, fiindu-le create leziuni traumatice la nivelul capului și corpului.

Situația de fapt de fapt descrisă mai sus reiese din analiza ansamblului probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și judecății, cei patru inculpați neuzând de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

Astfel, vor fi reținute drept sincere și mai precise, fiind mai apropiate de momentul incidentului, declarațiile date în cursul urmăririi penale de către cele trei persoane vătămate, care au relatat cursul evenimentelor din acea noapte într-o manieră concordantă, în sensul celor expuse mai sus de către instanță. În ceea ce privește, declarațiile date de către aceste persoane în cursul judecății, acestea prezintă, în esență, aceeași modalitate de desfășurare a evenimentelor din acea noapte, însă cu unele elemente suplimentare sau chiar altele lipsă, față de declarațiile anterioare. Acest aspect nu este de natură a duce la concluzia că persoanele vătămate au fost nesincere, întrucât, acestea au fost audiate în cursul judecății la aproximativ 5 ani de la data producerii evenimentelor, aspect de natură a determina, în mod logic și evident, o oarecare distorsionare a relatării modului de producere a incidentului. Este, astfel, necesar a se remarca faptul că urmărirea penală a fost începută în octombrie 2016, iar în cursul anului 2019, s-a formulat o propunere de confirmare a renunțării la urmărirea penală față de inculpați, propunere respinsă de către judecătorul de cameră preliminară, pentru ca abia la finalul anului 2020, cei patru inculpați să fie trimiși în judecată pentru faptele din prezenta cauză.

Leziunile suferite de persoanele vătămate, precum și modul de producere a acestora, astfel cum au fost descrise de persoanele vătămate prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și judecății, sunt susținute de concluziile certificatelor medico-legale care atestă aceste aspecte.

Nu pot fi reținute drept sincere declarațiile celor patru inculpați din cursul urmăririi penale și judecății, acestea fiind contradictorii între ele dar și în raport cu celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul Ț........... A........  C..............., acesta a relatat, atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății, faptul că nu a participat la conflictul fizic dintre ceilalți trei inculpați și persoanele vătămate din fața primăriei, întrucât ar fi fost lovit la picior de către una dintre persoanele vătămate cu o scrumieră, fapt ce ar fi determinat retragerea acestuia după un cort din fața primăriei.

Declarația sa este contrazisă atât de declarațiile persoanelor vătămate care nu au indicat ca vreunul dintre inculpați să fi suferit leziuni care să îl determine să se retragă, precum și de cele evidențiate în procedura recunoașterii după fotografii, când fiecare dintre persoanele vătămate l-a identificat pe inculpatul T....... A............ C.......ca fiind una dintre persoanele care în acea noapte le-a lovit pe fiecare în parte.

Mai mult, declarațiile inculpatului sunt contrazise de cele date de către ceilalți trei inculpați în cursul judecății, aceștia arătând că T....... A............ C.......a participat activ la conflictul din acea noapte, iar scrumiera despre care inculpatul T....... A............ C.......a afirmat că a fost aruncată spre acesta, lovindu-l în picior, a fost, de fapt, aruncată spre inculpatul P........ I............, așa cum rezultă din declarațiile celorlalți trei inculpați.

În plus, dacă ar fi suferit o leziune la nivelul piciorului ce l-ar fi pus în imposibilitate de a participa la lovire, ar fi fost evident că acest inculpat ar fi căpătat o leziune relativ gravă, însă, în acest sens, se observă că inculpatul nu a prezentat vreun înscris medical sau medico-legal care să ateste o asemenea rană.

Totodată, este de remarcat faptul că, în cursul urmăririi penale, inculpații P........ I............ și C........ C............ N........, nu au recunoscut că ar fi participat la vreun conflict pe platoul din fața primăriei, pentru ca, ulterior, în aceeași fază procesuală, inculpatul P........ I............ să revină asupra declarației și să  arate că toți cei patru inculpați au aplicat lovituri celor trei persoane vătămate în acel loc.

