R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr………………
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ NR. 93
Şedinţa publică din data de 02 februarie 2017
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE : …………
Asistent judiciar : ……………..
Asistent judiciar : ………..
Grefier : …………..
Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamantul P. S. în contradictoriu cu pârâta …….. BANK S.A., având ca obiect anularea deciziei de concediere nr. 712/16.03.2016 emisă de pârâtă.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 12 ianuarie 2017, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă şi la care se face trimitere, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 26 ianuarie 2017 şi 02 februarie 2017.
T R I B U N A L U L
Constată că prin cererea înregistrată la data de 28.06.2016, sub nr. de mai sus, reclamantul P. S. a chemat în judecată pe pârâta SC ............. BANK SA, solicitând instanţei să dispună următoarele:
- anularea deciziei de concediere nr. 712/10.05.2016 emisă de pârâtă;
- obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care reclamantul ar fi beneficiat, potrivit art. 80 alin. 1 din Codul muncii;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că reclamantul a desfăşurat activitate în cadrul unităţii pârâte, ocupând funcţia de casier din 19.03.1986 în cadrul Băncii …….. , iar ulterior poziţia de ofiţer tranzacţii clienţi din data de 15.11.2012 în cadrul Agenţiei ............. Târgu Secuiesc. Odată cu primirea actului adiţional nr. 14/15.11.2012 prin care a fost modificată funcţia reclamantului din casier în ofiţer tranzacţii clienţi, angajatul a menţionat că este de acord cu modificarea felului muncii însă doar după efectuarea cursurilor de pregătire profesională conform sarcinilor cuprinse în noua fişă de post întrucât la acel moment avea doar pregătire de casier. Cu toate că prevederile art. 194 C muncii prevăd obligaţia angajatorului de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, pârâta nu i-a oferit reclamantului această posibilitate. Dar şi aşa, în lipsa unei pregătiri, reclamantul a reuşit să facă faţă cu succes cerinţelor postului timp de 2 ani, până când a intrat în conflict cu noul director de grup B. L. De fapt, concedierea sa pe criteriul necorespunderii profesionale împreună cu angrenarea acestui sistem de evaluare este rezultatul ambiţiei directorului de a-l înlătura din organizaţie cu orice preţ, susţine reclamantul.
Evaluarea reclamantului a început la data de 07.04.2016, astfel cum rezultă din convocarea nr. 2353/29.03.2016 în care se menţionează că evaluarea se va face pentru o perioadă retroactivă, respectiv 2014, 2015. Partea s-a prezentat la data şi ora convocării, unde a susţinut punctul său de vedere cu privire la netemeinicia evaluării, fiind consemnat în formă de declaraţie. La data de 25.04.2016 reclamantul a primit decizia cu nr. 2951/15.04.2016 prin care comisia de evaluare l-a declarat necorespunzător pentru postul de ofiţer tranzacţii, oferindu-i lista posturilor vacante compatibile cu pregătirea sa profesională, locuri de muncă din afara municipiului de domiciliu.
Referitor la modul de efectuare a evaluării, aşa cum a arătat şi în declaraţia scrisă, aceasta s-a făcut cu totul discreţionar şi subiectiv, neluându-se în considerare aspecte de natură tehnică şi organizatorică din cadrul agenţiei. Dacă în anul 2013 reclamantul a primit calificativul A, adică foarte bine, în anul 2014, pe fondul conflictului cu directorul de grup evaluatorii stabilesc calificativul B, însă şi aşa scorul final este de 80,78 procente, cu doar 7 procente mai mic decât în anul precedent. Necorespunderea profesională nu poate fi raportată la un singur moment, în speţă anul 2014, susţine reclamantul, ci la întreaga perioadă a executării contractului de muncă, pentru că, în caz contrar există suspiciunea, întemeiată de altfel, că desfacerea contractului pentru necorespundere profesională nu este una reală ci se întemeiază pe aspecte de ordin subiectiv.