În cursul judecății, inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B....... M......... I.......au relatat că toți cei patru inculpați au participat activ la conflict, aplicând lovituri cu pumnii și picioarele persoanelor vătămate, fiind loviți, la rândul lor, de către acestea.

Afirmația inculpaților în sensul că, între aceștia și persoanele vătămate, ar fi avut loc, de fapt, o încăierare în care aceștia au fost loviți, la rândul lor, de către persoanele vătămate este contrazisă de lipsa unor înscrisuri medicale sau medico-legale care să ateste eventuale leziuni, de fuga acestora de la fața locului, la sosirea organelor de poliție, de faptul că numai cele trei persoane vătămate au rămas inconștiente, la pământ, până la sosirea poliției, precum și de actele medico-legale prezentate de acestea din urmă. Mai mult, s-a constatat de către instanță, în cursul judecății, la momentul audierii, că persoanele vătămate au constituție mult mai masivă, robustă față de cea a inculpaților și, în ciuda acestui aspect, acestea au fost cele care au rămas în stare de inconștiență în urma agresiunii inculpaților față de care nu s-au putut apăra. Acest aspect se explică prin aceea că persoanele vătămate se aflau într-o stare mult mai avansată de ebrietate decât cei patru inculpați, fiind, totodată, depășite numeric de către aceștia, care, prin modalitatea în care au decis să le agreseze, au reușit să determine lezarea integrității corporale și culcarea la pământ a victimelor. Chiar organele de poliție ajunse la fața locului, au consemnat în fișa de intervenție la eveniment faptul că persoanele vătămate se aflau în vădită stare de ebrietate.

În susținerea celor arătate de persoanele vătămate referitor la cele întâmplate pe platoul din fața primăriei, este și declarația martorului C.......... D......-T.........., care, în cursul urmăririi penale, a revenit asupra celor declarate inițial și a arătat că cei patru inculpați au fost cei care le-au agresat pe persoanele vătămate, fără ca acestea să îi fi atacat pe inculpați, aspect pe care nu l-a învederat inițial organelor de urmărire penală întrucât inculpații sunt prietenii acestuia. Instanța va reține această versiune a declarației martorului, aceasta fiind în concordanță cu cele relatate de persoanele vătămate, dar și cu concluziile medico-legale raportat la modalitatea de producere a leziunilor victimelor.

 De asemenea, declarațiile martorului S....... G......... , agentul de pază din cadrul primăriei, date în cursul urmăririi penale și judecății sunt concordante în ceea ce privește aspectul potrivit căruia numai unele dintre persoanele de pe platoul, respectiv cele care ulterior au fugit, au fost cele care au aplicat lovituri, persoanele aflate la pământ, respectiv persoanele vătămate, fiind doar victime ale atacatorilor.

În drept, faptele inculpatului Ț........... A........  C..............., în vârstă de 17 ani la acel moment, care, în dimineața de 02.10.2016, în jurul orei 04:00, le-a lovit cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului pe persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I......., provocându-le acestora leziuni traumatice evaluate medico-legal la 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........) întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(1) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

Faptele inculpatului P........ I............, care, în dimineața de 02.10.2016, în jurul orei 04:00, le-a lovit cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului pe persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I......., provocându-le acestora leziuni traumatice evaluate medico-legal la 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........) întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

Faptele inculpatului C........... C........  N............, care, în dimineața de 02.10.2016, în jurul orei 04:00, le-a lovit cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului pe persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I......., provocându-le acestora leziuni traumatice evaluate medico-legal la 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........) întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

Faptele inculpatului B.......... M......-I........, care, în dimineața de 02.10.2016, în jurul orei 04:00, le-a lovit cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului pe persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I......., provocându-le acestora leziuni traumatice evaluate medico-legal la 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........) întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunilor de lovire sau alte violențe constă în acțiunea directă a inculpaților de lovire, cu pumnii și picioarele, exercitată asupra persoanelor vătămate. Urmarea imediată a constat în producerea de leziuni traumatice persoanelor vătămate la nivelul capului și corpului. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză, în special din certificatele medico-legale, urmările create fiind consecința acțiunea inculpaților ce se circumscrie elementului material al laturii obiective la care s-a făcut anterior referire.

Gravitatea leziunilor traumatice produse victimelor a fost evaluată medico-legal la 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........), fiind astfel incidentă varianta agravată a infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.193 alin.(2) din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu intenție directă, astfel cum este reglementată de art.16 alin.(3) lit.a) din Codul penal, aceștia prevăzând și urmărind rezultatul infracțiunilor.

De asemenea, raportat la numărul persoanelor vătămate agresate de fiecare inculpat (3) și faptul că acestea au fost agresate prin acțiuni distincte ale fiecărui inculpat, înainte ca fiecare dintre inculpați să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre aceste fapte, în cauză, pentru fiecare dintre inculpați, este incidentă instituția concursului real de infracțiuni reglementată de art.38 alin.(1) din Codul penal.

Totodată, față de aspectul potrivit căruia inculpatul T....... A............ C.......avea vârsta de 17 ani la data comiterii faptelor, în ceea ce îl privește, se va reține în cauză, pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni, și aplicabilitatea dispozițiilor art.113 alin.(3) din Codul penal, iar în ceea ce îi privește pe inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, față de același aspect, se va reține, pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina acestora, și incidența circumstanței agravante legale prevăzute de art.77 lit.d) din Codul penal.

În plus, față de faptul că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au fost săvârșite de toți patru împreună, în aceeași împrejurare, pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina fiecăruia dintre cei patru inculpați se constată și incidența circumstanței agravante legale prevăzute de art.77 lit.a) din Codul penal.

Instanța constată că, din probele administrate și analizate rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele săvârșite de către inculpații Ț........... A........  C..............., P........ I............, C........... C........  N............ și B....... M......... I.......există, au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, constituie trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal.

Față de aceste aspecte, instanța va respinge solicitarea de achitare a inculpatului Ț........... A........  C..............., în temeiul art.16 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură penală, precum și de achitare a inculpaților P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, în temeiul art.16 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală.

În ceea ce privește solicitarea de încetare a procesului penal, în temeiul art.16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, ca urmare a prescrierii răspunderii penale cu privire la toți cei patru inculpați, instanța reține următoarele:

La termenul de judecată din data de 22.11.2022, instanța a pus în discuție, din oficiu, aplicarea legii penale mai favorabile în privința prescripției răspunderii penale a inculpaților, față de data faptelor reținute în sarcina acestora, respectiv 02.10.2016, având în vedere Deciziile Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, respectiv Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Referitor la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, prin Decizia Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, Curtea a statuat că soluția legislativă care prevede că termenul de prescripție a răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea, plecând de la premisa potrivit căreia prescripția răspunderii penale aparține dreptului penal material și nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale, a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal instituie o soluție legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite. Curtea a reținut că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură” din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale.

Ulterior, prin Decizia Curții Constituționale a României nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, Curtea a statuat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale, reținând în considerente (par. 73), pe de o parte, că pe perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr. 297/2018 (25.06.2018) și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma respectivă, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale (fapt realizat prin O.U.G. nr. 71/2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 531/30.05.2022), fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, iar pe de altă parte, că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297/2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigențele constituționale, astfel că termenele de prescripție generală reglementate în art. 154 din același cod nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale a României (par. 74).

Prin această din urmă decizie, Curtea a constatat că Decizia nr. 297/26.04.2018 sancționează „soluția legislativă” pe care textul de lege criticat o conținea, astfel că, aplicând criteriile tradiționale/clasice, aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezervă de interpretare. În consecință, Curtea a constatat că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297/2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.

Prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, se reține că ,,Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din Codul penal”.

Raportat la natura prescripției, aceea de instituție de drept penal substanțial sau de drept procesual penal, instanța reține că, prin Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319/30.04.2014, s-a reținut că prescripția răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanțial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex.

Astfel, instanța reține că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal au natura unei legi penale substanțiale suspuse principiului aplicării legii penale mai favorabile, care se poate face în temeiul art. (5) alin. (2) din Codul penal și în cazul actelor normative declarate neconstituționale. Legea penală care a reglementat în cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal soluția normativă declarată neconstituțională, de la intrarea sa în vigoare (01.02.2014) și până la modificarea dispoziției legale prin O.U.G. nr. 71/2022 (30.05.2022), este o lege penală substanțială în concret mai favorabilă persoanei acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă astfel în mod global raportului de conflict.

Decizia de constatare a neconstituționalității se va aplica în cauza pendinte, de vreme ce Curtea Constituțională a României a statuat că ,,o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia – cauze pendinte (...) în care respectivele dispoziții sunt aplicabile – indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanță în privința aplicării deciziei Curții este raportul juridic guvernat de dispozițiile legii constatate ca fiind neconstituționale să nu fie definitiv consolidat” (Decizia Curții Constituționale a României nr. 392/18.06.2020, par. 24).

În funcție de cauza dedusă judecății, aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunilor în curs de judecată presupune fie un caz de retroactivitate atunci când legea mai favorabilă este legea nouă, fie un caz de ultraactivitate, în situația în care legea mai favorabilă este legea veche, în ambele ipoteze determinarea urmând a se efectua în concret printr-o operațiune (imaginară) de comparare a efectelor pe care aplicarea legilor penale succesive le generează în cauza penală cu privire la situația persoanei acuzate.

Unul dintre criteriile prin care se determină în concret legea penală mai favorabilă până la soluționarea definitivă a cauzei este cel al condițiilor de tragere la răspundere penală.

În prezenta cauză, legea penală mai favorabilă evaluată în mod global este cea cuprinsă între data de 25.06.2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) și data de 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a dispozițiilor O.U.G. nr. 71/2022).

Astfel, instanța reține că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, ce nu includeau vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripție, reprezintă lege penală mai favorabilă în prezenta cauză, iar prescripția specială nu va opera, prescripția răspunderii penale urmând a fi evaluată prin raportare la termenele generale prevăzute de art. 154 din Codul penal.

Ipotezele de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale în condițiile O.U.G. nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotrivă.

Potrivit art. 153 alin. (1) din Codul penal, prescripția înlătură răspunderea penală.

Conform art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică.

Totodată, potrivit art.154 alin. (1) lit.d) din Codul penal, termenul de prescripție a răspunderii penale este de  5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani. Potrivit alin.(2) al aceluiași articol, termenele prevăzute în respectivul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii.

Potrivit art.131 din Codul penal, termenele de prescripție a răspunderii penale, prevăzute în art. 154, se reduc la jumătate pentru cei care la data săvârșirii infracțiunii erau minori

Conform art.193 alin.(2) din Codul penal, fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

În prezenta cauză, dat fiind faptul că, pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 alin.(2) din Codul penal, de care sunt acuzați inculpații, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amenda, rezultă că termenul general de prescripție a răspunderii penale este, conform art.154 alin.(1) lit. d) din Codul penal, de 5 ani, pentru inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, și de 2 ani și 6 luni, pentru inculpatul Ț........... A........  C..............., conform art.131 raportat la  art. 154 alin.(1) lit. d) din Codul penal.

Conform art.186 alin.(1) din Codul penal, la calcularea timpului, ziua se socotește de 24 de ore, săptămâna de 7 zile, iar anul de 12 luni. Luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.