În drept, au fost invocate prevederile art. 65 alin. 2 Codul muncii.
Pârâta a formulat întâmpinare (fila 29) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că pe parcursul anilor 2014 şi 2015 reclamantul a avut rezultate nesatisfăcătoare faţă de obiectivele fixate de angajator, obţinând calificativul B „ aproape îndeplineşte aşteptările”. Nici obiectivele fixate de angajator, nici rezultatele evaluării performanţelor nu au fost contestate de salariat conform art. 268 alin. 1 lit. a C muncii, astfel că acesta este decăzut din dreptul de a mai contesta aceste aspecte. Reclamantul nu a reuşit să îndeplinească integral nici obiectivele celor două planuri de acţiune pentru îmbunătăţirea performanţei, planuri stabilite de directorul de grup retail şi directorul de agenţie.
În data de 22.03.2016 directorul de grup retail-Grup 11-Regiunea Transilvania, B. L. Z. a transmis direcţiei de resurse umane o sesizare prin care solicită declanşarea procedurii de necorespundere profesională pentru reclamant. A fost constituită comisia de evaluare, angajatul fiind convocat pentru data de 07.04.2016. Reclamantul a formulat nota explicativă prin care şi-a exprimat punctul de vedere faţă de motivele de necorespundere profesională indicate în convocator. Comisia i-a pus contestatorului un număr de 13 întrebări cu privire la activităţile prevăzute în fişa postului acestuia şi calificativele obţinute în urma evaluării performanţei. Angajatul nu a negat nici un moment pe parcursul evaluării nerealizarea obiectivelor asumate. În urma răspunsurilor fostului salariat, prin referatul nr. 1/08.04.2016, comisia de cercetare a necorespunderii profesionale a apreciat că acesta nu a realizat scopurile majore aferente postului ocupat. Ca urmare, pârâta a emis decizia de concediere nr. 712/16.05.2016.
Concedierea a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor legale şi a normelor interne ale angajatorului, susţine pârâta.
În probaţiune, s-a administrat proba cu interogatoriul reclamantului; au fost audiaţi martorii V. E., R. V. (propuşi de reclamant); B. B., B. E. K. (propuşi de pârâtă); s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Analizând speţa dedusă judecăţii prin raportare la cele rezultate din probele administrate în cauză şi la normele legale aplicabile speţei, instanţa reţine următoarele:
în fapt, reclamantul a ocupat funcţia de ofiţer tranzacţii clienţi în cadrul Agenţiei Târgu Secuiesc-............. Bank Sa începând cu data de 15.11.2012 conform actului adiţional la contractul individual de muncă nr. 14 din 15.11.2012 (fila 64). Anterior, reclamantul a deţinut funcţia de casier de la data de 19.03.1986. Atribuţiile de serviciu ale reclamantului în funcţia de ofiţer tranzacţii clienţi au fost cele enumerate în fişa postului (fila 65) şi au constat în trei mari categorii: operaţiuni fără numerar; activităţi de creditare; operaţiuni cu numerar. La semnarea actului adiţional prin care a fost trecut de pe postul de casier pe postul de ofiţer tranzacţii clienţi, reclamantul a făcut menţiunea scrisă „de acord după efectuarea cursurilor de pregătire profesională conform sarcinilor cuprinse în fişa de post”.
Participarea reclamantului la cursurile de pregătire profesională pentru postul de ofiţer tranzacţii clienţi este ilustrată în tabelul de la fila 43. În respectivul tabel sunt menţionate 6 cursuri (dintre acestea singurul care, după denumirea sa, nu ar fi avut legătură cu meseria angajatului ar fi fost acela de la Bucureşti „parenting-alături de copilul tău”). În răspunsurile date la interogatoriu (fila 29 vol. II) reclamantul a recunoscut că a avut permanent acces la Intranet-ul băncii unde se regăsesc toate normele şi procedurile de lucru, însă a precizat că însuşirea tuturor acestora ar fi necesitat foarte mult timp, timp de care angajatul nu a beneficiat datorită fluxului mare de clienţi şi lipsei de personal.