Întrucât termenul de prescripție a răspunderii penale a început să curgă de la data comiterii faptelor, respectiv 02.10.2016, acesta s-a împlinit în data de 01.10.2021, pentru inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, iar pentru inculpatul T....... A............ C.......în data de 01.04.2019, situație în care a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate cele trei infracțiuni reținute în sarcina fiecărui inculpat.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art.17 alin.(2) și art. 16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, cu referire la art.131 raportat la art. 153 alin. (1) și art.154 alin.(1) lit.d) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal și Deciziilor Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, instanța urmează să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T....... A............ C.......pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.113 alin.(3) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Totodată, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art.17 alin.(2) și art. 16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, cu referire la la art. 153 alin. (1) și art.154 alin.(1) lit.d) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal și Deciziilor Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, instanța urmează să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului P........ I............ pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) și d) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

De asemenea, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art.17 alin.(2) și art. 16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, cu referire la la art. 153 alin. (1) și art.154 alin.(1) lit.d) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal și Deciziilor Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, instanța urmează să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C........... C........  N............ pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) și d) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Nu în ultimul rând, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art.17 alin.(2) și art. 16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, cu referire la la art. 153 alin. (1) și art.154 alin.(1) lit.d) din Codul penal, cu aplicarea art.5 din Codul penal și Deciziilor Curții Constituționale a României nr.297/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.518/25.06.2018, și nr.358/26.05.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.565/09.06.2022, instanța urmează să dispună încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B....... M......... I....... pentru săvârșirea a trei infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 193 alin.(2) din Codul penal, fiecare cu aplicarea art.77 lit.a) și d) din Codul penal, toate cu aplicarea art.38 alin.(1) din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Pe latură civilă, instanța reține că persoanele vătămate B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I....... s-au constituit părți civile în procesul penal, în cursul judecății, anterior începerii cercetării judecătorești (f.69 – vol. I d.i.) cu suma de 1500 de lei fiecare, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale constând în cheltuieli efectuate pentru medicamente, îngrijiri medicale, transport, și cu suma de 10 000 de lei fiecare, reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

Potrivit art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă. Prin urmare, chiar dacă în prezenta cauză s-a dispus o soluție de încetare a procesului penal, întrucât aceasta s-a întemeiat pe prescripția răspunderii penale, instanța este obligată să soluționeze acțiunea civilă.

Referitor la susținerea apărătorului desemnat din oficiu inculpatului B........ M............ I........, potrivit căreia a intervenit inclusiv prescripția dreptului material la acțiunea civilă, instanța urmează a o respinge, ca nefondată, față de dispozițiile art.1394 și art.2528 alin.(1) din Codul civil.

Astfel, potrivit art.1394 din Codul civil, în toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripții mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripție a răspunderii penale se aplică și dreptului la acțiunea în răspundere civilă.

De asemenea, potrivit art.2528 din Codul civil, prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.

Având în vedere că, în cauză, acțiunea civilă beneficiază de termenul general de prescripție prevăzut de art.2517 din Codul civil, de 3 ani, acest termen a fost prorogat legal, potrivit art.1394 din Codul civil, devenind de 5 ani, în ceea ce îi privește pe inculpații P........ I............, C........... C........  N............ și B.......... M......-I........, rămânând de 3 ani în ceea ce îl privește pe inculpatul Ț........... A........  C..............., dat fiind faptul că, raportat la acesta – minor la data săvârșirii faptei, termenul de prescripție a răspunderii penale de 2 ani și 6 luni este mai mic decât cel al răspunderii civile de 3 ani.