Conform procedurilor băncii pârâte în fiecare an angajaţii sunt evaluaţi prin raportare la obiectivele anuale fixate pentru fiecare post în parte.
În răspunsurile date la interogatoriu (fila 29, vol II), reclamantul recunoaşte că a fost de acord cu obiectivele stabilite prin fişa cu obiective anuale, şi-a asumat îndeplinirea respectivelor obiective fixate de angajator, în proporţie de 100%.
În anul 2013 reclamantul a primit calificativul A, ceea ce înseamnă, potrivit politicii privind managementul performanţei existentă la nivelul unităţii bancare pârâte „îndeplineşte aşteptările”- fila 119 verso. În următorii doi ani, performanţele profesionale ale reclamantului au scăzut.
Astfel, la filele 66, 67 pârâta a depus formularele de evaluare a performanţelor angajatului: pentru anul 2014 acesta obţinând un punctaj de 87-105 puncte din 115; pentru anul 2015 un punctaj de 67-86 puncte dintr-un total de 115 puncte. Calificativul obţinut de reclamant pentru anii 2014 şi 2015 conform formularelor de evaluare a fost B (filele 69-75), ceea ce înseamnă, potrivit politicii privind managementul performanţei existentă la nivelul unităţii bancare pârâte „aproape îndeplineşte aşteptările”- fila 119 verso. Reclamantul nu a contestat respectivele rezultate.
Directorului de grup retail L. Z. i se comunică la data de 25.06.2015 concluziile misiunii de audit 2015 efectuată la agenţia Tg. Secuiesc .............. Este posibil ca acest fapt să fi declanşat demararea de către directorul de grup retail a unor verificări privitoare la activitatea reclamantului, iar ulterior demararea proceduri de evaluare prealabilă a salariatului.
Astfel, la fila 80 vol. I s-au depus concluziile misiunii de audit 2015 efectuată la agenţia Tg. Secuiesc .............. Din cuprinsul acestui raport rezultă că reclamantul a refuzat într-un mod nepoliticos numărarea banilor din cash desk; a refuzat să acorde informaţii cu privire la tranzacţiile efectuate pe contul dumnealui. Constatările direcţiei de audit au fost în sensul că, la agenţia Tg. Secuiesc au fost identificate 23 de tranzacţii (depuneri şi retrageri de numerar, în perioada 2012-2014) în sumă totală de 18.586,19 Ron efectuate pe user şi conturi proprii de către angajatul P. S.. Aceste tranzacţii nu au fost consemnate de către directorul agenţiei şi reprezintă rambursări de credit-fila 20, vol. II.
Concluziile echipei de audit au fost transmise directorului de grup retail L. Z. la data de 25.06.2015, acesta din urmă solicitând un punct de vedere cu privire la comportamentul reclamantului în cadrul agenţiei Tg. Secuiesc de la o colegă a angajatului-numita I. Sz. Răspunsul colegei reclamantului (fila 27 din vol. II), comunicat la data de 04.08.2015, a fost în sensul că P. S. „ poate deveni violent, posesiv, supărăcios, nervos, indiferent faţă de colegi. Din discuţia cu colegii reiese că nimeni nu vrea să intre în conflict cu el, dorim doar o simplă monitorizare/tragere la răspundere pe baza fişei de serviciu/nr. de clienţi servisate/ actualizări, etc. Încet, încet ar trebui să conştientizeze că fiind ofiţer tranzacţii clienţi are mai multe obligaţii decât avea cândva când avea funcţia de casier principal. Din păcate are tendinţa de a face doar munca de casier şi nimic altceva, muncă în care este profesionist”.
Răspunsul scris al angajatei I. Sz. se coroborează cu cele declarate de martora V. E., colegă de agenţie cu reclamantul pe aceeaşi funcţie de ofiţer tranzacţii clienţi -fila 34 vol. II. Această martoră a declarat că operaţiunile de casierie pe care le-a desfăşurat reclamantul au fost îndeplinite de acesta cu punctualitate şi seriozitate. Martora a apreciat că este posibil ca reclamantului să-i fi fost greu atunci când era singur în agenţie, lipsind cealaltă colegă. În ceea ce priveşte aspectul parcurgerii programelor de învăţare, martora a precizat că ea personal citea zilnic din acestea, beneficiind totodată de trei zile de studiu.
La data de 7.12.2015 directorul grup retail L. Z. i-a comunicat reclamantului o atenţionare scrisă prin care i-a adus la cunoştinţă faptul că pe parcursul anilor 2014, 2015 sarcinile de serviciu nu au fost îndeplinite conform aşteptărilor angajatorului, astfel încât s-a impus stabilirea unui plan de acţiune pe obiective strategice, pentru îndeplinirea cifrelor minime de performanţă (fila 74). La fila 226 a fost depusă o notă scrisă întocmită de directorul de agenţie B. B. în cuprinsul căreia se indică operaţiunile şi tranzacţiile care trebuiau să fie efectuate de angajat conform fişei postului, dar care nu s-au îndeplinit de către acesta (un număr de 22 de operaţiuni bancare).
La data de 22.01.2016 se emite către reclamant o a doua atenţionare dat fiind faptul că obiectivele din planul de îmbunătăţire a activităţii au fost atinse doar parţial, cu întârziere sau chiar deloc (fila 75/verso).
Răspunsul reclamantului la atenţionarea emisă de directorul grup retail a fost în sensul că încă de la trecerea pe postul de ofiţer tranzacţii clienţi angajatul a cerut cursuri de pregătire profesională, care însă nu i s-au asigurat. S-a precizat, de asemenea, că angajatul este dispus să înveţe, să îşi îmbunătăţească rezultatele (fila 77-78).
Instanţa reţine şi aspectele de fapt ilustrate prin declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză, astfel: martora R. V. (fila 36, vol. II ) a declarat că reclamantul nu a fost mulţumit de schimbarea postului său, de trecerea de pe postul de casier pe postul de ofiţer tranzacţii clienţi.
Directorul de operaţiuni şi control, martora B. E. K. (fila 37), este cea care a monitorizat operaţiunile efectuate de reclamant, constatând că până la sfârşitul anului 2015 angajatul P. S. a prestat, în procent de 99,9% servicii de casierie, fără să apară înregistrat cu servicii tranzacţii clienţi.
Martorul B. B., directorul de agenţie bancară a caracterizat, per ansamblu, calitatea muncii reclamantului de ofiţer tranzacţii clienţi ca fiind sub cea a colegilor (fila 35).
În drept, conform art. 61 lit. d din Codul muncii angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
Necorespunderea profesională a fost definită în literatura juridică drept acea împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă care conduce ori este aptă să conducă la obţinerea unor performanţe profesionale mai scăzute decât cele pe care, în mod rezonabil, angajatorul e îndrituit a le aştepta de la salariat. Ea trebuie înţeleasă ca o necunoaştere sau o stăpânire insuficientă a regulilor (tehnicilor, procedurilor) de lucru specifice unei funcţii, meserii.
Dreptul de a stabili exigenţele unui post revine angajatorului, pentru atingerea obiectivelor activităţii desfăşurate de acesta.
În speţă, din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul, care ocupa postul de ofiţer tranzacţii clienţi nu a reuşit pe parcursul anilor 2014, 2015 să obţină rezultatele profesionale prognozate de angajator, fiind încadrat în urma evaluării anuale în categoria salariaţilor care „aproape îndeplinesc aşteptările”.