În ceea ce privește data la care persoanele vătămate au cunoscut persoanele răspunzătoare de producerea prejudiciului, instanța apreciază că aceasta a fost data la care le-a fost comunicată o copie a rechizitoriului de către instanță. Aceasta pentru că, în cauză, în cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 6 suspecți, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de 5 inculpați, fiind trimiși, însă, în judecată numai 4 dintre aceștia, respectiv inculpații din prezenta cauză. Astfel, termenele de prescripție de 5 ani, respectiv 3 ani (în cazul inculpatului Ț........... A........  C...............) au început să curgă de la 01.10.2020, pentru persoana vătămată B....... R......... I......., 02.10.2020, pentru persoana vătămată B....... C........., și 09.10.2020 (7 zile de la data afișării înștiințării din data de 01.10.2020), pentru persoana vătămată B....... R.......... Până la respectivele date, persoanele vătămate nu au putut cunoaște cu siguranță care dintre persoanele față de care se dispusese punerea în mișcare a acțiunii penale vor fi trimise în judecată, mai ales că prin rechizitoriu s-au dispus și soluții de clasare.

Având în vedere că persoanele vătămate s-au constituit părți civile în cauză în data de 16.02.2021, rezultă că acestea au procedat în acest sens în interiorul termenului de prescripție stabilit de lege.

În virtutea art. 19 alin. (5) din Codul de procedură penală, „repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile”.

Potrivit art. 1349  alin. (1) și (2) din Codul civil, „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar „cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Potrivit art. 1357 coroborat cu art. 1381 din Codul civil, autorul prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită răspunde pentru cea mai ușoară culpă, iar persoana prejudiciată are, la rândul său, dreptul corelativ la reparație.

Din aceste dispoziții legale rezultă că, pentru atragerea răspunderii civile delictuale, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: fapta ilicită, vinovăția autorului faptei ilicite, existența prejudiciului, precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Raportând dispozițiile legale menționate la situația de fapt expusă, instanța constată întrunirea cumulativă a condițiilor răspunderii civile delictuale. Astfel, este evident că prin faptele lor ilicite, săvârșite cu vinovăție, inculpații au cauzat prejudicii părților civile între faptele inculpaților şi prejudiciile cauzate existând legătură de cauzalitate.

Cu privire, însă, la prejudiciul material rezultă că persoanele vătămate au indicat, în concret, că acesta constă în cheltuieli efectuate pentru medicamente, îngrijiri medicale, transport.

Cu toate acestea, instanța reține că, în speță, nu s-a probat de către părțile civile, în vreo modalitate, efectuarea acestor cheltuieli, acestea nedepunând vreun înscris care să ateste plata vreunor sume cu acest titlu.

În consecință, întrucât, din probele administrate în cauză, nu s-a putut dovedi prejudiciul material, instanța nu va acorda vreo sumă cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale niciuneia dintre părțile civile.

Cu privire la despăgubirile pentru daune morale solicitate de părțile civile B....... R........., B....... C......... și B....... R......... I......., în raport cu faptele de lovire sau alte violenţe (10 000 de lei pentru fiecare dintre părțile civile), instanţa reţine că, faţă de specificul prejudiciului moral nepatrimonial, nu se poate apela la mijloace de probă materiale pentru determinarea întinderii despăgubirilor acordate cu acest titlu, urmând ca, în raport de ansamblul circumstanţelor de fapt ale cauzei, să se stabilească o sumă globală care să ofere o compensaţie persoanelor vătămate pentru consecinţele prejudiciabile suferite ca urmare a faptelor inculpaților, având în vedere şi faptul că despăgubirile acordate pentru daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, fără a constitui totuşi o sursă injustă de îmbogăţire sau un pretium doloris (preţ al durerii).

În consecinţă, la stabilirea întinderii despăgubirilor morale, instanţa are în vedere faptul că, în mod evident, prin natura lor, leziunile suferite de persoanele vătămate, cuantificate într-un număr de 13-14 zile de îngrijiri medicale (persoanele vătămate B....... C......... și B....... R.........) și 14-16 zile de îngrijiri medicale (persoana vătămată B.......... R..........-I..........) necesare pentru vindecare, astfel cum rezultă din certificatele medico–legale ataşate la dosarul de urmărire penală, le-au cauzat persoanelor vătămate nu numai suferinţe fizice, inerente modului în care au fost agresate - lovite cu pumnii și picioarele peste cap și corp, inculpații profitând de starea avansată de ebrietate în care se aflau acestea și de faptul că le depășeau numeric, dar şi psihice.