Probele atestă în speţă o incapacitate de adaptare a reclamantului la cerinţele tehnice solicitate de dinamica postului ocupat (acela de ofiţer tranzacţii clienţi); o lipsă de preocupare pentru perfecţionarea, îmbunătăţirea activităţii profesionale. Reclamantul are competenţe deosebite pentru munca de casier bancar însă trecerea sa pe o altă funcţie , aceea de ofiţer tranzacţii clienţi, i-a impus îndeplinirea mai multor tipuri de operaţiuni bancare. Din totalul atribuţiilor sale de serviciu fostul salariat a îndeplinit în mare proporţie operaţiuni cu numerar şi în mică măsură operaţiuni fără numerar; activităţi de creditare.
Situaţia de fapt sus prezentată ilustrează neefectuarea de către reclamant a unor atribuţii specifice poziţiei deţinute de ofiţer tranzacţii clienţi (mentenanţă card credit, procesare ordine de plată în lei şi în valută, activitate de creditare) - aspecte confirmate de directorul de agenţie, de colegii de muncă, de echipa de control.
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu conform aşteptărilor angajatorului, a obiectivelor anuale cunoscute de angajat, nu a fost un fapt izolat, singular, ci a caracterizat activitatea salariatului pe o perioadă de doi ani de zile.
Susţinerea reclamantului referitoare la neasigurarea de către angajator a parcurgerii unor cursuri de pregătire profesională la trecerea pe noul post este nefondată. La fel ca ceilalţi colegi ai săi, reclamantul a avut permanent acces la Intranet-ul băncii unde se regăseau toate normele şi procedurile de lucru; a participat la 5 cursuri de pregătire conform celor atestate în tabelul de la fila 43 din dosar. Mai mult decât atât, chiar reclamantul precizează în cuprinsul cererii de chemare în judecată că până în anul 2013 s-a descurcat cu succes în noul post. Motivul nelegalităţii concedierii ar fi, potrivit susţinerilor reclamantului, existenţa unei cauze subiective, abuzive, anume intenţia noului director de grup B. L. de a-l înlătura pe acest salariat din agenţia băncii.
Nu s-a dovedit în speţă existenţa unui motiv abuziv de concediere a reclamantului. Necorespunderea profesională a fost constatată de angajator prin evaluările anuale necontestate de salariat şi ca urmare a celor sesizate de echipa de audit în urma raportului din 2015, precum şi din feed back-ul primit de la colegii de serviciu ai reclamantului.
Ca urmare, concedierea are la bază motive obiective, reale, angajatorul parcurgând procedura evaluării prealabile a salariatului şi respectând prevederile art. 63 alin. 2 şi ale art. 64 alin. 1-4 Codul muncii.
Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată urmând a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Respinge ca fiind neîntemeiată cererea formulată de reclamantul P. S., CNP …………………, domiciliat în ……………………, în contradictoriu cu pârâta SC ............. BANK SA, cu sediul în ………………, CUI ……………….
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Tribunalul Covasna.
Pronunţată azi, 02.02.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PREŞEDINTE ASISTENŢI JUDICIARI
GREFIER
Curtea de Apel Ploiești
Clauzele din contractul colectiv de muncă ce reprezintă obligaţii de diligenţă se transformă în obligaţii de rezultat în cazul în care angajatorul încheie acte adiţionale la contractele individuale de muncă prin care se obligă la aceste prestaţii.
Curtea de Apel Galați
Dispoziţiuni din Codul muncii aplicabile în raporturile de muncă ale cadrelor didactice. Procedura prealabilă desfacerii disciplinare a contractului de muncă. Dreptul la apărare.
Curtea de Apel Oradea
Recurs. Anulare raport de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public
Tribunalul Dolj
modificare unilaterală contract individual de muncă
Curtea de Apel Craiova
Termenul pentru radierea sancţiunii disciplinare prevăzut de art. 248 alin. 3 Codul Muncii neîmplinit până la data concedierii. Criterii de stabilire a ordinii de priorităţi la concedierea colectivă aplicate corect.