 Faţă de toate aceste considerente, instanţa reţine că acordarea unei sume cu titlu de despăgubiri pentru daune morale se impune în cauză, pentru fiecare persoană vătămată, însă nu în cuantumul solicitat de părțile civile, obligarea inculpaților, în solidar, la plata unei sume de 5 000 de lei cu acest titlu, către fiecare dintre părțile civile, constituind o compensare efectivă, dar şi o satisfacţie echitabilă pentru ansamblul prejudiciilor morale nepatrimoniale suferite de persoanele vătămate ca urmare a faptelor inculpaților.

Prin urmare, în temeiul art. 397 alin. (1), art. 19 alin.(1), art. 25 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală cu referire la art. 1349, art.1357, art.1381 din Codul civil, instanța va admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de părțile civile și, pe cale de consecință, îi va obliga pe inculpați la plata, în solidar, către fiecare parte civilă a sumei de 5000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Instanța va stabili cheltuieli judiciare avansate de stat în cuantum de 7000 de lei, din care 2000 de lei aferente urmăririi penale şi 5000 de lei aferente procedurii de cameră preliminară (1000 de lei) şi judecății (4000 de lei).

În temeiul art.275 alin.(3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare suportate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Față de durata judecății, precum și față de activitatea depusă, în temeiul art.10 alin.(2) din Protocolul tripartit – între UNBR, Ministerul Justiției și Ministerul Public  – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală din 14.02.2019, în vigoare la data desemnării, instanța va admite cererile de majorare a onorariului formulate de apărătorii desemnați din oficiu inculpaților, respectiv doamna avocat Teodorescu Floarea, pentru inculpatul C........ C............ N........, domnul avocat P......... Dragoș Ovidiu, pentru inculpatul P........ I............, și domnul avocat N........ Ionuț Tiberiu, pentru inculpatul B.......... M......-I........, urmând ca onorariul definitiv pentru fiecare dintre apărătorii desemnați din oficiu să fie majorat la suma 1736 de lei.

În temeiul art.275 alin.(6) din Codul de procedură penală, suma de 1736 de lei reprezentând onorariul doamnei avocat Teodorescu Floarea, desemnată din oficiu, conform Delegaţiei pentru asistență judiciară obligatorie nr. 769/2021 emise de Baroul Olt, pentru a asigura asistenţa juridică a inculpatului C........ C............ N........ în faza de judecată, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art.275 alin.(6) din Codul de procedură penală, suma de 1736 de lei reprezentând onorariul domnului avocat P......... Dragoș Ovidiu, desemnat din oficiu, conform Delegaţiei pentru asistență judiciară obligatorie nr. 770/2021 emise de Baroul Olt, pentru a asigura asistenţa juridică a inculpatului P........ I............ în faza de judecată, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art.275 alin.(6) din Codul de procedură penală, suma de 1736 de lei reprezentând onorariul domnului avocat N........ Ionuț-Tiberiu, desemnat din oficiu, conform Delegaţiei pentru asistență judiciară obligatorie nr. 771/2021 emise de Baroul Olt, pentru a asigura asistenţa juridică a inculpatului B........ M............ I........ în faza de judecată, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Sumele reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu inculpaților C........ C............ N........, P........ I............ și B........ M............ I........ au fost stabilite potrivit art.5 alin.(1) lit. b) și majorate potrivit art.10 alin.(2) din Protocolul tripartit – între UNBR, Ministerul Justiției și Ministerul Public  – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală din 14.02.2019, în vigoare la data desemnării acestora în cauză.

Postat 31.02.2023

Domenii speta

Spete similare